Fănel Bogos este acuzat de fapte de corupție după ce ar fi apelat la persoane din cercuri de influență, inclusiv de la nivelul administrației centrale, pentru a-l schimba din funcție pe șeful DSVSA Vaslui, Mihai Ponea.

Bogos este administratorul unei societăți din județul Vaslui din domeniul creșterii păsărilor. El a fost reținut în luna noiembrie 2025 de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iași, iar ulterior arestat preventiv. Din luna martie, omul de afaceri este plasat sub control judiciar.

În același dosar, alte trei persoane au fost reținute pentru trafic de influență, dare de mită și șantaj, iar două au fost plasate sub control judiciar pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență și șantaj, respectiv complicitate la trafic de influență.

Printre acestea se află și fostul președinte al PNL Vaslui Mihai Barbu, care este acuzat că i-ar fi intermediat afaceristului întâlniri cu persoane din administrația centrală.

De asemenea, Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, este cercetată pentru trafic de influență în acest dosar.

sursa: AGERPRES

Potrivit lui Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD Bihor, motociclistul a suferit răni de gravitate medie.

„Gravitate medie. Fractură deschisă la ambele gambe”, a declarat Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD.

Oamenii legii urmează să stabilească cauzele și împrejurările care au dus la producera accidentului.

Volumul de versuri „Imitaţia unui naufragiu” a fost prezentat de autor, în dialog cu poetul Mihók Tamás, redactor al revistei Familia, la Librăria Humanitas din incinta Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai”.

Cartea cuprinde poeme mai vechi sau mai noi, despre care Mihók Tamás spune că „prind foarte bine în siajul delirului informaţional din zilele noastre, care se mai cheamă şi acceleraţionism.”

„Tu mi se pare că faci aici un act de rezistenţă în faţa acestui tumult, ne prezinţi nişte lucruri simple pe care astăzi din ce în ce mai greu reuşim să le facem, sau dacă le facem, să ne bucurăm de ele. Faptul că reuşeşti aceste gesturi să le transfigurezi în aşa fel încât să chestionezi scrisul, face din poezia ta poezie calitativă”.

„Nu mă consider poet”

Mihók Tamás consideră că volumul este un punct de întâlnire atât cu poeții din generația lui Alexandru Seres, cât și cu volumele sale anterioare.

Apărută la Editura Primus din Oradea, cartea cuprinde două „cicluri poetice”: „Tablouri din muzeul inocenţei” – care în mare măsură conţine poeme noi, inedite, dar şi câteva poeme vechi din vremea când avea 25-30 de ani, şi „Cimitirul poeţilor”, în cel din urmă fiind incluse pastişe precum „Dinesciană”, Păunesciană”, „Dublu sonet pentru roua dimineţilor” – in memoriam Mircea Ivănescu sau „Destabiliza-rea” – in memoriam Sergiu Vaida. „Mi se pare spectaculos să pui nişte poeme unul lângă altul din perioade atât de diferite şi să nu se observe. Dacă nu puneai acei ani nu mi-aş fi dat seama”, a precizat moderatorul, spunând că poemele sale „au nerv”.

Întrebat de Mihók Tamás cum de a revenit la poezie, Alexandru Seres a mărturisit: „Nu ştiu. Mai ales că nu mă consider poet. Scriu poezii foarte rar. La câţiva ani scriu câte o poezie şi de aceea sunt aşa de puţine. Urăsc poeţii care scriu mult. Urăsc poeţii care publică mult, câte 20 de volume. Nu am de gând să public alte volume. Cel mai probabil este ultimul. De aceea am şi ţinut să pun aici câteva dintre poemele mele mai vechi. Unele dintre ele au fost publicate în reviste, altele au apărut şi în cărţile precedente, dar trei sau patru sunt total inedite. Nu am ceva anume să spun. De regulă eu când scriu poezie nu prea ştiu ce să spun. Nu am nimic de comunicat”.

