Sprijinul acordat de România vine ca urmare a solicitării autorităților din Republica Serbia, transmisă prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Prin intermediul Centrului de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență al Comisiei Europene (ERCC), România a fost solicitată să contribuie la operațiunile de intervenție pentru limitarea efectelor incendiilor.

La propunerea Departamentului pentru Situații de Urgență, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat acordarea, cu titlu gratuit, a asistenței internaționale pentru Republica Serbia.

Pentru această misiune, România a pregătit un modul de intervenție specializat în stingerea incendiilor de pădure, format din 69 de persoane și 15 mijloace tehnice, din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și al unităților subordonate.

Componenta aeriană este asigurată de Inspectoratul General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, prin elicopterul Black Hawk S-70M din rezerva europeană rescEU, capabil să intervină pentru stingerea incendiilor de pădure, inclusiv în zone greu accesibile. Misiunea acestui elicopter în Serbia reprezintă prima sa misiune internațională, marcând un moment important în operaționalizarea acestei capacități europene găzduite și operate de România.

Componenta terestră este asigurată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin pompieri și mijloace tehnice specializate, pregătite să acționeze împreună cu forțele de intervenție din Republica Serbia pentru limitarea și lichidarea focarelor.

În cadrul acestei misiuni, cei nouă pompieri militari bihoreni vor face parte din modulul terestru de intervenție și vor desfășura, timp de 10 zile, activități specifice pentru sprijinirea operațiunilor de stingere a incendiilor.

Pentru pompierii militari bihoreni, această misiune reprezintă o nouă responsabilitate asumată în sprijinul intervenției internaționale și al cooperării dintre serviciile de urgență.

Reprezentanții ISU Bihor le-au urat colegilor plecați în misiune succes în intervenție și întoarcere în siguranță acasă.

foto: RG Vulcanizare

Cea mai mare investiție aprobată este cea de la Ștei, în valoarea de aproximativ 16,8 milioane de lei, 60% fiind finanțare nerambursabilă, prin care compania Seli Serv Tires SRL va construi o fabrică pentru reciclarea anvelopelor uzate. În spatele proiectului se află antreprenorul Traian Niculescu, care spune că ideea fabricii a apărut în urmă cu aproape 13 ani, în perioada în care locuia în Austria. În 2013, după ce a început să lucreze în comerțul cu anvelope second-hand, a vizitat mai multe fabrici de reciclare și a decis că, într-o zi, va construi una și în România.

„Șteiul a fost o alegere firească. Aici am crescut, aici am făcut școala și aici m-am întors după cinci ani petrecuți în Austria. Pentru mine contează ca investiția să rămână acasă și să aducă ceva comunității în care am crescut”, ne-a spus antreprenorul.

Drumul până la semnarea contractului nu a fost unul simplu. În 2016, Niculescu a cunoscut un partener turc cu experiență în reciclarea anvelopelor, iar în 2018 a înființat firma și a încercat pentru prima dată să construiască fabrica la Ștei. A apelat la credite și a investit fonduri proprii, dar proiectul nu a reușit. În 2022, compania a intrat în faliment, iar antreprenorul a fost nevoit să o ia de la zero. Ideea nu a fost însă abandonată. În 2024, el a găsit un nou partener, cu aproximativ 20 de ani de experiență în industria anvelopelor, după care a reluat proiectul. Tot atunci a descoperit, prin intermediul Primăriei Ștei, oportunitatea oferită de parcul de specializare inteligentă. A câștigat licitația pentru parcela necesară, a încheiat contractul de concesiune și a depus proiectul pentru finanțare.

