Investiția este cea mai importantă din portofoliul PNRR al Administrației Bazinale de Apă Crișuri, instituția anunțând finalizarea celor 11 proiecte finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de 212,87 milioane de lei.

Finalizarea proiectelor a fost marcată luni, 17 august, printr-o vizită la Acumularea Leșu, la care au participat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române”, prefectul județului Bihor, precum și reprezentanții instituțiilor implicate în proiect.

Inițial, ABA Crișuri anunțase că la vizita în teren de la Barajul Leșu urma să participe și premierul Ilie Bolojan. Acesta nu a mai fost însă prezent la eveniment.

Construit între 1969 și 1973 și pus în funcțiune în 1973, barajul de pe Valea Iadului are o înălțime de 60,5 metri și un volum brut al acumulării de 28,3 milioane de metri cubi.

Problemele au apărut în special pe fondul creșterii infiltrațiilor, ceea ce a dus la exploatarea în regim restricționat și, în cele din urmă, la golirea lacului în 2015. Lucrările ample de reabilitare au început în mai 2025, prin finanțarea PNRR.

Un an mai târziu, în mai 2026, a început reumplerea controlată a acumulării. În prezent, lacul este umplut în proporție de aproximativ 18%, procesul urmând să continue etapizat. Evoluția este urmărită permanent prin sistemele de monitorizare a comportării barajului și a parametrilor de exploatare.

Foto: Cum arată acum Barajul Leșu. Ministra Mediului, printre oficialii prezenți la acumulare, 17.08.2026

Intervențiile realizate ar trebui să permită acumulării să își reia funcțiile pentru care a fost construită: regularizarea debitelor, atenuarea viiturilor, controlul debitelor și susținerea funcției energetice a sistemului Leșu–Remeți–Munteni.

Potrivit ABA Crișuri, reabilitarea barajului contribuie la reducerea riscurilor pentru peste 225.000 de locuitori din zona deservită. Printre localitățile vizate se numără Remeți, Munteni, Bulz, Lorău, Bratca și Bălnaca, dar și infrastructura și obiectivele economice și sociale aflate de-a lungul Văii Iadului și Crișului Repede.

Lucrările au fost complexe și au vizat atât structura barajului, cât și echipamentele și sistemele de supraveghere. Au fost reabilitate masca din beton armat de pe partea dinspre lac și galeria de injecții, au fost realizate lucrări de etanșare și drenaj și injecții în baraj și fundație.

O geomembrană impermeabilă a fost montată pe o suprafață de aproximativ 12.100 de metri pătrați. De asemenea, au fost modernizate prizele și echipamentele hidromecanice și infrastructura de acces și intervenție.

Un alt punct important îl reprezintă sistemul de monitorizare. Aparatura de măsură și control, stațiile hidrometrice, supravegherea video, sistemul de alarmare și platforma SCADA au fost integrate într-un sistem care permite urmărirea parametrilor hidrologici, climatici și a comportării construcției.

Un proiect de reabilitare care include și protecția mediului

Proiectul de la Leșu are și o componentă neobișnuită pentru infrastructura hidrotehnică din România: măsuri dedicate protecției mediului.

Potrivit ABA Crișuri, este primul proiect de reabilitare a unui baraj din România care include un pasaj piscicol, trei insule plutitoare și sisteme pentru colectarea materialului plutitor și a deșeurilor.

Pasajul piscicol de tip sifon are rolul de a restabili conectivitatea ecologică a Văii Iadului. Construcția permite depășirea unei diferențe de nivel de aproximativ 60 de metri, pe un traseu de circa 640 de metri, împărțit în opt tronsoane.

Cele trei insule plutitoare au împreună aproximativ 150 de metri pătrați și sunt înierbate cu plante specifice zonei. Acestea sunt destinate diversificării habitatelor și creării unor zone de refugiu pentru biodiversitate.

În același timp, sistemele Log Boom, amplasate în apropierea barajului și în zona în care Valea Iadului se varsă în acumulare, au rolul de a opri materialul plutitor și deșeurile înainte ca acestea să ajungă la prize și la echipamentele hidrotehnice.

Leșu este doar cea mai mare dintre cele 11 investiții derulate de ABA Crișuri prin PNRR. În total, cele trei componente ale programului prin care au fost finanțate proiectele au atras 212,87 milioane de lei.

Portofoliul include, pe lângă reabilitarea barajului Leșu, realizarea polderului Sălard, care beneficiază și de o zonă umedă de 6 hectare, reabilitarea termică și energetică a patru sedii de exploatare și lucrări la diguri. În cadrul investițiilor au fost prevăzute și aproximativ 191 de kilometri de piste cicloturistice.

Directorul ABA Crișuri, Páșztor Sándor, spune că realizarea proiectelor a presupus un efort susținut și respectarea unor termene strânse.