Mihók Tamás a precizat faptul că trei poeţi orădeni îşi dau girul pentru acest volum. Lucian Scurtu îl numeşte pe autor „un însingurat structural, uneori vecin abuliei, un lunatec pierdut, asemeni lui Bacovia, printr-un topos ostil, aflat în accelerată disoluţie”. Alexandru Sfârlea îl consideră „un poet care trăieşte febricitar seducţia nihilismului, dar când simte că e pe punctul ca fulminaţia lirismului să-i fie resorbită, priveşte realul în ochi, îl persiflează şi-l face să se dezechilibreze într-o sintaxă introvertită, luând înfăţişarea unei graniţe, a unei linii la care nu e mai poate ajunge”. Iar Ioan Moldovan punctează că „pentru Alexandru Seres a scrie echivalează cu a face operă de exorcizare – temporară, mereu provizorie – a pandemoniei fiinţei”. Moment în care Alexandru Seres a ţinut să precizeze că cei trei de fapt nu i-au dat girul pentru acest volum, ci fragmentele de pe copertă sunt fragmente extrase de el din cronici și recenzii scrise de cei trei poeţi de-a lungul anilor, dar „sunt în limita copy-right-ului de 500 de semne”.

„Vorbesc singur, în pustiu”

Pentru a explica titlul volumului, poetul mărturiseşte că atunci când scrie, nu adresează un mesaj cuiva. „Nu scriu un mesaj, nu vorbesc cu nimeni, nici măcar cu mine însumi. Practic vorbesc singur, în pustiu. Şi nu e ca şi cum ai lansa un mesaj într-o sticlă în speranţa că va ajunge cândva la o destinaţie oarecare şi cineva îl va citi. Mesajul meu eşuează din start fiindcă nu are destinaţie. Poemul e un soi de naufragiu. Poemul, într-un joc secund, e imitaţia unui naufragiu”.

S-au citit şi câteva poezii din volumul nou apărut precum „Dragă” – in memoriam Ioan Moldovan sau pastişa „Autobiografie cu strigături”. Alexandru Seres spune că acum nu mai lucrează nimic. A ieşit la pensie şi consideră că e cazul să nu mai scrie, să nu mai scoată niciun alt volum.

Întrebat de Mihók Tamás cum se raportează la poeţii mai tineri, Alexandru Seres spune că totul s-a schimbat faţă de generaţia sa. De poezia tinerei generaţii mărturiseşte că nu este foarte impresionat.

„Le admir curajul să spună exact ceea ce simt, ceea ce văd în jurul lor, că pot să se exprime atât de direct. E un curent care cred că se numeşte autobiografism. Dar chestia asta nu îmi place. Nu îmi place când în poezie poeţii povestesc lucruri care li s-au întâmplat. Mi se pare prea uşor, prea simplu”, a punctat Alexandru Seres.

O tânără din public l-a întrebat: „Nu este normal ca toţi să avem trăiri? E așa greșit să le exprimi?” Seres i-a răspuns că nu e nimic greșit, dar contează felul cum ne exprimăm trăirile. „Ceea ce cred eu că poezia tânără face acum este că o exprimă mult prea direct. Or, poezia şi arta în general trebuie să fie o sublimare. Mi se pare că se sublimă prea puţin. Poate o fi un merit şi în asta. Mie nu-mi place”.

Volumul de versuri a fost oferit gratuit celor prezenţi la lansare. „Cartea se găsește aici și se oferă, pentru că e fără preț, e neprețuită”, a spus Alexandru Seres, apostrofat în glumă de moderator că „strică piaţa”. La finalul întâlnirii „s-a naufragiat” în autografe şi fotografii.

FOTO: Lansarea cărţii „Imitaţia unui naufragiu” de Alexandru Seres, 01.10.2026

„Controlul a vizat modul în care societatea comercială deținea și depozita materialele lemnoase. În urma verificărilor, polițiștii au constatat că în depozit se aflau 53 de metri cubi de material lemnos, din speciile fag și carpen, care nu figurau în evidențele scriptice ale societății”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța.

Pentru neregulile constatate, firma a fost sancționată contravențional, în baza Legii nr. 171/2010, cu o amendă de 10.000 de lei.

De asemenea, polițiștii au dispus confiscarea celor 53 de metri cubi de material lemnos, a căror valoare este estimată la 12.932 de lei.

Contractul este estimat la puțin peste 217 mii de lei, fără TVA, iar firmele interesate pot depune oferte până în 12 octombrie. Potrivit documentației de achiziție, echipamentele trebuie livrate, instalate și puse în funcțiune la sediul SCJU Bihor de pe strada Gheorghe Doja nr. 65-67, durata contractului fiind de 70 de zile.

