La sosirea echipajelor, flăcările se manifestau violent atât la nivelul acoperișului, unde arderea era generalizată, cât și în camerele locuinței.

Intervenția a împiedicat extinderea incendiului la două dintre cele șase camere ale locuinței și la trei case învecinate. În urma incendiului au ars acoperișul casei și materialele din patru încăperi, iar cauza probabilă a izbucnirii focului a fost un scurtcircuit.

Familia cere ajutor pentru refacerea locuinței

După incendiu, familia a publicat un apel prin care cere sprijinul celor care pot contribui la refacerea casei.

„În seara de 5 octombrie, casa socrilor mei a ars, iar în urma incendiului au pierdut foarte multe dintre lucrurile pe care le-au avut și pentru care au muncit ani de zile. Într-o clipă, totul s-a schimbat, iar acum au nevoie de sprijinul nostru pentru a putea începe să își refacă viața și să își reconstruiască locuința”, se arată în mesajul publicat.

Într-un alt mesaj, familia arată că nu îi este ușor să ceară ajutor, însă orice sprijin poate conta în această perioadă. Cei care nu pot contribui financiar sunt îndemnați să distribuie apelul, pentru ca acesta să ajungă la cât mai multe persoane.

FOTO: Apel umanitar după incendiul violent din Cefa, 10.08.2026

Cei care doresc să ajute pot face donații în conturile publicate:

IBAN lei: RO57 RNCB 0764 1576 7555 0001
IBAN euro: RO78 RNCB 0764 1576 7555 0011
Titular: Toth Gheorghe

„Știm că fiecare om are propriile greutăți, dar dacă aveți posibilitatea să donați, vă rugăm să o faceți. Nu există o sumă prea mică. Fiecare donație înseamnă un pas înainte pentru ei”, se mai arată în apel.

Familia le mulțumește celor care aleg să îi sprijine, fie prin donații, fie prin distribuirea mesajului.

Nouă incendii în Bihor, în mai puțin de nouă ore. Flăcările au afectat gospodării și o cabană

KOÓS MARGARETA

va fi înmormântată în data de 10 octombrie, la ora 12:00, în cimitirul de la Strada Episcop Ion Alexi nr. 61, Episcopia. Amintirea ei va rămâne veşnic în inimile noastre. Copiii îndureraţi.

(IM0003)

***

Sâmbătă, 10 octombrie 2026, se împlinesc 23 de ani de când scumpul nostru fiu

EMANUEL OVIDIU POTRA

a plecat dintre noi, prea devreme. Deşi timpul şi viaţa trec, imaginea şi amintirea lui sunt vii pentru noi. Avem credinţa că de acolo de sus, ne veghează clipă de clipă. Cei care l-au cunoscut şi apreciat, sunt invitaţi să păstreze un moment de reculegere în memoria lui. Părinţii Aurel şi Doina.

(BF0004/06.10)

***

“Drumul spre veșnicie al celor dragi este presărat cu lacrimile celor care rămân…” Odihnă veșnică!

HERGENRICHTER ZOLTÁN GYULA
LÉLEK MARGIT
MARTA IOAN
KURILA CONSTANȚA
GHIB PAVEL
DUMINICĂ IOAN
SCHMIDT TERÉZIA
LOGA MIRCEA
BOLOCA VALERIA
SUCIU PARASCHIVA
TAR LASZLÓ
HODUȚ STELA
BORODI FLORICA

Sincere condoleanțe familiilor îndoliate! Ildiko Mavrodoglu, Sc. Funerară Non-stop “La Capătul Drumului” Srl.

(CH28754/08.10)

Sâmbătă va fi, în ansamblu, o zi plăcută din punct de vedere termic. În Oradea, temperaturile maxime sunt estimate la 19-21 de grade Celsius.

Din a doua parte a zilei, nebulozitatea va crește treptat, iar seara cerul va deveni predominant noros. Temperaturile vor coborî spre 13-15 grade Celsius.

Roberto C. Popa precizează că sâmbătă seara nu sunt așteptate ploi. Schimbarea vremii ar urma să se producă în timpul nopții de sâmbătă spre duminică, atunci când un front atmosferic va determina apariția precipitațiilor, iar ploile se vor extinde treptat.