„În spatele acestor 11 investiții stau ani de muncă, efort susținut și multe momente în care a trebuit să găsim soluții și să ținem pasul cu termene foarte strânse. Reușita proiectului de la Leșu și a întregului portofoliu PNRR este rezultatul muncii tuturor celor implicați.

Le mulțumesc în mod special Ministerului Mediului și Ministerului Dezvoltării, precum și prim-ministrului Ilie Bolojan, instituțiilor guvernamentale, prefectului județului Bihor, Marcel Dragoș, Administrației Naționale «Apele Române», proiectanților, constructorilor și colegilor din cadrul ABA Crișuri. Fiecare a avut un rol important în ducerea acestor proiecte la bun sfârșit.

Nu a fost ușor, dar am reușit împreună să transformăm fondurile PNRR în investiții concrete, iar astăzi avem o infrastructură de gospodărire a apelor mai sigură și mai bine pregătită pentru ceea ce urmează. Leșu este cel mai important exemplu, dar rezultatul este întregul portofoliu de 11 investiții.”, a declarat Páșztor Sándor, directorul ABA Crișuri.

Odată cu finalizarea portofoliului PNRR, administrația de apă susține că infrastructura din bazinul Crișurilor este mai bine pregătită pentru gestionarea riscurilor hidrologice, dar și pentru integrarea unor măsuri de protecție a mediului în proiectele de infrastructură.

Patru dintre intervenții au vizat fibrilația atrială, iar cea de-a cincea, un tânăr de 27 de ani cu sindrom Wolff-Parkinson-White și risc crescut de moarte subită cardiacă.

Intervențiile, realizate în 5 și 6 august, reprezintă o premieră la nivelul județului prin utilizarea reconstrucției tridimensionale a inimii în cadrul acestor proceduri complexe de electrofiziologie. Toate cele cinci ablații s-au încheiat cu succes, iar pacienții au fost externați ulterior. O ablație cardiacă este o procedură prin care medicii neutralizează o zonă foarte mică din țesutul inimii care produce sau transmite impulsuri electrice anormale, responsabile de aritmii.
În cazul celor patru pacienți cu fibrilație atrială, cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, medicii au realizat o hartă tridimensională individualizată a atriului stâng și a venelor pulmonare. Tehnologia permite suprapunerea informațiilor despre anatomia inimii cu cele privind activitatea sa electrică și identificarea cu precizie a zonelor responsabile de aritmie.

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac și determină o activitate electrică dezorganizată a atriilor. Pe lângă palpitații, dificultăți de respirație sau oboseală accentuată, afecțiunea poate favoriza formarea cheagurilor de sânge și crește riscul unui accident vascular cerebral ischemic.

foto: Premieră județeană în ablația cardiacă la SCJU Bihor, 17.08.2026

Procedura presupune introducerea unor catetere prin vena femurală și ghidarea lor până în interiorul inimii. Senzorii înregistrează mii de semnale electrice, pe baza cărora este construită harta 3D. După identificarea țesutului care generează sau transmite impulsurile anormale, medicii aplică energie controlată pentru izolarea electrică a acestuia. La final sunt efectuate noi teste pentru verificarea rezultatului intervenției.

Un pacient de 27 de ani, tratat pentru o anomalie cu risc de moarte subită

Un caz aparte a fost cel al unui pacient de 27 de ani, din Nepal, diagnosticat cu sindrom Wolff-Parkinson-White. Acesta avea o cale electrică suplimentară pe partea stângă a inimii, asociată și cu episoade de fibrilație atrială. În această situație, impulsurile electrice pot ajunge foarte rapid la ventriculi și pot produce aritmii periculoase, cu risc de moarte subită cardiacă. Medicii au identificat calea electrică anormală și au neutralizat-o prin ablație, restabilind ritmul normal al inimii.

Cele cinci intervenții au necesitat colaborarea simultană a cardiologilor, medicilor ATI, asistenților medicali și inginerilor care au asigurat suportul sistemului de cartografiere tridimensională.

Echipa a fost condusă de medicul primar cardiolog Cristian Florea, cu competență în electrofiziologie cardiacă intervențională, alături de conf. univ. dr. Radu Roșu, medic primar cardiolog din Cluj-Napoca, medicul primar cardiolog Diana Opincariu, medicul rezident cardiolog Mirel Fanya, medicul primar ATI Ștefania Sije și medicul specialist ATI Andreea Toma.

Suportul tehnic a fost asigurat de inginerii Bogdan Cireasă și George Bogdan Popovici, iar din echipă au făcut parte asistenții medicali Ioana Carțiș, Diana Moldovan, Melinda Chirodea și Beatrice Duma. Procedurile s-au desfășurat în Laboratorul de Angiografie și Cateterism Cardiac, coordonat de medicul primar cardiolog Virgil Popa.