Prima cerere a fost respinsă în 2025. Aproximativ nouă luni mai târziu, după ce a modificat proiectul și l-a redepus, a venit și semnarea contractului de finanțare. Fabrica va avea o capacitate de procesare de aproximativ 20.000 de tone anual. Din procesul de reciclare vor rezulta, în principal, granule și chipsuri de cauciuc cu dimensiuni între 10 și 20 mm, dar și material metalic cu un grad de puritate de aproximativ 97%. Investiția va include și o capacitate fotovoltaică de peste 200 kW, destinată reducerii consumului de energie din surse convenționale. Construcția este programată să înceapă în octombrie 2026, iar antreprenorul speră ca primele anvelope să fie reciclate la Ștei la aproximativ șase luni de la începerea lucrărilor. Activitatea va începe într-un singur schimb, cu șapte angajați.

Planul este ca fabrica să ajungă cât mai repede la trei schimburi și să dezvolte o rețea proprie de colectare a anvelopelor uzate. După primul an de funcționare, odată cu dezvoltarea activităților conexe, compania estimează că va putea ajunge la peste 30 de locuri de muncă. Proiectul este gândit însă dincolo de fabrica propriu-zisă. Pe termen mai lung, antreprenorul ia în calcul dezvoltarea unor activități precum piroliza, producția de dale și alte produse din cauciuc reciclat, dar și reșaparea anvelopelor. Obiectivul este crearea în timp a unui mic ecosistem de economie circulară la Ștei, care să atragă și alte investiții și activități conexe.

„Pentru noi, fabrica aceasta este doar primul pas”, susține Traian Niculescu.

El consideră că investiția poate răspunde unei probleme importante: România generează anual cantități mari de deșeuri provenite din anvelope, în timp ce capacitatea internă de reciclare este încă redusă în raport cu volumul acestora. Antreprenorul spune că, în realizarea proiectului, sprijinul oamenilor întâlniți în instituțiile implicate a fost important, menționând Primăria Ștei, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, Consiliul Județean Bihor și ADR Nord-Vest.

„Cât de importanți sunt copiii pentru voi? Vă întreb, pentru că unii consilieri locali au demonstrat că nu sunt deloc importanți pentru ei. În ultima ședință de consiliu local nu au votat proiectul care prevedea actualizarea devizului pentru continuarea lucrărilor. Acesta este un document obligatoriu pentru decontarea lucrărilor de la minister”, a transmis Cosmina Piț- Dogar într-un mesaj video pe pagina de socializare a primăriei.

Primărița din Bulz susține că, în cazul în care proiectul ar fi fost aprobat, lucrările ar fi putut continua, iar școala ar fi putut fi redată elevilor după vacanța din luna octombrie. În condițiile actuale, elevii din Bulz vor continua să meargă la școala din satul Remeți și în anul școlar următor.

„Dacă ar fi fost votat proiectul, școala ar fi fost redată în octombrie, după vacanță. În situația de față, modernizarea școlii este blocată de unii consilieri locali, iar consecințele le suportă cei mici, împreună cu părinții. Aceștia vor merge la școala din Remeți și în acest an școlar”, a mai transmis edilul.

Primarul afirmă că nu dorește ca situația să fie transformată într-un conflict politic și cere explicații publice din partea consilierilor care nu au susținut proiectul. Totodată, părinții sunt invitați să participe la următoarea ședință a Consiliului Local, unde aceștia să își poată exprima punctul de vedere cu privire la condițiile în care învață copiii și la necesitatea finalizării lucrărilor.

„Nu vreau să transform acest subiect într-o ceartă politică. Vreau doar să avem răspunsuri clare. Eu cred că trebuie să ne luptăm pentru școala copiilor. Cred că trebuie să fim uniți atunci când avem în față o investiție de asemenea valoare și importanță. Cer sprijinul comunității și în special al părinților, pe care îi invit să participe la următoarea ședință de Consiliu Local. În ședință vor putea explica pentru consilieri cât de importante sunt condițiile pentru educarea copiilor noștri”, a mai transmis primarul comunei Bulz.

Mecanismul este prevăzut de regulile europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială și se aplică și în județul Bihor. Practic, indemnizația este plătită în continuare de statul în care a fost deschis dreptul la șomaj, iar persoana trebuie să se înregistreze în România ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă.

