„Banii pentru motociclete, într-adevăr, cei 3 milioane de lei, au fost epuizați în primele 4 minute”, a declarat Diana Buzoianu, într-o intervenție la Digi24.

Interesul ridicat pentru motociclete nu este o surpriză pentru Ministerul Mediului. Potrivit ministrului, și ediția precedentă a programului a arătat că există o cerere importantă pentru acest tip de vehicule.

În schimb, pentru autoturismele echipate cu motoare termice mai erau disponibile fonduri la momentul declarației ministrului. Situația arată diferențele de interes dintre categoriile finanțate prin Rabla și ridică, implicit, problema modului în care vor fi împărțite fondurile în edițiile următoare.

România ar putea favoriza vehiculele produse în Europa

O schimbare este deja luată în calcul pentru ediția din 2027. Ministerul Mediului intenționează să introducă un criteriu prin care să fie favorizate vehiculele fabricate sau asamblate în Europa.

Înainte ca o astfel de regulă să fie aplicată, autoritățile vor să discute cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a verifica dacă măsura este compatibilă cu regulile europene.

Ministrul susține că o asemenea condiție nu ar elimina o parte semnificativă a ofertei disponibile pentru beneficiarii programului. Potrivit acesteia, ar rămâne zeci de modele eligibile, chiar și în cazul introducerii criteriului privind producția sau asamblarea în Europa.

Epuizarea rapidă a celor 3 milioane de lei destinate motocicletelor oferă autorităților un indicator clar privind interesul cumpărătorilor. Rămâne însă de văzut dacă, pentru Rabla 2027, bugetele alocate fiecărei categorii vor fi ajustate în funcție de cererea înregistrată în această ediție.

Deocamdată, ministrul Mediului nu a prezentat o formulă concretă pentru o eventuală redistribuire a fondurilor. Cert este că motocicletele au demonstrat că pot atrage rapid finanțarea disponibilă, iar acest lucru ar putea cântări în modul în care va fi construit programul de anul viitor.

Prima agresiune pentru care Rácz a fost acuzat s-a petrecut la finalul lunii mai, în curtea locuinței acestuia. „A exercitat violențe fizice asupra persoanei vătămate, concubina sa, prin aceea că a lovit-o pe aceasta cu pumnii în zona feței și cu picioarele în zona membrelor, provocându-i acesteia echimoze la nivelul feței și picioarelor”, se arată într-o informare a Parchetului Oradea, transmisă la solicitarea Bihon de către prim-procurorul Lucian Pașca și purtătorul de cuvânt al instituției, procurorul Răzvan Dreana.

La începutul lunii august, în două rânduri, agresorul a recidivat și și-a atacat concubina cu o coadă de lopată, cu care a lovit-o în abdomen și în cap. Mai mult, i-a aplicat femeii mai multe lovituri cu pumnii în față.

Operată de urgență în urma bătăilor

Cel mai grav incident a avut loc în dimineața de 17 august, în jurul orei 4:00, în locuința celor doi. Tibor Rácz a lovit-o cu picioarele în abdomen pe victima care a anunțat Poliția și a fost transportată în stare gravă la spital. Femeia le-a spus medicilor că a fost agresată de partenerul său, iar din cauza rănilor suferite a fost nevoie să fie operată a doua zi.

În urma atacului violent, femeia și-a pierdut splina, iar medicii legiști au apreciat că viața i-a fost pusă în pericol, acordându-i 40 de zile de îngrijiri medicale.

Rácz a fost reținut de polițiști pe 22 august, iar a doua zi procurorul de caz de la Parchetul Oradea a cerut arestarea agresorului. Instanța a admis propunerea anchetatorilor și l-a trimis pe bărbat după gratii până în 21 septembrie.

Deși nu are antecedente penale, inculpatul riscă o pedeapsă de până la aproape 9 ani de închisoare.

Pe parcursul acestei zile, manifestări de instabilitate atmosferică vor fi pe arii restrânse și în restul teritoriului, notează meteorologii.

Potrivit sursei citate, joi, în intervalul orar 12:00 – 23:00, va fi în vigoare un alt Cod galben de vreme rea și averse torențiale însemnate cantitativ, ce vizează estul și sud-estul Transilvaniei, nordul Munteniei, sud-vestul Moldovei și, local, Carpații Meridionali și Orientali. În aceste areale, vor fi descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat vijelii (rafale de 50 – 70 km/h) și grindină de mici dimensiuni (1 – 2 cm). De asemenea, prin acumulare, cantitățile de apă vor ajunge la 15 – 20 l/mp și, izolat, la peste 30 – 40 l/mp.