Intervențiile presupun și costuri importante. Numai setul de catetere utilizat pentru un pacient costă aproximativ 29.000 de lei, fără TVA. Primele materiale necesare demarării procedurilor au fost cumpărate din fondurile proprii ale spitalului, ulterior fiind obținută finanțare prin Programul Național de Boli Cardiovasculare.

„Efectuarea în premieră județeană a acestor intervenții reprezintă rezultatul întâlnirii dintre expertiza medicală, tehnologia de înaltă precizie și colaborarea multidisciplinară, într-un tip de procedură în care anatomia și activitatea electrică a inimii sunt reconstruite tridimensional pentru ca tratamentul să poată fi adaptat cu precizie fiecărui pacient. Astfel, SCJU Bihor se poziționează ca un centru regional în sfera cardiologiei intervenționale și a electrofiziologiei cardiace intervenționale”, susține Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor.

Polițiștii rutieri din cadrul Poliției Orașului Negrești-Oaș au fost sesizați prin apel la 112, în jurul orei 13:35, cu privire la producerea accidentului pe DN19, în localitatea Huta Certeze. Din primele verificări efectuate la fața locului, oamenii legii au stabilit că un bărbat de 69 de ani, din județul Bihor, conducea o autoutilitară, iar la un moment dat, din motive care urmează să fie stabilite cu exactitate în cadrul cercetărilor, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare, a relatat PresaSM.

Autoutilitara ar fi pătruns pe sensul opus de circulație, unde a intrat în coliziune cu ansamblul de vehicule, care circula regulamentar din sens opus. Cel din urmă (ansamblul de vehicule – n.red) era condus de un bărbat în vârstă de 60 de ani, din județul Sălaj.

Impactul a fost puternic, iar în urma coliziunii conducătorul autoutilitarei, în vârstă de 69 de ani, din județul Bihor a suferit leziuni. La locul accidentului au intervenit echipajele de urgență, iar victima a fost preluată și transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale și efectuarea investigațiilor de specialitate, a mai scris sursa menționată anterior.

Polițiștii au dispus prelevarea de probe biologice de la bărbatul de 69 de ani pentru a se stabili dacă acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice. Celălalt șofer, bărbatul în vârstă de 60 de ani din județul Sălaj a fost testat cu aparatul etilotest la fața locului, iar rezultatele au fost negative.

Polițiștii rutieri au efectuat cercetarea la fața locului și urmează să stabilească inclusiv cauza pentru care șoferul de 69 de ani ar fi pierdut controlul autoutilitarei și a ajuns pe sensul opus de mers. În cauză, cercetările sunt continuate de polițiști pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.

foto: Poliția Română/ opiniatimisoarei.ro

Cadavrul Alinei Laura Nuțu a fost găsit sâmbătă, pe pășunea satului Nimăești, în apropiere de Beiuș, în zona cunoscută de localnici sub denumirea „Căsoaie”.

Femeia a fost căutată timp de mai multe zile de către polițiști, alături de câini de urmă, dar și de cei apropiați și de săteni. Vineri seara, un localnic a observat că unul din câinii de la ferma sa a adus un craniu fără urechi și fără ochi.

Omul a dat imediat alarma, iar a doua zi dimineața a fost găsit corpul femeii. Era cu o mână dislocată și cu hainele rupte, au confirmat pentru Bihon oameni din zonă. Localnicii bănuiesc că, pe 8 august, Alina Nuțu a plecat pe jos de acasă, unde locuia alături de mama sa și de fratele ei, și, pe fondul căldurii excesive, dar și a unor probleme de sănătate, ar fi căzut pe câmp unde a murit.

Cauzele exacte ale morții vor fi stabilite în urma necropsiei efectuate de medicii de la Serviciul de Medicină Legală Bihor, unde a fost adus cadavrul. În cauză Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș a deschis un dosar de moarte suspectă.

O femeie de 46 de ani din Bihor a plecat de acasă și nu s-a mai întors. Ați văzut-o?

„Din păcate, sunt câteva relații importante blocate din cauza întârzierii unor lucrări pe tronsoane mai mici, dar care blochează toată circulația pe o relație importantă, cum este, de exemplu, Oradea – Cluj. Și în această situație, asta este cea mai importantă prioritate, electrificarea și modernizarea celor existente.” susține Ilie Bolojan.

Premierul interimar a spus că, în actualul context, consideră mai realistă modernizarea infrastructurii feroviare existente și creșterea vitezei de circulație decât lansarea unor proiecte noi, care ar putea fi realizate într-o etapă ulterioară.