Ploi și răcire în cursul zilei de duminică

Duminică, 11 octombrie, vremea se va schimba evident față de primele două zile ale festivalului. Cerul va fi mai mult noros, iar ploile sunt așteptate să continue pe parcursul zilei.

Odată cu pătrunderea unei mase de aer mai rece, temperaturile maxime vor fi la 13-15 grade Celsius.

Spre seară, vremea va deveni și mai rece, cu temperaturi în jurul valorii de 9-11 grade Celsius și cer predominant noros. După ploile din timpul zilei, există însă șanse ca duminică seara precipitațiile să se oprească.

Potrivit prognozei realizate de Meteo Tulca-Bihor, cele mai bune condiții meteorologice pentru participanții la FestiFall sunt așteptate vineri seara și pe parcursul zilei de sâmbătă. Participanții sunt sfătuiți să ia în calcul o îmbrăcăminte mai groasă pentru sâmbătă seara, iar pentru duminică să fie pregătiți pentru temperaturi mai scăzute și perioade cu ploaie.

În județul Mureș, primele solicitări au ajuns deja la Agenția pentru Protecția Mediului. Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) a cerut autorizații pentru recoltarea a 10 urși de pe opt fonduri de vânătoare, iar alte asociații sunt așteptate să depună cereri în perioada următoare, potrivit Radio Târgu Mureș, citată de Libertatea.

Județului Mureș i-au fost repartizați 71 de urși pentru recoltare în scop de prevenție, pe 48 de fonduri de vânătoare. Animalele trebuie recoltate până la 31 decembrie 2026.

„Deja a fost înregistrată o solicitare pentru emiterea autorizației de mediu. Este vorba despre 8 fonduri de vânătoare pentru un număr total de 10 urși. Conform actului normativ publicat în Monitorul Oficial, județul Mureș beneficiază de 71 de exemplare de urși repartizate pe 48 de fonduri de vânătoare. Vorbim de urși pe nivel de prevenție care trebuie recoltați până la data de 31 decembrie în acest an. De același număr de exemplare va beneficia și în anul 2027”, a explicat Cristina Pui, directorul APM Mureș, conform sursei citate anterior

Și în Harghita au început să fie depuse cereri

În Harghita, primele cinci solicitări pentru recoltarea urșilor au fost depuse marți, 6 septembrie, iar autoritățile se așteaptă ca numărul acestora să crească până la sfârșitul săptămânii.

Județul are o cotă de prevenție de 106 urși. În același timp, însă, specialiștii atrag atenția că efectele măsurii nu vor fi neapărat vizibile imediat, mai ales în condițiile în care Harghita se confruntă în continuare cu numeroase incidente provocate de urși.

În județ este estimată o populație de peste 2.500 de exemplare, astfel că animalele care pot fi recoltate în cadrul cotei de prevenție reprezintă aproximativ 4% din total.

„Sigur că trece timpul și cota de prevenție aprobată pentru anul 2026 trebuie realizată până în 31 decembrie și mulți se simt cam strânși de timp și cum a apărut legea deja au început să depună cereri. Recoltarea cotei de prevenție considerăm că poate să aibă efecte pe termen mai lung, deci nu chiar imediat, mai ales că nu vor recolta strict urșii care cauzează probleme, deci nu prea văd eu șanse ca prin această lege să fie împușcați prea mulți urși problematici”, a declarat Szabo Szilard, specialist în biodiversitate în cadrul APM Harghita, pentru Radio Târgu Mureș.

Peste 850 de urși, incluși în cota națională de prevenție

La nivel național, pentru anii 2026 și 2027 a fost stabilită o cotă de prevenție de 859 de urși bruni. La aceasta se adaugă alți 110 urși care pot fi recoltați în scop de intervenție.

Noua legislație schimbă și modul în care sunt gestionate situațiile de urgență. Atunci când un urs ajunge într-o localitate sau reprezintă un pericol iminent, procedurile sunt simplificate, iar decizia nu mai trebuie să treacă printr-un aviz al ministerului.

Echipele de intervenție imediată sunt formate din primari sau viceprimari, jandarmi, personal tehnic cinegetic și medici veterinari. În funcție de situație, acestea pot decide alungarea animalului, dacă acesta nu reprezintă un pericol direct, sau pot dispune tranchilizarea și relocarea lui. În cazurile extreme, măsurile pot ajunge până la eutanasiere sau împușcare.