Stația centrală are șase posturi de monitorizare, în timp ce achiziția include patru monitoare de funcții vitale. Un asemenea sistem permite centralizarea la un singur punct a informațiilor transmise de monitoarele conectate, astfel încât personalul medical să poată urmări permanent starea pacienților.

Alte zeci de monitoare, cumpărate sau scoase la licitație în 2026

Noua procedură vine după mai multe achiziții similare făcute de Spitalul Județean în acest an.

Pe 22 septembrie, SCJU Bihor a lansat o licitație mult mai mare pentru 24 de monitoare de funcții vitale și două stații centrale compatibile, cu o valoare estimată la aproape 1,64 milioane de lei. Și aceste echipamente au ca loc de livrare Staționarul I de pe strada Gheorghe Doja. Pe portalul de achiziții al Primăriei Oradea, procedura figurează în desfășurare, cu termen pentru depunerea ofertelor în 22 octombrie.

Alte sisteme au fost deja achiziționate în prima parte a anului. În luna mai, spitalul a derulat două proceduri distincte pentru Staționarul II, de pe strada Corneliu Coposu nr. 12: una pentru 12 monitoare de funcții vitale cu sisteme de prindere, iar cealaltă pentru o stație centrală de monitorizare. Ambele proceduri au fost atribuite.

În iunie au urmat alte dotări pentru sediul de pe strada Gheorghe Doja. Spitalul a cumpărat cinci monitoare pentru pacienți, compatibile cu o stație centrală de monitorizare, precum și două monitoare de funcții vitale cu troliu. Contractele au fost ulterior atribuite.

Privite împreună, procedurile arată o extindere a infrastructurii de monitorizare a pacienților în cele două mari staționare ale SCJU Bihor. Sistemele centrale permit urmărirea simultană, dintr-un singur punct, a parametrilor pacienților conectați la monitoarele din saloane sau spațiile de supraveghere.

„Marile transformări economice ale istoriei au fost legate aproape întotdeauna de capacitatea oamenilor de a transforma cunoașterea în tehnologie și apoi tehnologia în productivitate”, afirmă Leonardo Badea.

De la motorul cu aburi și electricitate până la semiconductori și internet, fiecare revoluție tehnologică a modificat modul în care oamenii produc și muncesc. Acum, inteligența artificială, robotizarea, digitalizarea și volumele uriașe de date conturează următoarea etapă.

Economia în care informația produce valoare

Potrivit lui Badea, economia se deplasează către un model în care valoarea nu mai este generată în principal de materia fizică și forța de muncă, ci tot mai mult de informație, algoritmi, proprietate intelectuală și tehnologie.

Oficialul BNR vorbește despre o „economie binară”, în care informația poate fi reprezentată, procesată și transmisă digital.

Această schimbare modifică și regulile competiției dintre țări. Costurile salariale reduse sau accesul la resurse naturale pot reprezenta avantaje temporare, însă acestea pot fi replicate. Mult mai dificil de copiat sunt tehnologia, capitalul uman și capacitatea de inovare.

Leonardo Badea – prim-viceguvernator al BNR

„Nu este suficient doar să produci mai mult, contează din ce în ce mai mult ce produci, cu ce tehnologie produci și câtă cunoaștere este încorporată în ceea ce produci”, explică Leonardo Badea.

Impactul inteligenței artificiale asupra economiei este încă dificil de cuantificat. Analizele economice citate de Badea oferă scenarii foarte diferite, de la efecte moderate asupra productivității până la transformări radicale în cazul unei inteligențe artificiale capabile să automatizeze un număr foarte mare de activități.

Un element esențial este piața muncii. Automatizarea poate reduce cererea pentru anumite sarcini, însă poate genera în același timp activități noi. Efectul final depinde de viteza cu care tehnologia este adoptată, de capacitatea oamenilor de a dobândi noi competențe și de modul în care companiile își reorganizează procesele.

În scenariile avansate de dezvoltare a AI, diferențele dintre creșterea producției și evoluția veniturilor din muncă pot deveni importante. O economie ar putea produce mai mult datorită automatizării, fără ca beneficiile să fie distribuite uniform între capital și forța de muncă.