„Eu caut să fiu un om realist și e mult mai corect să reabilităm, să creștem viteza la peste 100 de kilometri pe oră pe liniile existente, decât să venim cu niște proiecte care sunt necesare în etapa următoare.” a afirmat Bolojan.

El a vorbit și despre problemele întâmpinate de compania CFR în implementarea proiectelor de infrastructură și a susținut că întârzierile au avut efecte inclusiv asupra finanțărilor europene disponibile prin PNRR.

Bolojan a mai ținut să precizeze că, în cazul finanțărilor europene, negocierile purtate au urmărit reducerea pierderilor care ar putea apărea ca urmare a nefinalizării proiectelor la termen.

„În alte sectoare am văzut o anumită dinamică, în timp ce cei de la CFR, din păcate, nu au reușit să schimbe abordările și acolo avem și cele mai mari interferențe, iar pierderile de finanțări pe care le-am avut pe PNRR vin tot din zona asta, pentru că lucrările nu au putut fi finalizate. Oricum, negocierile pe care le-am purtat au fost de natură să atenueze pierderile pe care le-am fi putut avea. Asta este ceea ce vă pot spune legat de acest subiect.” a mai adăugat Ilie Bolojan.

El a criticat proiectele de mari dimensiuni finanțate în principal de la bugetul de stat și a arătat că există localități care au stadioane, deși nu mai au echipe de fotbal sau nu au un număr suficient de spectatori pentru a le umple.

Bolojan a spus că una dintre problemele apărute în ultimii ani a fost alocarea unor sume importante către autoritățile locale fără o analiză suficient de atentă a oportunității proiectelor și a capacității acestora de a contribui financiar.

„O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale sume mari, fără să se țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care acestea trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal. Sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion.” a afirmat premierul interimar.

Potrivit lui Bolojan, începând din 2025 a fost introdusă o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru aceste proiecte. El consideră că implicarea financiară a primăriilor este necesară pentru ca proiectele să fie dimensionate în funcție de nevoile reale ale comunităților.

„Cred că, pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale, pentru că altfel, tendința primarului, să nu se supere domnul Birta, dar și eu am fost tot primar, este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat.” a spus Bolojan.

Premierul interimar a dat ca exemplu sălile de sport construite în unele comune, unde au fost realizate construcții de mari dimensiuni, cu pereți din sticlă și tribune, deși numărul copiilor este redus.

„Gândiți-vă că avem săli de sport în niște comune mici, cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei s-ar putea să nu umple tribuna. Probabil că ar fi fost bună cea mai mică sală de sport, doar cu teren, ca să aibă copiii, cei 50 de copii care mai sunt la școala din comună, unde să se joace. Dar să întreții o sală cu pereți din sticlă, cu tribune, înseamnă niște costuri pe care primăria nu și le poate permite.” a explicat premierul interimar.

Bolojan consideră că o contribuție financiară, chiar și redusă, din partea administrației locale ar fi determinat o analiză mai atentă a dimensiunii și costurilor proiectului.

„Dacă ar fi trebuit să pună și primăria respectivă 5%, s-ar fi gândit ce model de sală va alege, dar venind totul de la bugetul de stat, bineînțeles că a fost soluția bună.” a mai spus Ilie Bolojan.

În ceea ce privește proiectele de stadioane și alte investiții derulate prin Compania Națională de Investiții, Bolojan a anunțat că Guvernul a decis amânarea începerii unor lucrări. Potrivit acestuia, în forma inițială, lucrările urmau să înceapă de la 1 ianuarie 2027, cu 75% din finanțare asigurată de la bugetul de stat prin CNI.

Premierul interimar afirmă însă că bugetul nu poate susține în acest moment deschiderea unor noi proiecte de asemenea dimensiuni, în condițiile în care există deja numeroase lucrări aflate în derulare prin CNI.

„Am amânat, practic, prin nota pe care am aprobat-o săptămâna trecută în guvern, începerea acestor lucrări, pentru că după vechea formulă trebuia să înceapă la 1 ianuarie 2027, cu o cofinanțare de 75% asigurată de guvern, prin Compania Națională de Investiții. Dar nu avem acești bani și atunci știm că anul viitor va fi din nou un an cu presiune bugetară, pentru că avem foarte multe lucrări începute pe CNI și nu mai putem deschide altele pe finanțarea bugetului de stat.” a declarat Ilie Bolojan.

Având în vede că finanțarea de la bugetul de stat pentru lucrările la stadioane a fost amânată cu un an, autoritățile locale care vor să înceapă lucrările în aceste condiții pot face acest lucru dacă asigură finanțarea necesară.

„Am amânat, practic, cu un an de zile, finanțarea bugetului de stat și autoritățile locale care vor să înceapă și să semneze convențiile în aceste condiții, foarte bine, vor veni cu finanțarea lor, dacă nu vor, bugetul de stat nu mai are cum să acopere toate aceste lucrări.” a precizat premierul interimar.

