Reamintim că antrenorul principal Cosmin Bodea a suferit un infarct pe drumul de întoarcere de după meciul de sâmbăta trecută de la Sighetu Marmației, iar la Spitalul Județean din Oradea, unde este internat și acum, i s-au montat două stenturi.

Derby bihorean cu 4 goluri și mesaje de susținere pentru antrenorul Cosmin Bodea

„Ieri, Aurel Gavriș + 100kg, ‘tancul’ nostru a obținut o splendidă victorie și o medalie de bronz… Azi, ‘drona’ orădeană, Andrei Ötvös, -73 kg – M9, adică + 70 ani, nume de cod Andreukă, cu umerii în pioneze după competiția de anul trecut, dar care ne-a obișnuit în ultimii ani cu titluri la mondiale și europene, cu tactică potrivită și experiență de o viață de om în judo a obținut din nou titlul mondial”, a comentat antrenorul orădean Alexandru Chirilă pe pagina sa de Facebook.

Andrei Ötvös mai avea în palmares un titlu de campion mondial cucerit în 2022, la Cracovia.

Cristian Horgoș

Academica Recea – Transilvania Sport Academy 7-1 (5-1)
Au marcat: David Zoicaș 32, 44, Alexandru Mărieș 34, 42, Carlo Erdei 39, Rareș Vălean 53, Sebastian Avram-Terheș 80 / Laurențiu Prundaru 9
Academica: Em. Breban – C. Oros (61 D. Ghiță), J. Mondragon, C. Bud, A. Orosz, D. Simion (61 B. Andras), Al. Mărieș, C. Erdei (72 M. Coza), Sg. Ciocan, D. Zoicaș (46 R. Vălean), M. Robu (30. Antrenor: Emil Kemenes
TSA: R. Buta – D. Bitay (89 P. Boros), C, Habakuk, L. Dărăban (74 Al. Dragoș), A. Catana, R. Bartha (46 A. Pășcuț), Șt. Gabor (51 J. Seres), L. Prundaru, R. Ember, A. Ardelean (46 B. Hogaș), D. Duma. Antrenor: Ovidiu Lazăr
Eliminări: – / portarul Raul Buta 50
Arbitri: Ioan Horațiu Mailat (Mureș) – Toth Krisztian (Satu Mare), Marius Cristian Cherteș, rezervă Luca Megheșan (ambii din Mureș)
Observator pentru arbitri: Ștefan Szilagyi (Satu Mare)
Delegat de joc: Horaţiu Leonard Pârţiu-Vasilichi (Bistrița-Năsăud)

LIGA 3 – SERIA 8 – ETAPA 5
Rezultate și marcatori:
MARȚI
Lotus Băile Felix – Crișul Sântandrei 2-2 (0-1). Andrei Cherman 47, Ianis Bere 63 / Robert Popescu 29, Denis Rusu 85
Sănătatea Cluj – Minaur Baia Mare 0-2 (0-1). Sebastian Radu 9, Raphael Stănescu 66
MIERCURI
SCM Zalău – Unirea Tășnad 4-0 (2-0). Fils Ndoh Simon Moukete 32, 40, 55, Ispas Neag 80
CS Bihorul Beiuș – CSM Sighet 0-3 (0-1). Alex Oltean 20, 75, Răzvan Mărieș 71
Academica Recea – Transilvania Sport Academy 7-1 (5-1). David Zoicaș 32, 44, Alexandru Mărieș 34, 42, Carlo Erdei 39, Rareș Vălean 53, Sebastian Avram-Terheș 80 / Laurențiu Prundaru 9
Unirea Dej – Viitorul Cluj 0-2 (0-0). Daniel Salami 60, Alex Vingan 90+5

CLASAMENT

Etapa 6 (25-26 septembrie, ora 17:00): vineri, Sănătatea Cluj – Lotus Băuile Felix; sâmbătă, Unirea Tășnad – Academica Recea, CSM Sighet – SCM Zalău, Transilvania Sport Academy – FC Unirea Dej, Crișul Sântandrei – CS Bihorul Beiuș, Minaur Baia Mare – Viitorul Cluj.