România și cursa pentru valoare adăugată

Pentru economiile aflate în proces de convergență, transformarea tehnologică reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Avantajul bazat pe forță de muncă ieftină se poate diminua pe măsură ce nivelul de trai și salariile cresc.

În schimb, investițiile în cercetare, educație, tehnologie și inovare pot crea avantaje competitive pe termen lung.

Țările dezvoltate încearcă deja să ocupe segmentele cu valoare adăugată ridicată din lanțurile globale: software, semiconductori, biotehnologie, robotică, inteligență artificială, industria aerospațială și tehnologii energetice avansate.

În acest context, educația și cercetarea devin componente ale infrastructurii economice. O economie care doar importă tehnologie beneficiază de progresul acesteia, dar una care dezvoltă tehnologie și competențe poate participa la crearea valorii.

Leonardo Badea atrage atenția și asupra unei alte probleme: nu contează doar cât de repede crește economia, ci și dacă această creștere creează premise pentru dezvoltarea viitoare.

„Este important să avem creștere economică, dar se pune o nouă întrebare: această creștere economică are la bază o serie de condiții care vor determina multiplicarea ei, regenerarea capacității de creștere viitoare?”, spune prim-viceguvernatorul BNR.

El distinge între o creștere „extractivă”, bazată pe consumul de resurse și cu efecte mai ales temporare, o creștere sustenabilă, orientată spre continuitate, și o creștere „generatoare”, care creează condițiile pentru producerea de prosperitate și în viitor.

În această logică, investițiile în educație, cercetare și inovare nu sunt doar cheltuieli pentru prezent, ci factori care pot amplifica productivitatea viitoare.

Revoluția inteligenței artificiale este abia la început, iar amploarea efectelor sale economice rămâne incertă. Cert este că tehnologia începe să schimbe criteriile după care sunt evaluate competitivitatea și capacitatea de dezvoltare a unei economii.

„Suntem la începutul unei noi călătorii”, afirmă Leonardo Badea, comparând etapa actuală cu marile transformări economice ale trecutului.

„Noua frontieră nu mai este doar geografică sau spațială. Este frontiera inteligenței, a informației și a cunoașterii într-o economie digitalizată, care va evolua cu altă viteză decât am fost obișnuiți”, conchide prim-viceguvernatorul BNR.

Programul meciurilor:

Zorile Buntești – CS Oșorhei
Foresta Tileagd – Vulturii Tineri Săcueni
ACS Vadu Crișului – Club Atletic Oradea
Unirea Valea lui Mihai – Crișul Aleșd
Meciurile se vor desfășura miercuri 14 octombrie, primele echipe vor avea calitatea de gazdă.

FOTO: captură video

Rezultatele și marcatorii din optimile de finală:
Zorile Buntești – CSO Ștei 2-0 (1-0). Gabriel Popa 22, Iosif Ciuciu 48
CS Nojorid – Club Atletic Oradea 0-3 (0-0). Alexandru Brisc 47, 58, Antonio Marcu 85
Vulturii Tineri Săcueni – FC Universitatea Oradea 5-0 (2-0). Robert Gergely 11, Zsolt Hendre 43, 62, Darius Pop 54 autogol, Attila Horváth 73
Inter Aștileu – Crișul Aleșd 1-9 (1-4), meci întrerupt în minutul 76 când echipa gazdă a rămas în 6 jucători. Alexandru Grațias 21 / Narcis Lăzău 5, 24, 69, Claudiu Pelmuș 14, Claudiu Popa 29, Vlad Naghi 47, Zoltan Tamas 56 autogol, Denis Ardelean 63, Patrick Meșter 75
Victoria Avram Iancu – Foresta Tileagd 1-4 (1-1). Ioan Perț 12 / Sebastian Zadori 38, Ákos Waritz 85, Rareș Catrișcău 88, Ștefan Meșter 90
Juventus Biharia – Unirea Valea lui Mihai 6-7 (2-1, 2-2, 4-5) după lovituri de departajare. Au marcat în timpul regulamentar Sebestyen Bence 10, Sebastian Bozsik 31 / Sebastian Suluman 43, 55
Minerul Șuncuiuș – CS Oșorhei 2-3 (1-2). George Dărăban 44, Alex Dărăban 52 / Andrei Iacob 5, Șerban Man 30, Andrei Ferik 58
ACS Vadu Crișului – Olimpia Salonta 7-0 (4-0). Gheorghe Miron 1, 67, Cosmin Bala 9, 39, 81, 83, Teodor Cheregi 10