ANM precizează că episoade de instabilitate atmosferică se vor semnala pe arii restrânse și în restul țării.

sursa: AGERPRES

Procedura de executare silită începe prin comunicarea somației, împreună cu titlul executoriu. Documentele arată existența obligațiilor fiscale restante și îi oferă contribuabilului posibilitatea de a le stinge înainte ca Fiscul să treacă la următoarele măsuri.

Din momentul comunicării somației începe să curgă termenul de 15 zile. În acest interval, datoria poate fi achitată integral. În anumite situații, contribuabilul poate opta și pentru o eșalonare la plată sau pentru o altă facilitate fiscală, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Dacă termenul trece fără ca obligațiile să fie achitate și nu există un motiv legal pentru suspendarea executării, organul fiscal poate continua procedura. Printre măsurile disponibile se numără poprirea conturilor bancare.

O somație nu trebuie ignorată

Pentru contribuabil, momentul primirii somației este, practic, ultima etapă în care problema poate fi rezolvată înainte de declanșarea unor măsuri de executare mai restrictive.

Primul pas este verificarea documentelor: ce sumă este datorată, pentru ce obligații fiscale și care este termenul în care acestea trebuie stinse. Dacă suma nu poate fi achitată integral, este important ca persoana sau firma să analizeze rapid variantele prevăzute de legislația fiscală.

AJFP Bihor recomandă contribuabililor să contacteze administrația fiscală atunci când au nelămuriri sau întâmpină dificultăți în achitarea datoriilor. O soluție identificată înainte de expirarea termenului poate preveni instituirea popririi.

În esență, există mai multe situații în care contribuabilul poate evita blocarea conturilor:

• achitarea obligațiilor fiscale până la scadență;
• plata integrală a datoriei în cele 15 zile de la comunicarea somației;
• solicitarea și aprobarea unei eșalonări la plată ori a unei alte facilități fiscale, atunci când sunt îndeplinite condițiile;
• clarificarea rapidă a situației cu administrația fiscală, în cazul în care există probleme sau nelămuriri privind suma datorată.

Important este ca contribuabilul să nu aștepte ca poprirea să fie instituită pentru a lua măsuri. După declanșarea executării silite, accesul la banii din conturi poate fi afectat, ceea ce poate crea probleme suplimentare, în special pentru persoanele care își încasează veniturile sau pentru firmele care își achită prin bancă principalele cheltuieli.

Ce se întâmplă dacă datoria este plătită

Dacă obligațiile fiscale sunt stinse, iar poprirea a fost deja instituită, organul fiscal poate dispune ridicarea acesteia în condițiile prevăzute de lege. Astfel, contribuabilul își poate relua utilizarea conturilor bancare după încetarea măsurii.

De aceea, mesajul transmis de AJFP Bihor este unul simplu: somația trebuie tratată ca un avertisment și ca o oportunitate de a rezolva situația înainte de poprire, nu ca un document care poate fi ignorat.

Pentru contribuabilii care au datorii și se confruntă cu dificultăți financiare, contactarea administrației fiscale cât mai devreme poate fi esențială pentru identificarea unei soluții legale și pentru evitarea escaladării procedurii de executare silită.

În localitatea Șauaieu, pompierii s-au retras din teren în jurul orei 20:00, după finalizarea intervenției. Flăcările au afectat aproximativ 60 de hectare de teren și o baracă dezafectată.

În timpul misiunii desfășurate în această zonă, pompierii au reușit să salveze și o broască țestoasă, găsită în apropierea focarelor și scoasă din zona afectată de incendiu.

Incendiul izbucnit în Corbești a fost lichidat, de asemenea, în jurul orei 20:00. În urma acestuia au ars aproximativ 17 hectare de vegetație uscată și 10 hectare de pădure.

În zona Valea lui Mihai, incendiul a fost lichidat în jurul orei 21:00, însă pompierii au rămas în teren până la ora 23:00 pentru verificarea și supravegherea zonei. Flăcările au afectat aproximativ 5 hectare de litieră de pădure și puieți de salcâm.

Salvarea broaștei țestoase este un exemplu al faptului că incendiile de vegetație nu afectează doar terenurile și pădurile, ci pot pune în pericol și animalele sălbatice care își au habitatul în zonele incendiate. Pentru acestea, propagarea rapidă a flăcărilor poate însemna pierderea habitatului și, în multe situații, chiar a vieții.

