Cererile de retragere a celor doi copii de la școala gimnazială au fost formulate de mama lor pe 11 septembrie 2023, a transmis Parchetul Beiuș, într-un răspuns sumar la o solitare adresată de Jurnal bihorean. Astfel, timp de trei ani, din 2023 până în prezent, fiul și fiica femeii nu au urmat cursurile unei instituții de învățământ acreditate din România.

În schimb, „copiii au fost înscrişi la o şcoală particulară din străinătate, de tip homeschooling, conform documentelor eliberate de această instituție, formă de învățământ nerecunoscută în România, potrivit Legii nr. 198 din 2023. Astfel au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu”, au detaliat reprezentanții Parchetului Beiuș pentru Jurnal bihorean.

Procurorii au reținut două acte materiale ale acestei infracțiuni care, conform Codului penal, este pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă. Dosarul a fost înregistrat la începutul lunii septembrie, la Judecătoria Beiuș.

Alți doi părinți, inculpați

Este cel de-al doilea dosar de acest fel înregistrat în 2026 pe rolul instanței beiușene, după ce în luna iunie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a trimis în judecată doi soți acuzați că, timp de 7 ani, nu i-au lăsat pe cei trei copii ai lor să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu. Concret, în noiembrie 2019 părinții și-ar fi retras fetița, care avea atunci 8 ani, de la o şcoală gimnazială din Bihor și au înscris-o în sistemul homeschooling. Un an mai târziu au refuzat să-și înscrie a doua fiică, de 5 ani, într-o unitate de învățământ, astfel că fetița nu a urmat cursurile învățământului preșcolar obligatoriu. O situație similară a fost constatată de procurori în cazul fiului de 8 ani al cuplului.

Pedepse pentru homeschooling

În ultimii doi ani, instanțele din Bihor au soluționat alte două cazuri în care trei cupluri au fost acuzate că și-au retras copiii din școlile de stat și i-au trecut într-un sistem alternativ de educație, online. Părinții au fost găsiți vinovați că au împiedicat accesul propriilor copii la învățământul obligatoriu, dar pedepsele aplicate au fost diferite.

Astfel, în 2024, doi soți din Bratca care și-au înregistrat copiii la o instituție din Statele Unite, neacreditată în România, au fost condamnați la câte 4 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei și obligați să muncească 40 de zile în folosul comunității. Magistrații au arătat că, deși nu aveau pregătire de specialitate, părinții erau cei care se ocupau de educația celor mici, după un program flexibil și folosind manuale românești cumpărate din librării.

În vara lui 2025, Curtea de Apel Oradea a aplicat un avertisment pentru două cupluri care și-au retras copiii de la o școală din reședința de județ și i-au înscris la cursuri online oferite de unități private de învățământ din Statele Unite. În acest caz, școlile americane care funcționează de mai bine de jumătate de secol le-au oferit copiilor cursuri video online la fiecare materie, manuale și caiete speciale. În plus, existau registre matricole ale elevilor care erau examinați periodic, iar la finalul studiilor erau emise diplome de absolvire a liceului, recunoscute la nivel internațional.

Părinții le-au cerut autorităților naționale să regândească ofertele școlilor străine ca forme alternative educaționale și să nu încrimineze alegerea homeschooling-ului în detrimentul sistemului clasic de învățământ.

Cele două teatre au început discuțiile privind conținutul și data apariției volumului dráMÁzat VI. În stagiunile următoare, potrivit practicii de până acum, textele câștigătoare vor fi montate în spectacole de către cele două instituții organizatoare.

Trei categorii, 187 de texte

Concursul a avut trei categorii. În categoria DEBÜT, pentru autori care nu au publicat și nu au avut jucat niciun text dramatic, s-au înscris 93 de lucrări în limba maghiară. Din juriu au făcut parte Czvikker Katalin, manager al Teatrului Szigligeti, actorul Hunyadi István, Nagy Pál, managerul Teatrului Tomcsa Sándor, criticul Szűcs Katalin Ágnes, dramaturga Szalánczi Ágota și teatrologa Demeter Kata.

Czvikker Katalin a subliniat că un dramaturg la început de drum trebuie să întâlnească la momentul potrivit artiști cu care să poată duce textul pe scenă. Concursul își propune să ofere acest cadru.