Pentru a beneficia de această posibilitate, persoana trebuie să fi dobândit dreptul la indemnizație de șomaj în statul european în care a lucrat. Înainte de plecarea în România, trebuie să solicite instituției competente din țara respectivă documentul portabil U2, care permite continuarea plății indemnizației în alt stat.

Foto: IA

În mod obișnuit, solicitantul trebuie să fi fost înregistrat ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă în statul respectiv pentru cel puțin patru săptămâni. Există însă situații în care instituția competentă poate permite plecarea mai devreme.

Odată ajuns în România, beneficiarul trebuie să se înscrie la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă în termen de șapte zile de la data la care devine disponibil pentru piața muncii din România. Pentru bihorenii cu domiciliul sau reședința în județ, instituția competentă este AJOFM Bihor.

Regula generală permite plata indemnizației în România pentru o perioadă de până la trei luni. În anumite situații, perioada poate fi extinsă până la maximum șase luni, dacă instituția din statul care plătește indemnizația aprobă prelungirea.

Important: AJOFM Bihor nu plătește indemnizația. Instituția din România are rolul de a înregistra persoana și de a verifica respectarea obligațiilor privind căutarea unui loc de muncă. Plata este realizată în continuare de statul în care a fost stabilit dreptul la șomaj.

Este concluzia lui Robert Zoltan Slieder, consilier local din partea AUR în comuna Oșorhei, care îl acuză pe primarul localității, Ioan Gligor (PNL), că l-a lovit cu pumnul.

Incidentul s-ar fi petrecut în cursul dimineții de vineri, în jurul orei 10:35, când Siedler s-a adus la Primărie, alături de soția sa, pentru a cere lămuriri legate de impozitele pe care trebuie să le achite. „Mi-au ridicat suma de plată de la 4.000 de lei la 31.000 de lei, fără nicio bază legală, doar pentru că sunt o opoziție neplăcută”, a explicat pentru Bihon.

Consilierul local a recunoscut că în discuțiile cu funcționarii „poate am ridicat puțin tonul”, nemulțumit că a fost plimbat de la un ghișeu la altul. Când a vrut să plece din clădirea administrației locale, s-a intersectat cu primarul Ioan Gligor.

„M-am ferit de el, a venit spre mine nas în nas. A ridicat tonul grozav, a ridicat mâna și am vrut să scot telefonul ca să înregistrez, că am văzut că vrea să sară la mine. Atunci mi-a dat una direct peste mână, mi-a căzut telefonul pe jos. A venit să mă mai lovească o dată, dar am făcut 3-4 pași, să îl evit”, a povestit Robert Siedler.

Acesta a explicat că incidentul a fost înregistrat de camere de supraveghere. Consilierul a sunat la 112, iar în zonă a venit un echipaj de Poliție. Siedler a mers la spital și la Medicină Legală și a depus plângere penală împotriva primarului.

Sesizări la Parchet și DNA

Consilierul local a precizat că agresiunea vine după ce în ultima perioadă a făcut plângeri la Parchet și a depus sesizări la DNA, Curtea de Conturi, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și la ministerele Mediului și Agriculturii cu privire la „diferite aspecte ale activității administrației locale” din Oșorhei.

„Nu afirm că aceste demersuri reprezintă motivul agresiunii, însă consider legitimă întrebarea dacă tensiunile acumulate în urma acestor verificări au contribuit la reacția de astăzi”, a precizat Robert Slieder într-un mesaj pe e-mail transmis vineri seara către Bihon.

În același timp, într-o clip video postat vineri seara pe pagina sa de Facebook și realizat în timp ce se afla la spital, consilierul local a precizat că a reclamat instituțiilor de control nereguli administrative și fiscale ce ar fi fost comise în Oșorhei, inclusiv modul în care sunt calculate impozitele, susținând că are documente pentru toate acuzațiile pe care le-a formulat.

„Mai mult, în cazul unei hotărâri a Consiliului Local, dețin două forme diferite ale documentului oficial. Cineva a falsificat niște documente pe care noi le-am votat”, a explicat Robert Slieder.