Pe timpul intervențiilor, pompierii au acționat pentru limitarea extinderii focarelor și protejarea zonelor și a bunurilor expuse riscului, în condițiile în care accesul dificil în teren și vântul au favorizat propagarea incendiilor.

Pentru gestionarea situației, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Crișana” al județului Bihor a crescut capacitatea operațională, prin activarea grupei operative și suplimentarea efectivelor cu pompieri aflați în ture libere sau proveniți din alte subunități.

„La cele trei intervenții au participat peste 70 de pompieri din cadrul Detașamentelor 1 și 2 Oradea, Detașamentului Marghita, Stației Valea lui Mihai și Gărzii de Intervenție 1 Mai. În sprijinul pompierilor au acționat pădurari ai Direcției Silvice, membri ai Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență (SVSU), precum și voluntari ai ISU Bihor, contribuind la localizarea, lichidarea și supravegherea focarelor”, a transmis Plutonier Butaci Alina, din cadrul ISU Bihor.

În paralel cu aceste misiuni, pompierii au intervenit pentru stingerea altor șase incendii de vegetație, izbucnite în localitățile Bratca, Lugașu de Jos, Uileacu de Beiuș, Giulești (comuna Pietroasa), Mihai Bravu și Săcădat.

Intervențiile au fost finalizate, iar forțele mobilizate s-au retras din teren după înlăturarea riscului de reaprindere și verificarea zonelor afectate.

Bărbatul figura pe lista condamnaților căutați în țară și în străinătate, după ce în noiembrie 2024 Judecătoria Baia Mare a emis pe numele său un mandat de executare a unei pedepse de un an și 2 luni de închisoare pentru furt. Atunci nu a fost de găsit pentru a fi încarcerat, iar pentru că existau informații că ar fi părăsit țara, a fost dat și în urmărire internațională.

Bărbatul a comis fapta în luna august 2020, când a sustras de pe rafturile unui magazin 12 pachete cu fistic, în valoare de 300 de lei, le-a pus într-un rucsac și a ieșit fără a le plătească. A fost oprit însă de paznici și a recunoscut că a furat produsele pentru a le vinde, deoarece nu avea bani de mâncare.

Hegedus a fost condamnat cu executare deoarece judecătorii băimăreni au ținut cont de antecedentele sale. Bihoreanul a fost cercetat în trecut pentru mai multe furturi, iar în 2015 a fost condamnat la aproape 4 ani de închisoare pentru astfel de fapte.

În procesul referitor la furtul din 2020, Ladislau Hegedus a fost obligat de Judecătoria Baia Mare să achite cheltuieli de judecată de 1200 de lei, de patru ori mai mari decât valoarea produselor pe care le-a furat. Imediat ce a fost prins de polițiști, el a fost predat Penitenciarului Oradea, unde își va executa pedeapsa.

O altă schimbare vizează biletele de trimitere emise de medicii de familie. Documentele pe hârtie vor fi înlocuite treptat de variante digitale, care vor fi stocate în noul SIUI și vor putea fi consultate automat de medicii specialiști. Totodată, este pregătit și cadrul tehnic necesar autentificării în sistemul de sănătate cu ajutorul Cărții Electronice de Identitate (CEI), ceea ce ar urma să reducă treptat utilizarea actualului card de sănătate.

Grefierii amenință cu blocarea activității din instanțe și parchete

Tensiunile cresc și în sistemul judiciar. Sindicatul grefierilor Dicasterial a anunțat că, de la 1 septembrie 2026, intenționează să blocheze pe termen nelimitat activitatea instanțelor și parchetelor din întreaga țară.

Nemulțumirile sunt legate de cele mai recente modificări aduse proiectului noii legi a salarizării. Reprezentanții sindicali susțin că valoarea de referință prevăzută în noua variantă a proiectului a fost redusă la 4.000 de lei, iar sporurile acordate personalului auxiliar de specialitate au fost eliminate din anexa destinată sistemului de Justiție.

Potrivit grefierilor, modificările ar fi fost făcute fără o consultare corespunzătoare, iar noul mecanism de calcul bazat pe compensație tranzitorie ar putea duce la o scădere semnificativă a puterii de cumpărare, până la niveluri comparabile cu cele din 2015. Sindicaliștii avertizează că nu vor accepta ca problemele bugetare să fie acoperite prin diminuarea propriilor venituri și spun că protestul va continua până la găsirea unei soluții.