Locul I la DEBÜT a fost câștigat de Renczes Csilla, care și-a trimis textul Mindent vagy semmit din Italia. Pe locul II s-a clasat Szegedi István, cu A tor, iar pe locul III Cseszneky Miklós, cu Madridban havazik. Ambii sunt din Ungaria.

Fără premiul I la drámaÍRÓ

La categoria drámaÍRÓ, pentru autori cu lucrări deja tipărite, s-au primit 67 de texte în limba maghiară. Juriul nu a acordat premiul I, semn că niciun text nu l-a convins pe deplin. Locul II a revenit monodramei A. szíve, de Patik László din Ungaria. Locul III a fost împărțit între Patik László, pentru The kocsma, și Fábián Tibor, pentru Diktátorkeringő – Ceausescu utolsó napja.

Alături de Szűcs Katalin Ágnes, au evaluat lucrările dramaturga Lőkös Ildikó, Fazakas Márta, secretar literar al Teatrului Szigligeti, criticul Rosznáky Emma, Barabás Árpád, director artistic al Teatrului Tomcsa Sándor, și Bács Noémi, secretar literar al aceluiași teatru. Rosznáky Emma, șefa rubricii de teatru a revistei Fidelio, a vorbit despre dificultățile deciziei și despre schimburile de opinii din juriu.

Categoria în limba română

La dramAUTOR au fost înscrise 27 de texte în limba română. Juriul a fost format din Albert Mária, Nagy Pál, Orbán Enikő, director artistic al Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara, și criticul Daniela Șilindean.

Premiul I a mers la Teodora Savu din București, cu I will set this plane on fire. Pe locul II s-a clasat Mihai Ștefan din Cluj-Napoca, cu Amalia. Locul III a fost împărțit între Un eveniment, de Ioana Serota, și Astragal, de Ioana Sileanu.

Membrii juriului au notat că textele în limba română abordează frecvent abuzul și sunt mai îndrăznețe formal. Textele maghiare readuc mai des trecutul, tematica schimbării de regim și limbajul clasic, „cehovian”.

Szűcs Katalin Ágnes a remarcat numărul mare de piese cu inspirație literară. Mulți autori au ales ca decor lumea teatrului. Ea a mai spus că între membrii juriului s-au văzut diferențe generaționale de gust, lucru care au ajutat la evaluare.

Două texte au fost excluse din competiție pentru că apăruseră deja în volum înainte de anunțarea rezultatelor, contrar regulamentului. Juriul a mai remarcat piesele Angolna și SÁR, care nu au primit premii, dar s-au făcut apreciate prin voce originală și construcție îngrijită.

Alexandru-Dumitru Ardelean și Octavian-Andrei Boji au concurat sub numele echipei GoAI, în secțiunea „AI for Science”. În clasamentul oficial al competiției, echipa României ocupă locul 17 între cele 60 de echipe participante la finala cu prezență fizică, rezultat recompensat cu medalie de argint.

Finala globală IAI²O s-a desfășurat în perioada 24–27 septembrie. Concursul propriu-zis din secțiunea „AI for Science” a avut loc pe 26 septembrie, la Royal Sonesta Boston, iar ceremonia de premiere s-a desfășurat în 27 septembrie la Kresge Auditorium al Massachusetts Institute of Technology (MIT), în Cambridge.

foto: Facebook

Performanța a fost anunțată și de Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, care i-a felicitat pe cei doi tineri, profesorii care i-au pregătit, părinții și sponsorii care au făcut posibilă deplasarea în Statele Unite.

Inteligență artificială pentru cercetarea cancerului

Proiectul „CrypticDiff” este un model generativ bazat pe inteligență artificială, dezvoltat pentru studierea structurii unor proteine numite kinaze, relevante în cercetarea oncologică.

Potrivit prezentării proiectului, modelul urmărește să identifice anumite regiuni temporare și greu accesibile din structura proteinelor, cunoscute drept „cryptic pockets” – buzunare criptice. Astfel de regiuni sunt cercetate inclusiv pentru posibilitatea de a oferi noi puncte de legare pentru molecule, în situații în care apar probleme precum rezistența la anumite medicamente.