Derby bihorean cu 4 goluri și mesaje de susținere pentru antrenorul Cosmin Bodea

A intrat în autoturismul în care șoferul rămăsese încarcerat, i-a evaluat starea și i-a acordat primul ajutor. I-a oprit hemoragia nazală, l-a liniștit și l-a ajutat să rămână nemișcat, pentru a preveni agravarea stării sale. Pompierul a rămas alături de victimă până la sosirea echipajelor de intervenție.

FOTO: ISU BIHOR

Ulterior, echipajul de descarcerare al Gărzii de Pompieri Tinca a evacuat victima din autoturism. Aceasta a fost asistată de pompierii paramedici din cadrul aceleiași subunități și, ulterior, predată echipajului de terapie intensivă mobilă SMURD Oradea. Victima a primit îngrijiri medicale și a fost transportată la spital.

Două intervenții salvatoare în două zile

Cu o zi înainte, tot în timpul liber, plutonierul adjutant Găvruța Adrian a intervenit pentru salvarea unei femei aflate în stop cardio-respirator. A început imediat manevrele de resuscitare și a continuat să îi acorde primul ajutor până la sosirea echipajelor medicale, intervenția sa contribuind la salvarea vieții femeii.

Pompierul are 20 de ani de experiență în cadrul serviciului și, așa cum au demonstrat ultimele două zile, pentru el misiunea de a salva vieți nu începe și nu se termină odată cu programul de lucru.

Chemare de urgență în timpul liber. Un pompier din Tinca a intervenit și a salvat o femeie aflată în stare gravă

Potrivit Legii nr. 360/2023, sunt luate în calcul perioadele în care o persoană a fost militar în termen sau cu termen redus, precum și anumite perioade de concentrare, mobilizare ori prizonierat.

Pentru stabilirea punctajului, legislația face o distincție importantă între serviciul militar efectuat înainte și după 1 aprilie 2001.

În cazul perioadelor de după 1 aprilie 2001, pentru intervalul în care această regulă este aplicabilă serviciului militar obligatoriu, punctajul lunar este stabilit la nivelul a 25% din câștigul salarial mediu brut lunar corespunzător perioadei.

În practică, acest lucru înseamnă un punctaj de 0,25 pentru fiecare lună de serviciu militar. Astfel, un an complet de armată înseamnă 3 puncte lunare, respectiv 0,25 puncte anuale după raportarea la 12 luni.

Situația este diferită pentru perioadele de dinainte de 1 aprilie 2001. În acest caz, punctajul nu este stabilit prin aceeași formulă de 0,25 puncte pentru fiecare lună, ci este determinat în funcție de salariul minim brut sau net pe economie aplicabil în perioada respectivă.

Prin urmare, două persoane care au efectuat aceeași durată a serviciului militar pot avea un punctaj diferit dacă au făcut armata în perioade legislative diferite.

Câți bani poate aduce armata la pensie

Valoarea efectivă a punctajului în pensie trebuie raportată la valoarea punctului de referință (VPR).

În 2026, VPR este de 81 de lei. Pentru perioadele cărora li se aplică punctajul de 0,25 pe lună, un an de serviciu militar înseamnă 0,25 puncte anuale.

Calculul este simplu: 0,25 puncte × 81 de lei = 20,25 lei

Astfel, pentru un an de armată, majorarea rezultată din acest calcul este de aproximativ 20 de lei pe lună.

Pentru perioade mai lungi, punctajul se cumulează. De exemplu, doi ani înseamnă 0,50 puncte, iar trei ani ajung la 0,75 puncte. Raportate la VPR de 81 de lei, aceste valori înseamnă aproximativ 40,50 lei, respectiv 60,75 lei în plus la pensie.

Pentru o perioadă de 18 luni, punctajul rezultat este de aproximativ 0,37 puncte, ceea ce corespunde unei valori de circa 30 de lei, înainte de eventualele rotunjiri prevăzute de legislație.

Important este însă că aceste exemple sunt valabile pentru perioadele de serviciu militar cărora li se aplică formula de 0,25 puncte lunar. Pentru armata efectuată înainte de 1 aprilie 2001, calculul trebuie făcut după regulile corespunzătoare perioadei respective.

Faptul că serviciul militar este recunoscut la pensie nu înseamnă că este tratat identic cu o perioadă în care persoana a lucrat și a plătit contribuții.