Anii lucrați în SUA vor putea conta la stabilirea pensiei

Vești importante sunt așteptate și de românii care au muncit în Statele Unite. Începând cu 1 septembrie intră în vigoare acordul bilateral de securitate socială dintre România și SUA, care permite recunoașterea și cumularea perioadelor de activitate realizate în cele două țări.

Astfel, anii lucrați atât în România, cât și în Statele Unite vor putea fi luați în calcul pentru îndeplinirea stagiului minim de cotizare necesar obținerii dreptului la pensie.

Acordul aduce modificări și pentru angajații detașați și pentru companiile care desfășoară activități între cele două state. Una dintre prevederi urmărește eliminarea dublei plăți a contribuțiilor sociale, măsură care ar trebui să faciliteze mobilitatea angajaților și să reducă povara financiară pentru angajatori.

Ultimele pregătiri înainte de începerea anului școlar 2026-2027

În educație, luna septembrie marchează intrarea în etapa finală a pregătirilor pentru noul an școlar. Sistemul de învățământ va continua să fie organizat în cinci module de învățare, iar unitățile școlare trebuie să pună în aplicare noile reguli privind monitorizarea și siguranța elevilor.

În primele zile ale lunii, școlile își finalizează pregătirile pentru revenirea elevilor în clase, în timp ce familiile se ocupă de ultimele cumpărături și de organizarea necesară înainte de debutul anului școlar 2026-2027.

Potrivit unui comunicat al federației transmis Agerpres, sindicatul acuză faptul că proiectul de lege nu doar că nu corectează inechitățile salariale deja existente în muzee, ci le adâncește, ignorând totodată revendicările transmise anterior de organizațiile sindicale. Federația subliniază că personalul de execuție ar urma să rămână cu salarii care nu reflectă pregătirea profesională, responsabilitatea și importanța socială a muncii lor.

Sindicaliștii consideră inacceptabil ca viitorul profesional și salarial al celor aproximativ 7.500 de angajați din muzeele românești să fie stabilit fără consultarea reprezentanților sociali. În comunicat, federația insistă asupra faptului că patrimoniul cultural nu se protejează și nu se transmite generațiilor viitoare fără implicarea directă a muzeografilor, cercetătorilor, conservatorilor, restauratorilor, arheologilor, educatorilor muzeali, supraveghetorilor și a personalului tehnic și administrativ.

Revendicările sindicatului

Federația CulturMedia cere, printre altele: alinierea coeficienților și salariilor personalului de specialitate din muzee la nivelul celor din instituțiile de spectacole și concerte, majorarea coeficienților pentru personalul tehnic, administrativ, auxiliar și de supraveghere, eliminarea diferențelor salariale considerate nejustificate între funcțiile de conducere și cele de execuție, reluarea de urgență a negocierilor, cu participarea efectivă a sindicatelor reprezentative, renunțarea la adoptarea proiectului de lege în forma sa actuală.

Sindicatele afiliate federației urmează să informeze de urgență salariații din muzee, să organizeze consultarea acestora și să centralizeze semnăturile necesare declanșării grevei, respectând toate etapele prevăzute de lege. Calendarul acțiunilor va fi făcut public imediat după finalizarea procedurilor legale.

Federația avertizează că, în cazul declanșării grevei generale, consecințele ar fi semnificative: muzeele s-ar închide, expozițiile, ghidajele și activitățile educaționale ar fi suspendate, iar cercetările și diagnosticele arheologice ar fi oprite. Sindicatul atrage atenția că ar fi afectate și lucrările de infrastructură care necesită descărcare de sarcină arheologică, inclusiv proiecte finanțate prin PNRR.

Totodată, CulturMedia avertizează că, dacă Guvernul și Parlamentul vor continua să ignore situația din muzee, federația va sesiza Comisia Europeană și celelalte instituții europene competente. Sindicatul conchide că protejarea patrimoniului cultural nu este posibilă fără personal specializat, care ar trebui respectat și motivat, nu îndepărtat din sistem.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” reuneşte peste 40 de sindicate din muzee, biblioteci, centre culturale, teatre, radio, televiziune, fiind reprezentativă pentru sectorul de activitate – 36 Cultură.

Certificatul de moștenitor este actul care dovedește cine are calitatea de moștenitor și ce drepturi are fiecare asupra bunurilor rămase de la persoana decedată.