Potrivit datelor oficiale rezultate în urma unui studiu genetic, populația de urs brun din România este estimată la între 10.657 și 12.787 de exemplare.

Lucrările se vor desfășura în mai multe sedii ale facultății, în funcție de program: Piața 1 Decembrie nr. 10, strada Nicolae Jiga nr. 29 și strada Universității nr. 4.

Conferința este creditată cu 15 puncte EMC, necesare medicilor în cadrul sistemului de educație medicală continuă, prin care aceștia își actualizează periodic cunoștințele profesionale.

Taxa de participare este de 100 de lei, însă studenții, masteranzii și doctoranzii Facultății de Medicină și Farmacie, precum și medicii rezidenți, beneficiază de gratuitate. Pentru studenți nu este necesară înscrierea prealabilă.

Înscrierile pentru ceilalți participanți se fac în perioada 7–14 octombrie, la secretariatul de masterat al Facultății de Medicină și Farmacie, din Piața 1 Decembrie nr. 10, etajul I. Plata taxei se realizează prin virament bancar, în contul indicat de organizatori.

Pentru înscriere sunt solicitate date de identificare, informații privind statutul profesional sau academic și date de contact. Informații suplimentare pot fi obținute de la Doina Monica Pente, la numărul 0259 408 408.

Detaliile despre manifestare și înscriere sunt disponibile pe site-ul Facultății de Medicină și Farmacie.

Evenimentul „Toamna Medicală Orădeană – Zilele Facultății de Medicină și Farmacie” este organizat de Universitatea din Oradea, prin Facultatea de Medicină și Farmacie, în colaborare cu Colegiul Medicilor Bihor.

Raportat la numărul membrilor unei gospodării, cheltuielile au ajuns la 3.579 de lei pe persoană. În același timp, veniturile medii lunare au fost de 10.204 lei pe gospodărie, ceea ce înseamnă că, la nivel statistic, veniturile au depășit cheltuielile cu aproximativ 1.554 de lei, a relatat Alba24.

Diferența nu trebuie însă privită drept suma pe care fiecare familie reușește efectiv să o pună deoparte. Statisticile INS includ și venituri și consumuri provenite din resurse proprii, astfel că indicatorii descriu o medie la nivelul gospodăriilor, nu neapărat banii rămași în cont la finalul lunii.

Mai mult de jumătate din cheltuieli merg către consum

Din totalul de 8.650 de lei cheltuiți lunar, aproximativ 4.936 de lei au fost destinați consumului. Asta înseamnă 57% din total.

Cea mai mare parte a bugetului de consum s-a dus către alimente și băuturi nealcoolice. O gospodărie a cheltuit, în medie, 1.581 de lei pe lună pentru această categorie, adică aproape o treime din toate cheltuielile de consum.

Ponderea alimentelor a crescut ușor față de primul trimestru, de la 31,4% la 32%.

Pe locul următor s-au aflat cheltuielile pentru locuință și utilități. Pentru apă, electricitate, gaze și alți combustibili, o gospodărie a alocat în medie 813 lei pe lună, echivalentul a 16,5% din bugetul de consum. Totuși, ponderea acestei categorii a scăzut cu 3,8 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

Alte cheltuieli importante au fost cele pentru:

• îmbrăcăminte și încălțăminte – 390 de lei pe lună;
• transport – 376 de lei;
• mobilier, dotarea și întreținerea locuinței – 353 de lei.

La polul opus se află educația. Pentru această categorie, cheltuiala medie a fost de doar 22 de lei pe gospodărie pe lună, adică 0,5% din bugetul de consum.

Peste 3.100 de lei merg către taxe, impozite și contribuții

O parte importantă din banii unei gospodării nu ajunge însă în consumul de zi cu zi.

În trimestrul al doilea, impozitele, contribuțiile, cotizațiile și taxele au însumat, în medie, 3.159 de lei pe gospodărie. Acestea au reprezentat 36,5% din totalul cheltuielilor.

Cheltuielile legate de producția gospodăriei au fost de aproximativ 119 lei, respectiv 1,4% din total.

Din cei 8.650 de lei reprezentați de cheltuielile totale, 8.279 de lei au fost cheltuieli bănești. Restul de 371 de lei reprezintă contravaloarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii.

Cheltuielile bănești au crescut cu 8,2% față de primul trimestru din 2026.

În oraș, cheltuielile sunt cu mult mai mari decât la sat

Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt vizibile atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor.