Bolojan a susținut că decizia are la bază și necesitatea de a transmite administrațiilor locale și comunităților situația reală privind capacitatea de finanțare a statului, în locul asumării unor proiecte care nu pot fi începute sau finalizate în termenele anunțate.

„Și e mult mai corect față de oameni. Și asta am încercat să facem în permanență, să le spunem adevărul, ceea ce putem face, ceea ce nu putem face. Decât să le creăm niște speranțe deșarte, oamenii văd că lucrurile nu se întâmplă, construcțiile nu încep, lucrările lâncezesc și pe bună dreptate că sunt nemulțumiți și de noi, și de constructori.” a punctat Ilie Bolojan.

Noul stadion din Oradea, cu o valoare estimată la peste 327 milioane de lei, aproximativ 62 milioane de euro, și o capacitate de 16.291 de locuri, va fi amplasat pe strada Făgărașului. Complexul sportiv va fi completat cu un hotel, restaurant și centru spa.

Constructorul a fost desemnat, însă finanțarea efectivă de la bugetul de stat a fost amânată pentru anul 2028.

Guvernul deblochează contractele pentru 4 stadioane printre care și cel din Oradea. Statul promite banii abia din 2028

Compania de Apă Oradea informează consumatorii că marți, 18 august 2026, în intervalul orar 9:00–20:00, va fi întreruptă furnizarea apei potabile pentru realizarea unor lucrări la rețeaua de distribuție situată pe amplasamentul obiectivului de investiții „Coridorul de mobilitate Magheru–Republicii din Municipiul Oradea – Etapa II”.

Vor fi afectați de întreruperea furnizării apei consumatorii alimentați din Stația de Hidrofor 209, de pe următoarele străzi/artere:

• Piața București;
• Săvineștilor;
• Berzei;
• Ștefan cel Mare și adiacente – presiune scăzută.

Recomandăm consumatorilor afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru intervalul menționat. După reluarea furnizării, este posibil ca apa să prezinte temporar turbiditate. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă.

Compania de Apă Oradea le mulțumește consumatorilor pentru înțelegere.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Reducerea de 50% a fost prezentată ca fiind o ofertă finală, înainte de închiderea magazinului. Mulți clienți au profitat de moment pentru a-și achiziționa articole sportive, încălțăminte și echipamente la prețuri semnificativ mai mici.

foto: Cum a arătat un magazin dintr-un mall din Oradea după ce a anunțat că se închide, 17.08.2026

De ce se închide Hervis?

La finalul anului 2025, Bihon.ro a relatat că magazinele Hervis din România vor fi închise odată cu expirarea contractelor de închiriere.

În primăvara acestui an, informațiile publicate în presa economică arătau că magazinele Hervis din România ale căror contracte de închiriere ajung la final urmează să fie închise, în timp ce restul rețelei continuă să funcționeze.

În total, 49 de magazine din România și 29 din Ungaria, împreună cu toți angajații, vor intra sub administrarea Frasers Group, cunoscuți pentru brandul SportsDirect.

Conducerea Hervis a explicat că decizia reprezintă o schimbare de strategie și o repoziționare a brandului. Compania caută să se concentreze pe piețele considerate esențiale – Austria, Slovenia și Croația – și a susținut că România și Ungaria evoluează într-o direcție diferită față de ADN-ul brandului.

În ceea ce privește pregătirea proiectelor de infrastructură, Bolojan a explicat că există etape care nu pot fi eliminate și că durata acestora depinde inclusiv de instituțiile care trebuie să emită avizele. El a arătat că proiectele din zone cu restricții, cum este zona aeroportului, presupun studii, avize și dezbateri, iar timpul necesar pentru aceste proceduri nu poate fi redus foarte mult.

„În ceea ce privește pregătirea proiectelor, să știți că inevitabil pregătirea unor proiecte are o durată care nu poate fi scurtată foarte mult. Sigur, nu este totuna ca Autoritatea Aeronautică să-ți dea avizul pentru un pasaj în două luni sau în șase luni, pentru că contează și asta, dar inevitabil aceste proiecte de investiții în zone, de exemplu, cu restricții, cum suntem aici în zona aeroportului, au o anumită durată care nu poate fi limitată: studii, avize, dezbateri și așa mai departe.” a declarat Ilie Bolojan.

Premierul interimar a spus că, dincolo de procedurile obligatorii, este important ca proiectele să fie urmărite permanent de instituțiile responsabile. În opinia sa, multe dintre problemele care apar pe parcurs pot fi rezolvate dacă există continuitate și dacă autoritățile intervin pentru a depăși obstacolele.