Ce se întâmplă dacă imobilul figurează încă pe numele decedatului

Din punct de vedere juridic, moștenirea se deschide chiar în momentul decesului. Faptul că familia nu a mers imediat la notar nu înseamnă că succesiunea nu există.

Problemele apar atunci când moștenitorii vor să vândă, să doneze sau să ipotecheze imobilul ori să îl treacă oficial pe numele lor. Pentru aceste operațiuni trebuie demonstrat dreptul asupra proprietății.

Legea cadastrului prevede că dreptul de proprietate asupra unui imobil poate fi înscris în cartea funciară, printre altele, în baza certificatului de moștenitor sau a unei hotărâri judecătorești definitive.

Prin urmare, dacă în actele imobilului apare încă persoana decedată, clarificarea succesiunii este, de regulă, primul pas.

Cine poate cere deschiderea succesiunii

Nu este obligatoriu ca toți moștenitorii să meargă împreună la notar pentru a începe procedura. Cererea poate fi făcută de oricare dintre succesibili, de creditorii succesiunii sau ai succesibililor ori de o altă persoană care poate demonstra că are un interes legitim.

În cerere trebuie prezentate informații despre persoana decedată, despre posibilii moștenitori și despre bunurile și eventualele datoriile rămase.

Notarul verifică și dacă nu cumva procedura succesorală a fost deja deschisă la un alt birou notarial.

La ce notar se face succesiunea

Regulile privind competența notarului au fost modificate începând din decembrie 2024.

În prezent, succesiunea este de competența unui notar public din circumscripția tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Dacă în acea circumscripție există mai mulți notari, competența revine primului notar care este sesizat legal, după verificarea evidențelor succesorale.

Asta înseamnă că, în mod obișnuit, notarul nu este ales în funcție de localitatea în care se află casa sau terenul moștenit. Criteriul principal este ultimul domiciliu al persoanei decedate.

Pentru situațiile în care ultimul domiciliu nu este cunoscut sau se afla în afara țării există reguli speciale.

Ce documente trebuie pregătite

Lista actelor diferă în funcție de situația fiecărei familii, însă pentru deschiderea succesiunii sunt solicitate, de regulă, documente precum certificatul de deces, actele de stare civilă ale moștenitorilor și actele prin care defunctul a dobândit bunurile.

Pot fi necesare și documente fiscale, un eventual testament, procuri autentice atunci când un moștenitor este reprezentat și, în anumite cazuri, declarații sau martori.

Pentru un teren, actul de proprietate poate fi un titlu de proprietate, un contract de vânzare-cumpărare, un contract de donație sau o hotărâre judecătorească. În cazul unei case pot fi necesare și documente privind construirea și înscrierea imobilului.

Dacă unele acte lipsesc, situația nu este neapărat fără soluție. În funcție de documentul căutat, acesta poate fi identificat sau obținut din arhivele notariale ori de la instituțiile care dețin evidențele respective.

Ce verifică notarul

În timpul procedurii succesorale, notarul trebuie să stabilească mai multe lucruri esențiale: cine sunt moștenitorii, dacă există un testament, ce bunuri și datorii a lăsat defunctul și ce cotă îi revine fiecărui succesor.

Un alt aspect important este acceptarea moștenirii în termenul prevăzut de lege.

Legea nr. 36/1995 stabilește că notarul trebuie să determine calitatea moștenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora și componența masei succesorale.

Dacă actele și dovezile sunt suficiente, iar între moștenitori nu există dispute care să împiedice finalizarea procedurii, notarul poate emite certificatul de moștenitor.

Se poate face succesiunea după 10 sau 20 de ani?

Faptul că au trecut mulți ani de la deces nu înseamnă automat că succesiunea nu mai poate fi dezbătută. Există însă o chestiune esențială: acceptarea moștenirii.

Pentru decesele survenite după intrarea în vigoare a actualului Cod civil, adică după 1 octombrie 2011, termenul general pentru exercitarea opțiunii succesorale este de un an de la data decesului.

Acceptarea poate fi făcută expres sau poate rezulta, în anumite condiții, din acte și fapte care demonstrează acceptarea tacită a moștenirii.

În cazul deceselor produse înainte de 1 octombrie 2011 se aplică legea în vigoare la momentul respectiv. Ca regulă, atunci termenul de opțiune succesorală era de șase luni.

Prin urmare, o persoană care ajunge la notar după mai mulți ani nu trebuie să presupună nici că a pierdut automat moștenirea, nici că simpla declarație făcută în prezent este suficientă. Notarul va analiza situația și dovezile pentru a stabili dacă moștenirea a fost acceptată în termen.