„CrypticDiff” este conceput să identifice asemenea regiuni și să genereze molecule candidate care ar putea interacționa cu ele. Proiectul nu reprezintă însă un tratament împotriva cancerului și nici un medicament nou, ci un instrument experimental de cercetare ale cărui rezultate ar necesita ulterior validare și testare de specialitate.

Înaintea finalei din SUA, proiectul obținuse Premiul I la etapa regională a competiției, rezultat care le-a adus celor doi calificarea la Global Final. Pentru a acoperi costurile deplasării în Statele Unite, Alexandru și Octavian au derulat în vară și o campanie de strângere de fonduri.

Pentru Alexandru Ardelean, argintul obținut în SUA vine după o altă performanță internațională în inteligență artificială. În februarie 2026, elevul de la Gojdu a câștigat medalia de bronz la International Artificial Intelligence Olympiad – IAIO, desfășurată la Ljubljana, în Slovenia.

În dosarul instrumentat de DIICOT Oradea, în colaborare cu polițiștii antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Oradea, Silaghi și Kozak au fost acuzați că au vândut diferite substanțe interzise, printre care MDMB-4en-PINACA, un canabinoid sintetic extrem de toxic, cunoscut sub numele de „drogul fantomă”.

Clienți pasați între vânzători

Ancheta în acest caz a debutat în 2023, când polițiștii și procurorii au primit informații că Victor Kozak și vecina lui, Magdalena Silaghi, procurau din surse necunoscute materie vegetală psihoactivă și o vindeau unor clienți din în Marghita. Dacă se întâmpla ca unul dintre ei să nu aibă „marfa” cerută, îi îndruma pe clienți spre celălalt vânzător.

S-a întâmplat în acest fel în octombrie 2024, când investigatorul sub acoperire și colaboratorii autorizați au fost trimiși de Victor Kozak la vecina lui, de unde au cumpărat 10 plicuri cu substanțe psihoactive, în schimbul a 200 de lei. Pe parcursul următoarelor luni anchetatorii au achiziționat 50 de plicuri cu materie vegetală pentru care au plătit aproape 1.000 de lei.

În fața anchetatorilor, Magdalena Silaghi a susținut a primit 100 de plicuri de materie vegetală de la un necunoscut, căruia i-a plătit ulterior 2.000 de lei. De la aceeași persoană fără identitate Kozak a susținut că a cumpărat cu 700 de lei trei pungi cu „drog fantomă”, găsite la percheziția făcută în locuința bărbatului.

În același dosar au fost condamnați și trei clienți ai celor doi inculpați. Ei au fost prinși de mai multe ori având droguri asupra lor și au primit pedepse cuprinse între 9 luni și un an și 2 luni de închisoare, cu suspendare.

O femeie și patru bărbați, reținuți de DIICOT Oradea pentru trafic de droguri

Prețurile au crescut cu 6 bani pe litru, atât la OMV, cât și în stațiile Petrom.

În urma noii scumpiri, chiar și în stațiile Petrom, unde pentru un litru de benzină standard șoferii nu plăteau 10 lei, acest prag a fost depășit. În același timp, OMV a devenit rețeaua care comercializează cea mai scumpă benzină.

Prețul motorinei rămâne neschimbat.

Conform sursei menționate anterior, România se află sub incidența legislației de criză pe piața carburanților. Astfel, accizele distribuitorilor de carburanți sunt plafonate la cele de la nivelul mediu din cursul anului 2025, exporturile sunt restricționate și este posibilă o singură modificare de preț pe zi, care trebuie realizată până cel târziu la ora 12:00.

Cât costă carburanții în Oradea?

Potrivit datelor Peco-online, cea mai ieftină benzină din Oradea este la stațiile Lukoil și Socar de pe Bulevardul Decebal, unde un litru costă 10,03 lei. Acestea sunt urmate de stațiile Petrom și Rompetrol, unde benzina este vândută cu 10,05 lei pe litru.

Pe strada Suișului, la Socar, un litru de benzină costă 10,06 lei, în timp ce la Gazprom prețul este de 10,07 lei.

La stațiile Socar de pe Calea Clujului și strada Nufărului, șoferii plătesc 10,09 lei pentru un litru de benzină.