„Ceea ce v-am spus, necesită perseverență și urmărirea finalizării proiectului și colaborare, pentru că depinzi de terți. Deci aici e pur și simplu o problemă de a urmări proiectele, de a trece peste obstacole. Cei care fac asta le închid. Cei care nu-și organizează bine prioritățile, care nu depășesc obstacolele, se împotmolesc și am văzut asta.” a mai afirmat Bolojan.

În cazul drumului expres Oradea-Arad, Bolojan a explicat că întârzierea este legată în principal de situația financiară a proiectelor de investiții. El a susținut că una dintre problemele create în ultimii ani a fost semnarea unor contracte pentru lucrări într-un volum mult mai mare decât fondurile disponibile.

„În ceea ce privește începerea lucrărilor la drumul expres Arad-Oradea, trebuie să fim corecți cu românii și cu cetățenii din această parte de țară. Dau niște cifre rotunjite, una din erorile pe care le-am făcut în acești ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și de investiții. De exemplu, la Ministerul Transporturilor am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro, după care în baza evaluării n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5. Deci, gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare.” a ținut să precizeze Bolojan.

Premierul interimar a explicat că semnarea contractelor nu este suficientă dacă statul nu poate asigura ulterior banii necesari pentru lucrări. În această situație, constructorii nu își pot organiza șantierele, iar lucrările ajung să fie întârziate.

„Când ai supracontractări de 300% trebuie să gândești ce faci, pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să-i plătești și lucrările băltesc. Ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu-și încasează banii, între timp inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult și, deci, una din dificultățile majore pe care le-am avut a fost să gestionăm acest volum mare de proiecte.” a explicat Bolojan.

În aceste condiții, Guvernul a decis să acorde prioritate proiectelor care erau deja începute și aveau lucrările în șantier, în special celor finanțate prin PNRR. Bolojan a spus că această măsură a fost necesară pentru ca România să nu piardă banii europeni.

„Tot ce era început deja și cu lucrările în șantier, tot ce ținea de PNRR a trebuit prioritizat ca să nu pierdem banii. Aceasta a fost prioritatea numărul unu. Ce nu a fost în PNRR și pentru care deci nu aveam bani, am dat ordinele de începere cu o anumită întârziere, care este calculată în funcție de posibilitățile bugetului.”, a spus premierul interimar.

În acest context, Bolojan a recunoscut că ordinul de începere pentru drumul expres Oradea-Arad a fost emis mai târziu decât ar fi fost posibil. El a spus că situația nu a fost una izolată, ci a făcut parte din modul în care au fost prioritizate proiectele de investiții.

„E adevărat, ordinul de începere pentru drumul expres Arad-Oradea, deși ar fi putut fi dat în vara anului trecut, când am fost în această situație s-a dat după doi ani de zile. Dar asta s-a întâmplat pentru toate proiectele. Trebuia să avem o regulă, că tot ce nu este început se începe cu o anumită întârziere, în așa fel încât atunci când încep lucrările constructorii să aibă garanția că au finanțări asigurate și că pot lucra într-o formulă organizată.” a spus Bolojan.

Premierul interimar a atras atenția că lipsa finanțării este una dintre cauzele pentru care unele șantiere din România nu avansează. El a spus că, pe lângă problemele administrative și constructorii care nu își fac treaba, există și situații în care lucrările sunt întârziate pentru că statul nu poate asigura plățile.

„Altfel ne batem joc de oameni, de constructori și de autorități. Vă rog să vă gândiți că avem multe șantiere unde vă întrebați, pe bună dreptate, de ce nu se lucrează. Bun, în afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează multe lucruri pentru că nu vine finanțarea, și asta trebuie să evităm în anii următori. Acesta este motivul pentru care și în cazul acestui drum și în cazul altor proiecte a trebuit să începem cu întârziere.” a spus la finalul intervenției Ilie Bolojan.

Un proiect de peste 8 miliarde de lei

Drumul expres Arad–Oradea are 120,47 kilometri și este împărțit în trei loturi, toate având în prezent contracte de execuție semnate. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027 și face parte din coridorul rutier european care va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Lotul 1, dintre Oradea și Salonta, are 33,7 kilometri, la care se adaugă 5,3 kilometri pentru legătura cu DN 79. Contractul, în valoare de aproximativ 2,32 miliarde de lei fără TVA, a fost semnat în mai 2025 cu asocierea Precon Transilvania – Automagistral Pivden.

Lotul 2, dintre Salonta și Chișineu-Criș, are 39,7 kilometri și include încă 10 kilometri pentru legătura până la granița cu Ungaria și punctul de trecere a frontierei. Contractul, în valoare de aproximativ 2,76 miliarde de lei fără TVA, a fost semnat cu asocierea Onur Taahhut – Straco. Lucrările includ 26 de structuri, între care un pod de 1.091 de metri peste Crișul Alb.