Ce se întâmplă dacă succesiunea este făcută după doi ani

Termenul de doi ani este diferit de termenul de acceptare a moștenirii. Acesta are o importanță fiscală.

Potrivit Codului fiscal, moștenirea este scutită de impozitul prevăzut de lege dacă procedura este dezbătută și finalizată în maximum doi ani de la data decesului.

Dacă succesiunea este finalizată după această perioadă, se datorează un impozit de 1%, calculat potrivit regulilor fiscale aplicabile bunurilor imobile din masa succesorală.

Pe lângă impozit, moștenitorii trebuie să ia în calcul și onorariile notariale, precum și eventualele costuri pentru cadastru și carte funciară.

Ce se întâmplă dacă moștenitorii se ceartă

Atunci când există neînțelegeri serioase între succesibili, procedura notarială poate să nu fie suficientă.

Dacă moștenitorii contestă cine are dreptul la succesiune, ce bunuri îi aparțineau defunctului sau ce cote revin fiecăruia, notarul poate suspenda procedura și poate îndruma părțile către instanță.

Instanța poate fi sesizată și direct de un succesibil sau de o altă persoană care justifică un interes.

Deputații au adoptat un amendament susținut de parlamentarii PSD, PNL, USR, UDMR și din grupul minorităților, la recomandarea Agenției Naționale de Integritate, pentru ca averile demnitarilor să fie din nou publice. În urma declarațiilor de interese și a celor de avere completate de demnitari, ANI va genera o fișă de interese financiare.

„Am convenit toți ca această fișă să aibă denumirea de fișă publică privind interesele financiare – denumirea oficială. Am convenit, de asemenea, (…) că se comasează, la capitolul II active, bunurile imobile cu bunurile mobile”, a declarat președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, care a subliniat că dorința este de a exista o lege constituțională.

Potrivit acestuia, capitolul 5 din legea inițială rămâne, cu referire la valoarea contractelor finanțate integral. Acesta va avea două abordări: valoarea în derulare și valoarea finalizată. Prin bifă se va menționa dacă sunt cu valoare între 100.000 lei – 500.000 lei, 500.000 lei – 1 milion lei sau peste 1 milion lei.

„De asemenea, s-a solicitat ca în perioada de 30 de zile în care există posibilitatea de rectificare (…) persoana în cauză să poată verifica această fișă de interese financiare. Dacă din eroarea agenției fișa este incorectă, să poată în termen de 30 de zile să intervină pentru corectarea acestei fișe. Dacă în termenul de 30 de zile această fișă nu este sub nicio formă corectată, se prezumă că este corect completată, datele sunt corect extrase de către Agenția de Integritate din fișele deja depuse și procedura curge mai departe”, a explicat Ciucă.

Prin noul proiect de lege se instituie o singură declarație, care se va actualiza doar în situația în care vor exista modificări patrimoniale, a precizat, la finalul ședinței, președintele ANI, Bogdan Sticlosu.

Întrebat dacă noua variantă a declarației de interese financiare este una transparentă, el a răspuns că este vorba despre o soluție aplicabilă.

„Este soluția pe care o putem aplica, având în vedere și cele două decizii ale Curții Constituționale. Varianta propusă de noi era o variantă care asigura o transparență mult mai largă, ea poate să fie consultată, dar mai restrânsă față de declarațiile de avere și interese care erau publicate înainte de decizia CCR. Această variantă a fost varianta la care am ajuns împreună, așa cum ați observat în cadrul ședinței, astfel încât să putem asigura o transparentizare. În același timp, știm foarte bine că doar primim atâtea solicitări, există așteptări foarte mari pe această zonă de publicare a informațiilor, dar, în același timp, suntem restrânși de aceste decizii”, a indicat președintele ANI.

El a adăugat că persoanele vizate de lege vor depune și vor completa datele doar pentru declarația de avere și interese.

„Această declarație de interese financiare sau această fișă, cum a fost redenumită, se va genera automat în baza informațiilor completate și existente. (…) Noi, în continuare, o să avem acces și o să le putem folosi în analizele sistemului pe care îl avem. (…) Această fișă care va fi publică va spune prețul de dobândire sau modalitatea de dobândire în funcție de anumite categorii”, a completat Sticlosu.

Proiectul urmează să primească aprobarea plenului Camerei Deputaților, ulterior intrând în dezbaterea Senatului – for decizional în acest caz.

sursa: Agerpres