Acesta i-a transmis primarului de Oșorhei că nu se lasă intimidat și că edilul-șef va răspunde în fața legii, „indiferent de cât de protejat politic ai impresia că ești”.

Primarul acuzat, despre Slieder: „Fabulează!”

În replică, primarul de Oșorhei, Ioan Gligor, a respins acuzațiile de violență:

„Nu e nimic adevărat! Cum să-l lovesc? Ferească Dumnezeu, eu nu am lovit pe nimeni toată viața mea. Fabulează. Pe la prânz a fost la Primărie și urla pe acolo. Un cetățean i-a spus să vorbească mai încet. L-a făcut și pe acela troacă de porci. Vocea am ridicat-o la el, că și el urla pe acolo și i-am spus să nu mai strige”, a precizat edilul-șef al comunei de lângă Oradea (foto jos).

Primarul Ioan Gligor a explicat că Robert Slieder ar fi nemulțumit de modul în care i-au fost calculate impozitele pentru firma pe care o deține în Oșorhei: „Are de dat la Primărie 30.000 de lei (impozite – n. red.) pentru firma lui. E supărat pe Primărie, pe modul în care i-au fost stabilite impozitele și vine și face scandal. Impozitul nu îl poți calcula decât după formula care e dată de Codul Fiscal, nu cum vrea primarul. Avem 500 de firme în comună, nu avem cu niciuna probleme, doar cu el. I-am spus să nu mai strige la colegi să meargă să-și caute dreptatea în instanță.”

Edilul a susținut că va demonstra în fața procurorilor și a judecătorilor că acuzațiile lui Robert Slieder sunt nereale: „Normal că ne vom apăra și vom merge și noi pentru calomnie. De 2-3 ani, de când a ajuns consilier, doar de astea face. La el nu-i nimic legal ce se întâmplă, numai ce face el.”

Bătaie în sala de clasă

Incidentul a avut loc pe 21 septembrie 2022, la școala „Ioan Slavici”, din Oradea. După ce în cursul dimineții ar fi avut o altercație cu o colegă mai mică, o elevă de 14 ani s-a dus în jurul orei 13:00, într-o pauză, în sala de clasă unde se afla minora de 13 ani. A împins-o pe profesoara care se afla în încăpere și a lovit cu picioarele în bănci, repezindu-se asupra victimei pe care a apucat-o de păr și a zgâriat-o pe față.

Imediat după agresoare, în sala de clasă au intrat mama, tatăl și unchiul său, precum și mama unei verișoare, care au susținut că au fost anunțați de dirigintă despre conflictul din cursul dimineții. Deși profesoara nu i-a cerut decât să discute cu fiica sa, mama elevei de 14 ani spunea că a venit la școală pentru a o liniști pe aceasta.

Victima a povestit ulterior că ar fi fost agresată de cele două femei și ar fi fost lovită cu piciorul de unchiul elevei mai mari, fapte negate de adulți care au susținut că au vrut doar să le despartă pe cele două fete. După scandalul din clasă, agresoarea și rudele sale au ieșit în curtea școlii, de unde au refuzat să plece, în ciuda insistenței unei profesoare. Polițiștii chemați la unitatea de învățământ i-au reținut pe cele două femei și pe unchiul elevei de 14 ani, care au fost apoi inculpați pentru lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Medicii au stabilit că minora lovită a suferit răni pentru vindecarea cărora a avut nevoie de cel mult două zile de îngrijiri medicale. A fost însă afectată pe plan psihic de acest incident, a stabilit o expertiză psihologică, potrivit căreia eleva s-a izolat social, iar performanțele școlare i-au fost afectate.