În orașe, o gospodărie a avut cheltuieli medii de 9.437 de lei pe lună. În mediul rural, nivelul a fost semnificativ mai redus.

Raportat la o singură persoană, diferența devine și mai clară: un locuitor din mediul urban a cheltuit, în medie, 4.241 de lei pe lună, față de 2.881 de lei în mediul rural.

Și structura cheltuielilor este diferită. În mediul urban, taxele, impozitele și contribuțiile au reprezentat 38,4% din total, în timp ce în mediul rural ponderea a fost de 33,6%.

La sate, gospodăriile au beneficiat însă într-o măsură mai mare de produsele obținute din propriile resurse. Acestea au reprezentat 7,3% din cheltuielile totale, față de doar 2,4% în mediul urban.

Veniturile au trecut de 10.000 de lei pe gospodărie

În trimestrul al doilea din 2026, veniturile totale medii ale unei gospodării au ajuns la 10.204 lei pe lună. Suma este cu 8% mai mare decât în primul trimestru și cu 7,4% peste nivelul din trimestrul al doilea al anului trecut.

Salariile și celelalte drepturi salariale au fost principala sursă de venit. Acestea au însumat 7.354 de lei pe gospodărie și au reprezentat 72,1% din veniturile totale.

Prestațiile sociale au contribuit, în medie, cu încă 2.005 lei pe lună, adică 19,6% din veniturile gospodăriilor.

Și aici diferențele dintre oraș și sat sunt importante. Venitul mediu al unei gospodării din mediul urban a fost de 11.118 lei pe lună, față de un nivel mai redus în mediul rural.

Pe persoană, venitul mediu a fost de 4.997 de lei în urban și de 3.405 lei în rural.

Ce arată, de fapt, cifrele INS

Privite în ansamblu, datele arată o gospodărie românească în care consumul ocupă cea mai mare parte a bugetului, iar alimentele rămân principala destinație a banilor cheltuiți.

În același timp, taxele, contribuțiile și celelalte plăți către stat sau către sistemele de asigurări reprezintă mai mult de o treime din totalul cheltuielilor.

Față de trimestrul al doilea din 2025, cheltuielile medii au crescut cu 7,6% pe gospodărie și cu 10,6% pe persoană.

INS atrage însă atenția că datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt provizorii.

De asemenea, „cheltuielile totale” nu trebuie confundate cu banii pe care o familie îi plătește efectiv la magazin sau pentru facturi. Indicatorul include toate cheltuielile bănești, indiferent de destinație, dar și valoarea produselor consumate din resurse proprii.

În cazul acestor produse, valoarea lor este înregistrată atât în veniturile gospodăriei, ca venit în natură, cât și în cheltuieli, pentru echilibrarea balanței de venituri și cheltuieli.

Cu alte cuvinte, cei 1.554 de lei care rezultă din diferența dintre veniturile și cheltuielile medii nu reprezintă automat economiile unei familii românești. Sunt, înainte de toate, o medie statistică ce trebuie citită în contextul metodologiei INS.

Vizitatorii vor putea discuta cu reprezentanții organizațiilor despre activitățile și serviciile pe care le oferă și despre modalitățile prin care comunitatea se poate implica. Vor fi prezentate și obiecte realizate de beneficiari în cadrul atelierelor și programelor sociale, iar o parte dintre acestea vor putea fi cumpărate.

„Ne dorim ca acest târg să fie o întâlnire firească între comunitate și organizațiile sociale, un loc în care oamenii să poată vorbi, să se cunoască și să înțeleagă mai bine ceea ce se întâmplă zi de zi în aceste servicii”, a transmis Anca Grama, director executiv al Direcției de Asistență Socială Oradea.

Târgul este organizat de DAS Oradea în cadrul Festifall și are loc vineri, 9 octombrie, de la ora 16:00, în Piațeta Independenței.

Proiectul introduce o facilitate distinctă pentru băuturi precum țuica, rachiul și pălinca și stabilește că limita de 200 de litri se aplică la nivelul întregii gospodării, nu fiecărui membru al familiei.

Important este însă că măsura nu intră în vigoare imediat. Legea trebuie să ajungă din nou la președintele Nicușor Dan pentru promulgare, apoi să fie publicată în Monitorul Oficial și să intre în vigoare.