Serviciul militar este o perioadă asimilată, nu una contributivă. În perioada respectivă nu au fost plătite contribuții de asigurări sociale în același mod ca în cazul unui contract de muncă.

Din acest motiv, armata nu generează puncte de stabilitate.

Punctele de stabilitate sunt acordate pentru perioadele de cotizare contributivă care depășesc 25 de ani. Așadar, perioada de armată poate contribui la punctajul total folosit la calcularea pensiei, însă nu adaugă și bonusul aferent punctelor de stabilitate.

Pentru persoanele care au efectuat serviciul militar în anii ’70, ’80 sau ’90, simpla aplicare a formulei de 0,25 puncte pentru fiecare lună poate conduce la un calcul greșit.

Cât de mult contează, în final, armata

În cazul acestor perioade, trebuie avut în vedere salariul minim aplicabil în anul în care a fost efectuat stagiul. Punctajul lunar se stabilește pornind de la această valoare, iar ulterior se determină punctajul anual.

De aici pot apărea diferențe între pensionari care au avut aceeași durată a serviciului militar, dar au făcut armata în ani diferiți.

Impactul serviciului militar asupra pensiei depinde, prin urmare, de mai mulți factori: perioada în care a fost efectuat, durata stagiului și regulile de calcul aplicabile acelei perioade.

Pentru perioadele cărora li se aplică punctajul de 0,25 puncte lunar, un an de armată reprezintă, la VPR-ul de 81 de lei din 2026, aproximativ 20,25 lei în plus la pensia lunară.

Este însă esențială diferența dintre perioadele de dinainte și de după 1 aprilie 2001. În cazul serviciului militar efectuat înainte de această dată, punctajul se stabilește pe baza salariului minim din perioada respectivă, astfel că valoarea nu poate fi determinată prin aceeași formulă.

Inflația, PIB-ul, salariile, creditarea sau investițiile arată ce s-a întâmplat, însă deciziile care vor influența economia de mâine sunt luate în prezent de milioane de oameni și companii, în funcție de ceea ce percep și anticipează. În acest context, sentimentul economic devine un indicator important pentru înțelegerea direcției în care se îndreaptă economia.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, atrage atenția asupra rolului pe care îl au percepțiile și așteptările în deciziile economice, subliniind că sentimentul economic trebuie privit simultan ca o cauză și ca un semnal.

„În astfel de situații, sentimentul economic este în același timp cauză și semnal: cauză, pentru că influențează direct deciziile de consum, de economisire și de investiții; semnal, pentru că, măsurat cu rigoare, ne oferă explicații pe care datele statistice le confirmă abia mai târziu, dar și repere pentru ceea ce urmează”, explică Leonardo Badea.

Datele statistice sunt esențiale pentru analiza economiei, însă ele descriu în principal ceea ce deja s-a întâmplat. Comportamentul consumatorilor și al companiilor poate oferi însă indicii despre ceea ce urmează.

O familie care se teme de o perioadă economică dificilă poate reduce consumul și poate prefera să economisească. O companie care percepe un risc ridicat poate amâna o investiție sau angajarea de personal. În schimb, atunci când există încredere, firmele pot investi mai mult, iar gospodăriile pot lua decizii financiare pe termen mai lung.

Ideea nu este una nouă. Încă din secolul al XVIII-lea, Adam Smith sublinia rolul percepțiilor și al relațiilor dintre oameni în funcționarea economiei. Mai târziu, economistul John Maynard Keynes a folosit expresia „animal spirits” pentru a descrie acea componentă a deciziilor economice care nu poate fi explicată exclusiv prin calcule raționale și probabilități.

Economia comportamentală a dus ulterior această perspectivă mai departe. Cercetători precum Daniel Kahneman și Richard Thaler au arătat că oamenii nu iau întotdeauna decizii strict raționale, ci sunt influențați de riscuri percepute, aversiunea față de pierderi, inerție sau modul în care le sunt prezentate opțiunile.

Încrederea, „infrastructura invizibilă” a economiei

Un alt element important este modul în care oamenii interpretează informațiile economice. Robert Shiller a pus accent pe rolul narațiunilor economice: aceeași statistică poate genera reacții diferite în funcție de povestea în care este integrată.

O veste despre inflație, locuri de muncă, salarii sau investiții poate fi interpretată cu optimism sau cu îngrijorare, iar aceste percepții pot influența ulterior comportamentul economic.