Pedepse mai severe în apel

Printr-o sentință dată la finalul lui 2025, Judecătoria Oradea i-a aplicat minorei de 14 ani măsura educativă a supravegherii pe o durată de 6 luni și a obligat-o să-i achite victimei sale daune morale de 10.000 de lei. Instanța de fond i-a achitat pe cei trei inculpați adulți pentru acuzația de lovire sau alte violențe, pe motiv că, în afara declarației victimei, nu sunt probe că ar fi comis această faptă. În schimb, cele două femei și unchiul agresoarei au fost amendați cu câte 3.580 de lei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.

Sentința a fost atacată atât de Parchetul Oradea și de victimă, cât și de inculpați, astfel că procesul s-a mutat la Curtea de Apel. Instanța de control judiciar a admis apelul procurorilor și a stabilit că, deși nu au fost agresivi fizic față de victimă, adulții au sprijinit-o pe eleva violentă, astfel că i-a condamnat pe fiecare la câte 6 luni de închisoare pentru complicitate la loviri și alte violențe.

„Pătrunderea concertată în şcoală, urmărirea minorei până în sala persoanei vătămate, opoziţia faţă de cadrele didactice şi lipsa oricărei conduite reale de dezamorsare a conflictului demonstrează, dincolo de orice îndoială rezonabilă, acceptarea şi susţinerea morală a agresiunii exercitate de minora agresoare”, a motivat Curtea.

Instanța de control a înlocuit și amenda aplicată pentru tulburarea ordinii și liniștii publice cu alte câte 6 luni de detenție și a stabilit ca ambele femei și bărbatul inculpat să fie condamnați, în final, la 8 luni de închisoare cu suspendare și să lucreze câte 60 de zile în folosul comunității. În plus, Curtea de Apel Oradea a hotărât ca daunele morale să fie achitate de toți cei patru inculpați.

În privința elevei de 14 ani, Curtea a dispus aplicarea unei măsuri mai severe, respectiv asistarea zilnică pe o perioadă de 6 luni. În acest interval ea va trebui să respecte mai multe obligații, printre care să urmeze un curs de pregătire școlară sau formare profesională și să participe la programele speciale de consiliere psihologică organizate de DGASPC Bihor.

„Măsura (…) este mai adecvată nevoilor educative şi de responsabilizare ale minorei, împreună cu obligaţia de participare la programe de consiliere psihologică”, se arată în hotărârea motivată a Curții de Apel Oradea.

Părinți și elevi, implicați într-un scandal într-o școală din Oradea. Daune morale de 10.000 de lei pentru o fată lovită

Pe perioada închiderii totale, circulaţia auto pe str. Vőrősmarty Mihály din localitatea Valea lui Mihai, peste trecerea la nivel cu calea ferata va fi blocată pe ambele sensuri de circulaţie şi va fi deviată str. Mihai Eminescu, str. Octavian Goga și str. Hunyadi János.

Conducătorii auto sunt rugaţi să respecte semnalizarea temporară aferentă închiderii de circulaţie.

Vă mulțumim pentru înțelegere.

CH28492

Advertorial: CH 28480

Vând case din containere modulare ideale pentru frizerie, magazin, birou etc. Tel.0742- 892- 461.

(BF0002/20.07)

Primul care a urcat pe scena din parcul muzeului a fost Horaţiu Mălăele. S-a recomandat de la început pentru cei care nu îl cunosc, aşa cum scrie în cartea de muncă: „prestator de servicii culturale căre populaţie”.

„Asta explică prezenţa mea în această seară fastă şi călduroasă la Oradea. M-am îmbrăcat aşa, mai sobru, pentru că ştiu că sunteţi morţi după mine. Şi eu sunt mort după dumneavoastră”, şi-a început discursul umoristic actorul, amintind că unii de pe la ziare, sau pe site-urile de socializare, chiar l-au dat drept mort acum vreo doi ani.