Lotul 3, dintre Chișineu-Criș și Arad, este cel mai lung, cu 47,07 kilometri, plus 2,9 kilometri pentru legătura cu zona industrială Arad Vest. Contractul a fost semnat în 29 ianuarie 2026 cu constructorul turc Nurol, pentru 2,85 miliarde de lei fără TVA, iar durata de execuție este de 24 de luni.

foto: CJ Bihor/ Guvernul României

Cu o oră înainte ca primii șoferi să folosească cele două pasaje a fost organizată o conferință de presă La inaugurare au fost prezenți premierul interimar Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, primarul Oradiei, Florin Birta, reprezentanți ai CNAIR și patronul Selina, Beniamin Rus. Aceștia au vorbit despre modul în care a fost realizată investiția, timpul scurt de execuție și efectele pe care noile pasaje le vor avea asupra traficului. Contractul de finanțare pentru pasajul rutier subteran și cel pietonal are valoarea de 36.894.127,66 lei, inclusiv TVA, iar contractul aferent pasajului suprateran se ridică la 37.610.161,19 lei, inclusiv TVA finanțarea fiind asigurată prin PNRR.

Mircea Mălan a fost cel care a deschis seria declarațiilor și a precizat că cele două pasaje reprezintă al șaselea și al șaptelea proiect din cele opt pasaje pe care Consiliul Județean Bihor și-a propus să le construiască în această perioadă. Cinci dintre cele șase pasaje menționate de acesta sunt finanțate prin PNRR.

„Ne bucurăm că am reușit să finalizăm în termen aceste lucrări.” a declarat Mircea Mălan.

FOTO: Premierul Ilie Bolojan la inaugurarea celor două pasaje de pe Calea Aradului din Oradea, 17.08.2026

Potrivit acestuia, noile pasaje vor reduce timpul petrecut de șoferi în trafic și vor contribui la reducerea zgomotului și a poluării din zonă. El a precizat că lucrările au fost realizate inclusiv în perioada de caniculă, când muncitorii au continuat activitatea pentru respectarea termenelor. Președintele Consiliului Județean Bihor a mulțumit CNAIR, Primăriei Oradea, constructorului și echipelor care au lucrat pe șantier. Mălan a amintit în mod special colaborarea cu constructorul, asocierea Selina – Drum Asfalt, reprezentată de patronul Beniamin Rus.

„Am stabilit în toamna anului trecut împreună că, indiferent de vreme și de vremuri, suntem condamnați să terminăm aceste investiții la timp.” a spus Mălan.

Lucrările la pasajul subteran au început pe 26 ianuarie 2026 și au fost finalizate în mai puțin de șapte luni. Celălalt pasaj a fost început în 18 septembrie 2025 și a fost finalizat în mai puțin de un an. Mălan a mai precizat că a fost urmărită atât calitatea lucrărilor, cât și aspectul estetic și urbanistic al pasajelor, acestea fiind amplasate în municipiul Oradea. Reprezentantul CNAIR, Cristian Andrei a precizat că cele două pasaje de la Oradea fac parte dintr-un program național care cuprinde peste 40 de asemenea investiții.

Potrivit acestuia, zece pasaje din program sunt deja finalizate, iar alte șapte se află în diferite stadii de licitație. Cristian Andrei a explicat că proiectele au fost stabilite pe baza unor criterii tehnice, între care siguranța circulației, mobilitatea și reducerea poluării. Reprezentantul CNAIR a mai afirmat că siguranța rutieră a fost unul dintre principalele criterii în alegerea proiectelor, fiind luate în calcul zonele în care au existat accidente și cele în care traficul este foarte aglomerat. Cele două pasaje vor permite reducerea timpului de tranzitare și eliminarea staționării în anumite intersecții.

Potrivit reprezentantului CNAIR, pasajele sunt gândite și pentru a face legătura cu viitoarea rețea de autostrăzi și drumuri de mare viteză, fiind subliniat și rolul administrațiilor locale în derularea proiectului.

„Consiliul Județean, Zona Metropolitană Oradea și, nu în ultimul rând, Primăria Oradea au fost lângă noi de câte ori a fost nevoie.” a declarat Anghel. Beniamin Rus, patronul grupului de firme Selina, a vorbit despre dificultățile tehnice ale proiectului.

„Nu termenul a fost problema cea mai mare pentru noi, ci timpul.” a declarat Beniamin Rus.

foto: Inaugurare pasaje Calea Aradului, 17.08.2025

El a explicat că primii piloți au fost turnați în 26 ianuarie, iar lucrările de fundare au fost executate abia în luna mai. Pasajul suprateran are cinci deschideri și un sens giratoriu, iar pasajul subteran are peste 400 de metri. Pentru realizarea celui subteran au fost executați 830 de piloți și au fost folosite aproximativ 20.000 de tone de beton. Rus a precizat că, în cazul pasajului subteran, ritmul de lucru dorit a putut fi atins abia din luna mai, în condițiile în care traficul din zonă a continuat pe durata lucrărilor.