• Efectul de levier permite deschiderea unor poziții mai mari decât capitalul propriu disponibil, folosind doar o fracțiune din valoarea totală a tranzacției, cunoscută sub numele de marjă.
• Acest mecanism amplifică proporțional atât câștigurile, cât și pierderile, raportate la valoarea totală a poziției, nu doar la suma inițială investită.
• Gestionarea riscului, prin instrumente precum stop-loss și dimensionarea corectă a poziției, rămâne importantă atunci când tranzacționezi cu efect de levier.

Ce este, de fapt, efectul de levier

Efectul de levier este mecanismul prin care un trader poate controla o poziție de o valoare mult mai mare decât capitalul propriu depus. Practic, brokerul permite deschiderea unei poziții folosind doar o fracțiune din valoarea totală a tranzacției, sub formă de marjă.

De exemplu, cu un efect de levier ridicat, un investitor poate controla o poziție de câteva ori mai mare decât suma pe care o are efectiv disponibilă în cont. Această caracteristică face din efectul de levier un instrument atractiv, dar și unul care necesită înțelegere aprofundată înainte de folosire.

Cum funcționează marja

Marja este suma de bani, blocată temporar în contul de tranzacționare, necesară pentru deschiderea și menținerea unei poziții cu efect de levier. Este, practic, suma necesară în cont pentru a putea deschide și menține o poziție cu efect de levier.

Nivelul marjei necesare diferă în funcție de instrumentul financiar tranzacționat și de nivelul efectului de levier disponibil. Cu cât efectul de levier este mai ridicat, cu atât marja necesară este mai mică, raportată la valoarea totală a poziției.

De ce este considerat o „sabie cu două tăișuri”

Aici apare, de fapt, esența riscului asociat efectului de levier. Câștigurile și pierderile unei poziții cu levier se raportează la valoarea totală a tranzacției, nu doar la suma investită inițial ca marjă.

Practic, dacă piața evoluează în favoarea traderului, câștigul poate fi semnificativ mai mare decât într-o tranzacție clasică, fără levier. Dar, dacă piața evoluează în defavoarea traderului, pierderea se calculează la fel de proporțional, putând depăși, în anumite situații, suma investită inițial ca marjă.

Apelul în marjă – ce înseamnă și de ce contează

Atunci când o poziție cu levier acumulează pierderi, nivelul marjei din cont poate scădea semnificativ. Dacă acesta ajunge sub un anumit prag, traderul poate primi un avertisment privind nivelul redus al marjei, cunoscut în general drept „apel în marjă”.

Dacă pierderile continuă și nivelul marjei scade sub pragul stabilit pentru închiderea automată a pozițiilor, brokerul poate începe să închidă una sau mai multe poziții, pentru a limita creșterea expunerii și a pierderilor. Acest mecanism este cunoscut drept „Stop Out”.

Înțelegerea modului în care funcționează nivelul marjei, apelul în marjă și Stop Out-ul este importantă pentru orice investitor care utilizează efectul de levier, deoarece îl ajută să își gestioneze mai bine riscul și să evite închiderea automată a pozițiilor.

Cum gestionezi riscul când tranzacționezi cu efect de levier

Gestionarea riscului rămâne importantă atunci când folosești efectul de levier. Ordinele de tip stop-loss, care au rolul de a limita pierderile prin închiderea poziției atunci când este atins nivelul stabilit, sunt unul dintre cele mai folosite instrumente în acest sens – poți citi mai multe despre ele pe XTB.com/ro.

Pe lângă stop-loss, dimensionarea corectă a poziției, raportată la capitalul total disponibil, ajută la evitarea unei expuneri excesive pe o singură tranzacție. Efectul de levier poate amplifica atât potențialele câștiguri, cât și pierderile. Înțelegerea modului de funcționare a marjei și utilizarea instrumentelor de gestionare a riscului sunt importante pentru gestionarea riscurilor asociate tranzacționării cu efect de levier.