Această întâmplare a fost şi o ocazie pentru Horaţiu Mălăele de a compune poezia „Cândva”, care a apărut în volumul „Poezii şi vorbe-n vânt”: „Cândva am să înalţ un zmeu/ Un zmeu, scrisoare către Dumnezeu / Să-i scriu că uneori sunt trist / Dar cred în El şi cred în Crist / Să-i scriu că sunt printre cei vii / Să-i scriu că fericit voi fi / Că nu-s deştept, dar nici prea prost / Să-i scriu că sănătos am fost / C-a fost frumos, a fost şi greu / Să-i scriu că-i mulţumesc mereu / Şi dacă vrea acum să vin / Nu-s pregătit, mai stau puţin…”.

Momentul de final de poezie s-a sincronizat cu sirene de ambulanţă şi poliţie. „Nicuşor, sau Bolojan?”, a întrebat actorul ridicând privirea în râsetele mulţimii. „Îl văd pe unul în fundul grădinii care nu râde, nu zâmbeşte, nu se aştepta să mă vadă, nu-mi simţea lipsa. Unde lipsa nu se simte, prezenţa nu contează. Dacă cine trebuie să fie nu e, cine e nu trebuie să fie”.

După momentele de stand-up comedy pe teme precum relațiile de cuplu sau întâlnirile dintre medic și pacient – cu interacțiuni constante cu publicul, care a răsplătit generos fiecare moment cu aplauze și râsete – Horațiu Mălăele a recitat mai multe poezii de dragoste dedicate femeilor. „Femeii noastre în general şi în civil, omului de lângă noi cu care împărţim noi toate necazurile şi nenorocirile şi catastrofele pe care nu le-am fi avut dacă n-am fi fost căsătoriţi”.

„Aurul nostru naţional, cultura română”

Primele versuri au fost ale lui Nichita Stănescu, pe care l-a cunoscut în „copilăria maturizării”. Şi-a amintit că era student la Teatru când un coleg i-a spus: „hai să cunoaştem şi noi această minune singulară” care a fost şi a rămas Nichita. S-au dus la el, locuia în proximitatea institutului, în Piaţa Kogălniceanu, la un alt poet.

„L-am aşteptat cam o oră, pentru că dormea. A ieşit după o oră de după o perdea, cu un pahar de vodkă în mână şi a spus câteva vorbe, după părerea mea excepţionale prin spontaneitatea lor şi prin adâncimea lor. A zis: «să bem, domnilor!» Şi a continuat: «Să bem, domnilor! Statornicia pietrei îi dă câinelui senzaţia de fugă!». E cu schepsis”, şi-a amintit actorul.

Nichita a fost un om mai tot timpul îndrăgostit care şi-a cântat în versuri iubitele, spune Horaţiu Mălăele, exemplificând cu poezia Evocare. „Ea era frumoasă ca umbra unei idei, / a piele de copil mirosea spinarea ei, / a piatră proaspăt spartă / a strigăt dintr-o limbă moartă…”.

A continuat cu poezia „Dragoste nemărturisită” a lui Emil Brumaru, precizând: „A sosit vremea să lăsam dracului politica politicienilor, şi noi să ne întoarcem faţa şi spre aurul nostru naţional, care e cultura română, şi cu ea, şi poezia românească”.

FOTO Spectacol de comedie cu Horațiu şi Bogdan Mălăele. 21.08.2026

A urmat poezia „Încă iubesc și încă-ți scriu” scrisă de Fabian Anton („Erai un crin de zahăr tos, / eram motan morocănos / şi te-ai ivit în lumea mea / cu trupul zvelt, cu-aromă grea”), şi „Mi-e dor de tine”, scrisă de Horaţiu Mălăele şi apărută în volumul „Rătăciri”.

Recitalul de poezie a schimbat direcţia, continuând cu poezia „La cules de cucuruze”, parodie de Mircea Micu după o poezie a lui Ion Horea, apoi cu poezia „De dragoste pentru partid şi guvern”: „Ceauşi-v-aş reformoiu / Bolojan bolojeneşte / Muguri-v-aş Isăroiu / László Tőkés róman estem. / Unde-i ceru’, unde-i bolta? / Unde-i Dragnea, unde-i Ponta? / Din Jilava până-n Belu / Becali-v-aş portofelu’” şi versurile lui Ernest Victor Masek: „Haideți sa bem, totu-i degeaba, / prea mulți cretini ne strică treaba, / prea mulți afoni compun, azi, corul /la care-un surd e dirijorul”.