Cele mai mari prețuri din lista menționată sunt la MOL, OMV și la stațiile Rompetrol de pe Calea Clujului, Războieni și Ovid Densușianu, unde un litru de benzină costă 10,11 lei.

Pentru șoferii obișnuiți, una dintre modificările practice este diversificarea modalităților de plată. Conform proiectului de norme, tarifele vor putea fi achitate prin platforme online, aplicații mobile, terminale de plată, SMS sau la punctele de lucru ale CNAIR și ale distribuitorilor. Plata ar trebui să fie disponibilă permanent, inclusiv în afara programului obișnuit al ghișeelor.

La efectuarea plății, utilizatorul va primi documentele care confirmă tranzacția și conțin informații despre vehicul, categoria acestuia și perioada pentru care a fost achitat tariful.

O noutate este și extinderea utilizării aplicației mobile CNAIR pentru vehiculele înmatriculate în străinătate. Astfel, și proprietarii sau utilizatorii legali ai unor astfel de vehicule vor putea utiliza soluțiile informatice puse la dispoziție pentru plata tarifelor.

Schimbarea sistemului ridică și problema rovinietelor sau a taxelor de pod achitate în avans. Potrivit proiectului, sumele aferente perioadei în care rovinieta nu mai este utilizată ar urma să poată fi recuperate. Aceeași regulă este prevăzută pentru taxele de pod plătite în avans și rămase neutilizate.

CNAIR va trebui să pună la dispoziție un mecanism prin care utilizatorii să poată solicita restituirea banilor.

Important este că, în acest moment, vorbim despre norme aflate în procedură de consultare publică. Proiectul trebuie aprobat prin ordin al ministrului Transporturilor și publicat în Monitorul Oficial pentru a produce efecte juridice.

Pentru transportatorii care folosesc vehicule de peste 3,5 tone, schimbarea este mai importantă. TollRo este conceput ca un sistem electronic care determină tariful în raport cu distanța parcursă, iar colectarea datelor se realizează prin infrastructura de tarifare rutieră electronică. Legea prevede inclusiv utilizarea unei aplicații mobile CNAIR pentru transmiterea informațiilor necesare calculării tarifului.

CNAIR a precizat anterior că implementarea sistemului și momentul de la care tarifele devin efectiv aplicabile sunt etape distincte, aplicarea tarifelor fiind stabilită pentru 1 octombrie 2026.

foto: Primăria Aștileu

Investiția este finanțată integral de la bugetul local și are o valoare de 789.000 lei, la care se adaugă TVA. Construcția va fi realizată pe un teren cu o suprafață de 132 mp, ce aparține comunei. Primarul Ionuț Lazăr a precizat că administrația locală își propune ca noua construcție să fie finalizată în perioada aprilie-mai anul viitor.

„Am demarat lucrarea de construire capelă mortuară în localitatea Cornet. Ne dorim ca până în lunile aprilie-mai anul viitor lucrarea să fie gata.” ne-a transmis primarul Lazăr.

Edilul a precizat că, dacă vremea va permite desfășurarea lucrărilor fără întreruperi, există posibilitatea ca imobilul să fie finalizat chiar în acest an. Evoluția șantierului va depinde însă de condițiile meteo din perioada următoare. Investiția din satul Cornet face parte din planul administrației locale de a asigura astfel de edificii în toate satele aparținătoare comunei.

„Fiecare localitate aparținătoare comunei trebuie să beneficieze de capelă.” a mai menționat Ionuț Lazăr.

În prezent, Călățea este singurul sat din comuna Aștileu care nu dispune de un astfel de spațiu, iar potrivit primarului, și aici urmează să fie realizată o construcție similară, tot cu finanțare de la bugetul local, cât mai curând posibil.

Valoare adăugată garantată pentru producătorii locali

În prima etapă sunt prevăzute o unitate pentru depozitarea cerealelor, o moară pentru grâu și alte cereale și o unitate pentru producerea aluatului congelat. Vor exista și spații pentru manipularea, procesarea și valorificarea produselor agroalimentare. Într-un dialog purtat cu primarul Mihai Sferle, acesta susține că scopul acestui proiect este ca fermierii să nu mai fie nevoiți să vândă recolta doar ca materie primă, ci să poată beneficia și de valoarea obținută după procesare.