Avertisment privind riscurile

Tranzacționarea cu efect de levier implică riscuri ridicate, inclusiv riscul pierderii rapide a capitalului investit, uneori chiar peste suma depusă inițial, în absența unei protecții împotriva soldului negativ. CFD-urile sunt instrumente complexe și au un risc ridicat de a pierde rapid bani din cauza efectului de levier. 77% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă înțelegeți modul în care funcționează CFD-urile și dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Întrebări frecvente despre tranzacțiile cu efect de levier

Este obligatorie folosirea efectului de levier la fiecare tranzacție?

Nivelul efectului de levier disponibil depinde de instrumentul financiar tranzacționat, de tipul de cont și de cerințele de reglementare aplicabile.

Ce se întâmplă dacă nu răspund unui apel în marjă?

Brokerul poate închide automat una sau mai multe poziții atunci când nivelul marjei din cont scade sub pragul stabilit, în conformitate cu condițiile aplicabile.Pot pierde mai mult decât am investit, atunci când folosesc efectul de levier?

Este posibil, în absența unei protecții împotriva soldului negativ. De aceea, este important să verifici direct la brokerul folosit ce tip de protecție este disponibilă și să folosești instrumente de gestionare a riscului, precum ordinele de stop-loss.

Advertorial CH28774

Patrick Gânțe FOTO: sportarad.ro

UTA și FC Bihor s-au mai întâlnit într-un joc amical disputat 17 noiembrie 2024, tot pe arena „Francisc Neuman”, când arădenii pregătiți atunci de Mircea Rednic învingea cu 2-0 formația orădeană antrenată de Gheorghe Ghiț.
La FC Bihor sunt și trei jucători care au evoluat în trecut la UTA, Ioan Hora, Dragoș Tescan și Tudor Călin.

La reluarea campionatului, UTA va juca în deplasare în 10 octombrie cu FC Botoșani (ora 17:15), iar FC Bihor Oradea pe teren propriu, duminică, 11 octombrie, de la ora 15:45 cu FC Bacău.

În România, prețul plătit de consumatorii casnici este în continuare menținut la un nivel mai redus prin mecanismul de plafonare. După includerea tarifelor de transport și distribuție și a taxelor, costul ajunge la aproximativ 0,31 lei/kWh, potrivit analizei XTB.

După 31 martie 2027, când actualul mecanism de protecție ar urma să înceteze, prețurile ar putea crește dacă furnizorii vor transfera în facturi costurile mai mari de achiziție. XTB estimează că, într-un astfel de scenariu, costul încălzirii unei locuințe dotate cu centrală pe gaze ar putea crește cu peste 10%.

Un prim indiciu privind prețurile de după plafonare vine din partea furnizorilor. Economedia arată că Engie a notificat unii clienți cu privire la un preț de peste 0,34 lei/kWh începând din noiembrie. Acesta este însă prețul concurențial, iar până la 31 martie 2027 se aplică în continuare mecanismul prevăzut de legislație.

Producția din Marea Neagră poate influența prețurile

Un factor important pentru evoluția prețurilor în România va fi producția de gaze din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep este programat să intre în producție în prima jumătate a anului 2027 și ar urma să aducă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual.

Creșterea producției interne ar putea acoperi o parte importantă din necesarul României și ar putea reduce dependența de importuri. În același timp, cantitățile suplimentare ar putea permite României să exporte gaze.

Potrivit datelor prezentate în analiza XTB, în sezonul rece 2025-2026, consumul de gaze al României a fost de aproximativ 6,46 miliarde de metri cubi. Pentru sezonul următor, Transgaz estimează o creștere a consumului cu aproximativ 0,8-1 miliard de metri cubi.

Totuși, producția internă mai mare nu înseamnă automat facturi mai mici. Prețul gazelor din România este influențat și de evoluția pieței europene, iar producătorii și furnizorii operează într-o piață interconectată.

În aceste condiții, nivelul facturilor după aprilie 2027 va depinde de mai mulți factori: prețul gazelor pe piețele europene, producția de la Neptun Deep, consumul intern și eventualele măsuri pe care autoritățile le-ar putea lua pentru protejarea consumatorilor.