Actorul a trecut apoi la poezia „Adio, mamă patrie, adio!” a lui Adrian Păunescu, o reflecție profundă asupra destinului poporului și a sentimentului de înstrăinare în propria țară.

„O bucată a sufletului”

Horaţiu Mălăele l-a invitat apoi pe scenă pe „unul dintre prieteni cei mai buni”: „o bucată a sufletului meu, propriul meu copil, Bogdan Mălăele.”

Actorul s-a prezentat ca fiul Gabrielei Mălăele, pentru că toată lumea îl întreabă de tata, nimeni nu îl întreabă de mama. Bogdan face parte din noul val al stand-up comedy-ului românesc, stilul lui remarcându-se printr-o îmbinare de umor sec, inteligență și povești de viață captivante.

La Oradea s-a cenzurat pentru că „n-are voie”, n-a înjurat deloc, deşi e o practică de care, spune el, abuzează des ca standuper. În numărul său a ironizat serviciile „inteligente” care ne complică viața, dar şi problemele de cuplu când partenera e o femeie deşteaptă, „lucru care încurcă foarte tare”. Nu a uitat nici de agramaţi, de stereotipuri sau de complicaţiile creşterii unui copil când vechile regului nu se mai aplică.

Când a revenit pe scenă, Horaţiu Mălăele a continuat cu scheciuri spuse cu har şi apoi cu poezii „mai deochiate”, precum „M-am procopsit” de George Topârceanu sau „O aventură galantă” de Ion Pribeagu, la care a fost secondat de public pe fiecare final de vers. Din oraşul natal Târgu Jiu a recitat din poeziile poetului Spiridon Popescu, printre care „Doamne, dacă-mi eşti prieten”, şi din nou Mircea Micu şi Adrian Păunescu.

La finalul spectacolului, a mulţumit pentru această „prezenţă de inimă” a publicului în parcul Muzeului Ţării Crişurilor. „Recidivez aici, ca actor, la Oradea, pentru că este un loc binecuvântat, unul, dacă nu, cel mai frumos oraş al ţării”.

Actorul a lansat invitaţia de a vedea spectacolele în care joacă („Dineu cu proşti”,„Take, Ianke şi Cadîr”, „Măscăriciul”) sau filmele regizate de el („Nunta Mută” şi „Funeralii fericite”, „Luca”) , să-i viziteze expoziţiile, ca cea cu 250 de lucrări de la Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, sau că-i citească cărţile apărute în ultimii ani („Tristeţea ploilor”, „Tehomir” – premiată cu Premiul Liviu Rebreanu a Uniunii Scriitorilor, „O poveste cam ciudată și alte două povestiri” și „Poezii și vorbe-n vânt”).

A menţionat că pomenit de toate lucrurile astea pentru că sunt lucruri cu care se mândreşte, rugându-i pe spectatori, ca în continuarea acestei seri şi în continuarea vieţii, pe cât posibil să încerce să respecte şapte fundamentale principii: „să râdeţi ha-ha-ha hi-hi-hi pentru că râsul este muzica sufletului, să vă jucaţi he-he-he pentru că e secretul tinereţii, să citiţi – este fântâna înţelepciunii, să gândiţi – este izvorul puterii, să fiţi buni – este calea spre fericire, să fiţi calmi – este cheia succesului şi să iubiţi – este raţiunea de a trăi. Vă urez o viaţă limpede şi bună!” Ultimul cuvânt l-a avut tot poezia, cea a lui Fabian Anton, care „măsoară într-un fel destinul nostru”: „Tu, Tată din ceruri, te uită, şi iartă / sufletul meu rob în trup de zăpadă, /tăcerea prelungă, cuvintele goale /şi mâna ne-ntinsă spre mâinile Tale”…