„Suntem la mijlocul lunii august și putem să spunem că, în mai puțin de șapte luni, am predat aceste proiecte și ne mândrim cu asta.” a spus Beniamin Rus.

Constructorul a precizat că toate contractele prin PNRR au fost închise și a mulțumit beneficiarilor, proiectanților, colaboratorilor și echipei care a lucrat la proiect. Rus a amintit și principiul după care funcționează compania.

„Nu promitem mai mult decât facem, dar ne străduim să facem mai mult decât promitem. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat de la trafic, praf, noroi uneori.” a mai spus Rus.

El a mulțumit reprezentanților Consiliului Județean, CNAIR, Guvernului și constructorului. Primarul a subliniat că fără finanțarea europeană administrațiile locale nu ar fi avut resursele necesare pentru construirea pasajelor.

„Aici este un proiect care a fost făcut într-un parteneriat Consiliul Județean, Guvernul României prin CNAIR și Primăria Oradea. Aceste lucrări, aceste pasaje au fost construite din finanțări europene.” a precizat Florin Birta.

Primarul Oradiei a explicat și modul în care va fi reorganizat traficul în această zonă. Potrivit acestuia, pasajele separă traficul de tranzit de cel local și permit circulația pe trei niveluri. Birta a spus că noua configurație va reduce timpul petrecut în trafic de cei care circulă spre aeroport și spre centrele comerciale din zonă.

„Traficul de centură este pe pasajul de deasupra, traficul de legătură dintre Oradea, Aeroport și zona metropolitană pe dedesubt, iar traficul local prin sensul giratoriu de deasupra acestui pasaj. Orădenii, bihorenii, locuitorii din zona metropolitană vor aprecia acest proiect pentru că nu vor mai sta în trafic.” a explicat primarul.

În intervenția sa, premierul interimar Ilie Bolojan a spus că cele două pasaje fac parte dintr-o rețea proiectată pentru descongestionarea traficului din zona metropolitană. El a arătat că investițiile ar trebui să ducă la mai puține accidente, un timp mai redus de așteptare și o circulație mai fluentă.

„Vă rog să vă gândiți că aceste pasaje sunt o realitate pentru că au fost proiectate acum 3-4 ani de zile și sunt finalizate astăzi. Suntem aici la rețeaua de pasaje proiectată în anii anteriori pentru a descongestiona intersecțiile din zona metropolitană. Această rețea de pasaje va aduce câștiguri importante în anii următori și, așa cum se vede, eforturile care s-au făcut inclusiv pentru atragerea banilor europeni în această perioadă.”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a ținut să mulțumească administrației locale pentru finalizarea lucrărilor în condițiile presiunii timpului și a vorbit despre importanța fondurilor europene pentru proiectele de infrastructură. În opinia premierului, colaborarea dintre autoritățile centrale și locale a fost unul dintre factorii care au permis realizarea investiției într-un timp scurt. El a explicat că, în cazul proiectelor de infrastructură, timpul se pierde adesea în etapele de pregătire, avizare și licitație. „

Această rețea de pasaje va aduce câștiguri importante în anii următori și, așa cum se vede, eforturile care s-au făcut inclusiv pentru atragerea banilor europeni în această perioadă. În acest caz se vede că rețeta pentru a livra rapid este această colaborare.” a spus Bolojan.

Bolojan a mai vorbit și despre mobilizarea constructorului în timpul lucrărilor. El a spus că, atunci când revenea la Oradea, o dată la două-trei săptămâni, vedea modificări de la o vizită la alta.

„Se vedea că se progresează, că se lucrează, și îi vedeam și sâmbăta și duminica, uneori și noaptea târziu.” a menționat premierul.

Potrivit lui Ilie Bolojan, noile pasaje, împreună cu proiectele de infrastructură derulate de Primăria Oradea în interiorul municipiului, vor contribui la reducerea aglomerației și a poluării.

„Consider că aceste lucrări și rețeaua pe care Primăria Oradea o are în lucru în interiorul orașului vor face ca mobilitatea în Oradea și în zona metropolitană să se îmbunătățească în anii următori”, a spus Bolojan.

Cele două pasaje deschise luni completează rețeaua de infrastructură rutieră construită în zona Oradiei pentru reducerea blocajelor și separarea fluxurilor de trafic. Potrivit reprezentantului CNAIR, aceste investiții sunt parte a unui program mai amplu, care urmărește inclusiv conectarea viitoare cu rețeaua de autostrăzi și drumuri de mare viteză.