„Am pornit de la ideea că producătorul local trebuie să poată câștiga mai mult din munca lui, iar valoarea adăugată să rămână cât mai mult în comunitatea noastră. Dacă astăzi fermierul vinde grâul, practic vinde materia primă, iar procesarea și valoarea care se adaugă produsului se realizează în altă parte.” ne-a explicat Mihai Sferle.

foto: Primăria Cociuba Mare

Un câștig de aproape 70%

Producătorii agricoli din comună ar urma să formeze o cooperativă care va utiliza infrastructura. Primăria va administra hub-ul și își va recupera doar cheltuielile necesare funcționării.

„Cooperativa va fi formată din producătorii agricoli din comuna Cociuba Mare. Ei vor fi membrii cooperativei și vor putea decide cum își valorifică producția. Primăria va administra efectiv hub-ul, iar cheltuielile de funcționare vor fi suportate din activitatea acestuia.” a mai spus primarul Sferle.

Fermierii vor avea două variante pentru valorificarea grâului. Pot primi banii imediat după predarea recoltei sau pot aștepta până când aceasta este procesată.

„Producătorul agricol va avea două posibilități. Să își primească banii imediat ce a vândut grâul sau să își primească banii după trei-patru luni, după ce grâul este procesat și transformat în făină, aluat congelat și alte produse de patiserie. Dacă fermierul așteaptă până la procesarea grâului, toată valoarea adăugată va merge către el, mai puțin cheltuielile de funcționare ale hub-ului.” a spus Mihai Sferle.

Potrivit calculelor prezentate de către primar, un kilogram de grâu, care se vinde cu aproximativ un leu ar putea ajunge, după procesare, la o valoare de circa doi lei prin obținerea de făină, aluat congelat și tărâțe. Cheltuielile de funcționare ar fi de aproximativ 40 de bani pe kilogram, ceea ce ar genera un câștig fermierului de aproximativ 1,60 lei.

„În termeni financiari, dacă astăzi grâul se vinde cu un leu kilogramul, prin procesare valoarea adăugată ajunge la aproximativ doi lei pe kilogram. Din aceștia, circa 40 de bani reprezintă cheltuielile de funcționare. Fermierul poate ajunge astfel, după trei-patru luni, la aproximativ 1,60 lei pe kilogram, în loc de un leu.” ne-a explicat edilul din Cociuba Mare.

Cofinanțare de 1,5 milioane de euro de la bugetul local

Valoarea totală este estimată la 6,5 milioane de euro. Din această sumă, 5 milioane de euro ar reprezenta fonduri nerambursabile, iar 1,5 milioane de de euro va fi cofinanțarea din bugetul local.

„Aceasta este viziunea pe care am dorit să o punem în practică prin această investiție. Proiectul este depus pe ADR Nord-Vest și reprezintă un proiect pilot. Dacă se va concretiza și va funcționa cu succes, se dorește multiplicarea modelului la nivel național.” a declarat Mihai Sferle.

În prezent, documentația se află în evaluare tehnico-economică. Primăria a primit deja primul set de clarificări și a transmis răspunsurile solicitate. Potrivit primarului, un răspuns este așteptat până la sfârșitul anului. Administrația locală intenționează să avanseze cu pregătirea lucrărilor după trecerea de evaluarea tehnică. Licitația pentru execuție ar urma să fie lansată cu clauză suspensivă, pentru ca procedura să poată fi pregătită înainte de semnarea contractului de finanțare.

„După ce trece de evaluarea tehnică și intră în cea economică, intenționez să lansez licitația pentru contractarea lucrărilor cu clauză suspensivă, pentru a nu mai pierde timpul până la semnarea contractului.” a spus Sferle.

Dacă toate etapele vor fi parcurse favorabil, lucrările ar urma să înceapă cel târziu în primăvara anului viitor.

„Cel târziu în primăvara anului viitor se va începe lucrul.” a mai adăugat primarul Sferle.