Încrederea are, astfel, efecte concrete. Când oamenii și companiile au încredere în instituții, reguli și stabilitatea financiară, sunt mai dispuși să ia decizii pe termen lung. Când încrederea scade, poate crește preferința pentru lichiditate, investițiile pot fi amânate, iar costurile asociate riscului pot crește.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR

„Încrederea este așadar o infrastructură invizibilă a economiei și societății. Și, ca orice infrastructură, se construiește lent și se poate deteriora repede”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.

La nivel internațional există deja mai mulți indicatori care încearcă să surprindă această dimensiune a economiei. Comisia Europeană utilizează Economic Sentiment Indicator, care ia în calcul încrederea din industrie, servicii, comerț, construcții și rândul consumatorilor. OECD urmărește încrederea consumatorilor, în timp ce în Statele Unite sunt utilizați de mai multe decenii indicatori precum cei realizați de Conference Board și University of Michigan.

Astfel de instrumente nu trebuie însă interpretate izolat. Indicatorii de sentiment pot fi volatili și pot reacționa rapid la știri, dezbateri publice sau evenimente punctuale. De aceea, ei trebuie analizați împreună cu datele privind economia reală.

Pentru România, o imagine relevantă ar trebui să urmărească în timp nu doar productivitatea, investițiile, infrastructura, educația, energia sau finanțele publice, ci și încrederea populației și a companiilor.

Continuitatea măsurătorilor este esențială, pentru că o singură cercetare oferă doar o imagine de moment. Comparabilitatea metodologiei permite identificarea schimbărilor reale, iar analiza pe categorii – generații, regiuni, venituri sau statut ocupațional – poate scoate la iveală diferențe pe care media națională le ascunde.

În acest sens, sentimentul economic poate funcționa ca o verigă între cifrele economiei și comportamentul oamenilor. Pentru că înainte ca o schimbare să apară în statistici, ea poate fi deja prezentă în deciziile celor care consumă, economisesc și investesc.

Iar ceea ce oamenii cred despre viitor poate deveni, în timp, una dintre forțele care modelează chiar acel viitor.

Condiţii

• Studii medii (calificare în meseria de instalator)

Constituie Avantaj

• Experiența în domeniu
• Recomandare

Concursul constă într-un interviu, urmat de o probă practică.

Persoanele interesate sunt rugate să depună o cerere și un Curriculum Vitae până în 12 octombrie 2026, la Registratura Companiei de Apă Oradea, str. Duiliu Zamfirescu nr. 3, sau prin e-mail la adresa registratura@apaoradea.ro.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Condiţii

• Studii medii (calificare în meseria de instalator)

Constituie Avantaj

• Experiența în domeniu
• Recomandare

Concursul constă într-un interviu, urmat de o probă practică.

Persoanele interesate sunt rugate să depună o cerere și un Curriculum Vitae până în 12 octombrie 2026, la Registratura Companiei de Apă Oradea, str. Duiliu Zamfirescu nr. 3, sau prin e-mail la adresa registratura@apaoradea.ro.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

La data de 22 septembrie, polițiștii din cadrul Serviciului de Ordine Publică – Biroul pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol al Inspectoratului de Poliție Județean Bihor, sub supravegherea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd, au efectuat patru percheziții domiciliare la locuințele celor patru suspecți.

Potrivit cercetărilor, în perioada 7 iulie – 3 septembrie, cei patru ar fi tăiat fără drept și ar fi sustras, în mod repetat, 171 de arbori nemarcați din speciile fag, gorun, cer și carpen, dintr-o pădure de pe raza localității Lugașu de Sus, județul Bihor.

Materialul lemnos obținut ar fi fost ulterior comercializat pe raza comunei Lugașu de Jos. Prejudiciul a fost estimat la 39.039,78 de lei, conform informațiilor transmise de polițiști.

În urma perchezițiilor, oamenii legii au descoperit și ridicat două motofierăstraie și trei telefoane mobile, considerate relevante pentru continuarea cercetărilor.

În aceeași zi, după administrarea probatoriului, cei patru bărbați au fost reținuți pentru 24 de ore și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Bihor. Cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz, pentru stabilirea întregii activități infracționale.

Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la pronunțarea unei soluții definitive în cauză.