Ce prevede noua scutire de accize

În prezent, Codul fiscal prevede o scutire de la plata accizelor pentru cel mult 50 de litri de alcool din fructe pe an. Facilitatea este valabilă atunci când băutura este destinată consumului propriu, al familiei sau al musafirilor, nu este vândută și este obținută din fructele produse în gospodărie.

Noua prevedere adoptată de deputați extinde limita pentru o categorie distinctă de băuturi alcoolice tradiționale.

Astfel, o gospodărie înscrisă în Registrul agricol ar putea produce până la 200 de litri pe an fără plata accizelor, cu condiția ca băuturile să nu fie comercializate.

Limita este valabilă pentru întreaga gospodărie. Cu alte cuvinte, o familie nu va putea multiplica plafonul în funcție de numărul membrilor săi.

Condițiile exacte, precum și documentele necesare pentru înregistrarea și justificarea cantităților, urmează să fie stabilite prin normele metodologice de aplicare.

Scutirea nu se aplică încă

Proiectul a fost adoptat inițial în luna mai și trimis spre promulgare. Președintele Nicușor Dan a cerut însă reexaminarea legii.

În urma reexaminării, Senatul a eliminat prevederea referitoare la scutirea pentru cei 200 de litri. Deputații au decis însă să reintroducă această prevedere în forma adoptată miercuri.

Proiectul, înregistrat cu numărul PL-x 355/2025, a primit 225 de voturi „pentru” în Camera Deputaților.

Actul normativ urmează să fie transmis din nou președintelui pentru promulgare.

Prin urmare, gospodăriile nu beneficiază încă efectiv de noul plafon. Scutirea va putea fi aplicată doar după promulgarea legii, publicarea în Monitorul Oficial și intrarea acesteia în vigoare.

Ce se întâmplă cu țuica și pălinca produse pentru consum propriu

Ideea din spatele amendamentului este de a permite gospodăriilor să folosească băuturile tradiționale produse în cantități limitate la evenimente de familie, pentru prezentare sau degustare, fără ca acestea să fie tratate drept produse comercializate.

Amendamentul care introduce scutirea a fost propus de deputatul PSD Mircea Govor.

Potrivit motivării, cantitatea exceptată nu ar avea un impact semnificativ asupra veniturilor bugetare, iar noua regulă ar clarifica situațiile în care astfel de produse sunt folosite în cadrul unor evenimente tradiționale de familie.

Un element esențial este că băuturile pentru care se aplică scutirea nu pot fi vândute.

Ce legătură au micii producători independenți

Proiectul conține și o prevedere referitoare la micii producători independenți de băuturi fermentate.

Cantitățile de băuturi tradiționale produse într-o gospodărie și care nu sunt destinate vânzării nu vor fi luate în calcul la stabilirea volumelor comerciale pe baza cărora un producător este încadrat în această categorie.

Pentru micii producători independenți, legislația stabilește următoarele limite maxime realizate în ultimele 12 luni consecutive de activitate:

• 200.000 de hectolitri pentru bere;
• 1.000 de hectolitri pentru vinuri;
• 15.000 de hectolitri pentru băuturile fermentate, altele decât berea și vinul;
• 250 de hectolitri pentru produsele intermediare.

Aceste cifre nu trebuie confundate cu limita de 200 de litri destinată gospodăriilor.

Plafoanele de mai sus se referă la operatorii economici și la statutul de mic producător independent. Pentru o gospodărie, limita prevăzută de proiect este de 200 de litri pe an, în condițiile stabilite de lege.

Ce înseamnă, concret, pentru gospodării

Dacă legea va fi promulgată în forma adoptată de Camera Deputaților, gospodăriile înscrise în Registrul agricol vor putea beneficia de o limită mai mare pentru producția de băuturi alcoolice tradiționale destinată consumului propriu.

Până la 200 de litri pe an ar putea fi produși fără plata accizelor, cu condiția ca băuturile să nu fie comercializate.

Măsura nu înseamnă însă că orice gospodărie poate produce și vinde 200 de litri de țuică sau pălincă fără taxe. Dimpotrivă, interdicția de comercializare este una dintre condițiile esențiale pentru aplicarea facilității.

De asemenea, pentru moment, noua regulă rămâne doar o prevedere adoptată de Parlament. Ea va produce efecte numai după parcurgerea tuturor etapelor legislative și după intrarea legii în vigoare.