Se pregătește și o fabrică de procesare a semințelor de floarea- soarelui

Proiectul face parte dintr-un plan mai larg pentru dezvoltarea unui parc agroalimentar la Cociuba Mare. Pentru etapa următoare este pregătit studiul de fezabilitate pentru o fabrică de procesare a semințelor de floarea-soarelui, care ar urma să fie propusă pentru viitoarea sesiune de finanțare din fonduri europene în perioada 2028–2034.

„Aceasta este doar prima investiție dintr-un parc agroalimentar. Pentru etapa a doua pregătim deja studiul de fezabilitate. Dorim să depunem un proiect pentru o fabrică de procesare a florii-soarelui”, ne-a mai spus Mihai Sferle la finalul dialogului.

La lupte feminine la categoria 69 kg au participat 11 sportive.
Maia a pierdut primul meci cu colega de lot Sophia Anastase, după care în recalificări a trecut Deniz Cotak (Turcia) și în confruntarea pentru locul 3 a învins-o pe Natalia Taseva (Bulgaria). Categoria a fost câștigată de Sophia Ioana Anastase din Ploiești.

„Sportiva din Oradea a luptat pentru România și a reprezentat cu cinste LPS Oradea și Clubul Sportiv Lotus Băile Felix, reușind să urce pe podiumul Balcanilor, după un meci împotriva sportivei din Bulgaria! Rezultatul obținut la Koprivnica reconfirmă încrederea acordată sportivei de Clubul Sportiv Lotus Băile Felix și vine ca o confirmare a muncii și a susținerii oferite. Felicitări d-lui primar Cristian Laza și d-lui președinte al CS Lotus Băile Felix, Krenek Alexa, pentru încrederea și susținerea sportivei”, a punctat antrenorul Nelu Sandu Pop.

Campionatul Balcanic continuă cu categoria U20, unde Bihorul mai are reprezentanți.

În perioada 28 septembrie – 5 octombrie, în orașul croat Koprivnica se desfășoară Campionatul Balcanic la lupte pentru categoriile U15, U17 și U20.

Stilurile sunt lupte greco-romane, lupte libere și lupte feminin, în competiție fiind angrenați circa 800 de luptători din 14 țări: România, Republica Moldova, Croația, Turcia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Grecia, Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Muntenegru.

Un luptător de la LPS Bihorul Oradea a devenit campion balcanic în Croația

Proiectul introduce o regulă potrivit căreia instituțiile care au nevoie să verifice situația fiscală a unei persoane fizice sau juridice ar trebui să facă verificarea direct prin sistemele informatice ale statului.

Practic, dacă o autoritate poate afla din baza de date dacă solicitantul are sau nu obligații fiscale restante, acesta nu ar mai trebui să fie trimis să obțină și să aducă un certificat fiscal.

Aceeași abordare este propusă și pentru dovada achitării unor taxe, tarife, amenzi, contribuții sau alte sume. Instituția ar urma să verifice plata în propriile evidențe, prin sistemele informatice disponibile, prin Trezoreria Statului sau prin mecanismele electronice de plată.

Dacă plata este identificată fără dubii, chitanța sau ordinul de plată nu ar mai trebui prezentate de cetățean.

Proiectul nu elimină complet documentele pe hârtie sau cele electronice. Acestea ar putea fi solicitate atunci când informația nu poate fi verificată în sistem, datele sunt incomplete ori există neconcordanțe.

De asemenea, documentul ar putea rămâne obligatoriu dacă o altă lege prevede în mod expres prezentarea lui. În astfel de cazuri, instituția ar trebui să consemneze motivul pentru care verificarea electronică nu a fost posibilă.

Inițiatorii susțin că măsura urmărește reducerea birocrației și a timpului pierdut de cetățeni și companii pentru obținerea unor documente pe care administrația publică le poate verifica deja.

În cazul în care proiectul va fi adoptat, autoritățile ar urma să își adapteze procedurile și fluxurile de lucru. Proiectul prevede un termen de 90 de zile pentru modificarea procedurilor și formularelor, iar mecanismele tehnice de verificare și interoperabilitate ar trebui să fie operaționale în cel mult 180 de zile.

Accesul la datele fiscale ar urma să fie limitat la informațiile necesare îndeplinirii atribuțiilor legale, cu respectarea regulilor privind secretul fiscal, protecția datelor personale și securitatea informațiilor.