foto: Facebook

Tatăl Alisiei a publicat mesajele într-o postare pe Facebook, după ce anchetatorii i-au returnat telefonul tinerei. „Aici sunt dovezile, conversațiile dintre Alisia și o prietenă de pe Instagram, că Alisia nu a vrut nici o relație cu criminalul”, a explicat Zsolt Incze.

Bărbatul a explicat că din mesaje rezultă că fiica sa i-ar fi dezvăluit soției lui Ovidiu Korponai, proprietarul fermei de capre la care făcea practică, că Bóné nu o lăsa în pace. „Ei aveau obligația să ne anunțe”, a scris Zsolt Incze, referindu-se la fermier și la soția acestuia, pe care îi consideră responsabili morali pentru moartea Alisiei.

foto: Noi detalii în cazul crimei de la Parhida, 25.05.2026

Din mesajele publicate de tatăl tinerei rezultă că Alisia i-ar fi spus lui József Zsolt Bóné că are doar 16 ani, în speranța că nu o va mai deranja. În plus, tânăra se arăta mirată de unde a obținut bărbatul numărul ei de telefon.

Crima căreia i-a căzut victimă eleva de 18 ani s-a petrecut pe 8 mai, corpul fetei fiind găsit fără suflare într-un lan de rapiță. Avea gâtul tăiat, iar câteva ore mai târziu, ascuns la mică distanță de locul omorului, a fost găsit autorul: József Zsolt Bóné, un bărbat de 39 de ani, eliberat în 2025 din penitenciarul în care ispășea o pedeapsă de 20 de ani pentru o altă crimă.

Fermierul Ovidiu Korponai, care este și nașul de botez al surorii Alisiei, ar fi garantat pentru el în fața judecătorilor, cărora le-a spus că îi va oferi găzduire și loc de muncă.

Tragedia la Parhida: tatăl tinerei de 18 ani acuză întârzieri în intervenția autorităților și susține că a cerut un elicopter SMURD

Tragedia la Parhida: tatăl tinerei de 18 ani acuză întârzieri în intervenția autorităților și susține că a cerut un elicopter SMURD

„Pentru gestionarea evenimentului, la locul indicat au fost mobilizate trei echipaje de pompieri militari din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Oradea, dintre care două de stingere, cu două autospeciale de lucru cu apă și spumă și unul de paramedici, cu ambulanța SMURD a subunității.

Incendiul, care se manifesta cu flacără deschisă și degajări de fum la compartimentul motor, a fost localizat și lichidat operativ (în circa 10 minute) de pompieri, care au reușit astfel să împiedice extinderea flăcărilor și să limiteze semnificativ pagubele”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

În urma evenimentului, a cărui cauză probabilă a constituit-o un conductor electric defect, au ars un motor de ventilator și un panou electric.

Potrivit lui Tánczos, perioada următoare este decisivă pentru finalizarea jaloanelor și proiectelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât România să nu piardă fondurile europene disponibile.

„UDMR n-ar fi făcut așa ceva niciodată. N-am fost un element care să răstoarne căruța într-un moment de cotitură, de importanță maximă pentru țară”, a declarat vicepremierul, referindu-se la decizia PSD de a părăsi coaliția de guvernare. Acesta a subliniat că autoritățile mai au la dispoziție doar câteva luni pentru a accelera implementarea proiectelor din PNRR. „Este un moment de presiune maximă, de activitate maximă. Ar trebui să tragem toți la aceeași căruță”, a afirmat Tánczos Barna.

Vicepremierul a precizat că nu înțelege motivele care au dus la ruptura din coaliție și a evitat să facă speculații privind deciziile interne ale PSD. În același timp, el a remarcat că social-democrații invocă tot mai des dificultatea de a continua într-un executiv condus de Ilie Bolojan.

„Sincer, eu mi-aș dori o stabilitate care să ducă România pe un drum mai bun”, a spus oficialul UDMR.

În ceea ce privește viitorul guvernării, Tánczos Barna a declarat că UDMR susține refacerea unei coaliții stabile, cu majoritate parlamentară largă, însă consideră că toate partidele implicate trebuie să accepte compromisuri.

„Și social-democrații, și PNL-ul, și USR-ul, și noi trebuie să facem compromisuri”, a explicat vicepremierul, adăugând că refacerea relațiilor după o asemenea ruptură politică nu va fi ușoară.

Totodată, acesta a vorbit și despre posibilitatea instalării unui guvern tehnocrat, variantă pe care o consideră mai puțin eficientă pentru România, dar care ar putea deveni necesară în lipsa unei majorități politice.

„Tehnocrația în România nu a adus lucruri foarte bune. Dar, dacă nu există altă variantă, este una dintre soluții”, a afirmat Tánczos Barna.

Vicepremierul a menționat că pe masa discuțiilor există în prezent două scenarii: refacerea coaliției sau formarea unui guvern minoritar ori tehnocrat, care să gestioneze reducerea deficitului bugetar, implementarea PNRR și pregătirea bugetului pentru anul 2027.

foto: Primăria Beiuș

Investiția are o valoare totală de peste 27,5 milioane de lei și vizează transformarea unității medicale într-un centru capabil să răspundă mai eficient urgențelor majore din sudul județului Bihor. Proiectul urmărește creșterea accesului populației la servicii medicale moderne și sigure, prin modernizarea infrastructurii și dotarea spitalului cu aparatură de ultimă generație. Lucrările și achizițiile sunt programate să se desfășoare în perioada mai 2026 – septembrie 2028.

Cele mai importante intervenții vor fi realizate în Compartimentul de Primiri Urgențe, Blocul Operator, Secția ATI și laboratorul de radiologie și imagistică medicală. În cadrul proiectului va fi achiziționat un computer tomograf nou pentru secția de Radiologie, alături de echipamente performante pentru Terapie Intensivă și Urgențe, paturi medicale moderne și aparatură indispensabilă intervențiilor chirurgicale și tratării pacienților aflați în stare critică. Pe lângă dotările medicale, proiectul include și lucrări ample de modernizare a spațiilor existente. Vor fi realizate recompartimentări, refacerea finisajelor și modernizarea instalațiilor electrice, sanitare și termice, astfel încât circuitele medicale să respecte normele actuale.

Documentația prevede inclusiv amenajarea unor trasee sigure pentru pacienți și personal, cu marcaje tactile și luminoase, precum și modernizarea infrastructurii auxiliare. Construit la sfârșitul anilor ’50, spitalul nu dispune în prezent de toate echipamentele necesare pentru gestionarea cazurilor grave de traumă. Din această cauză, numeroși pacienți sunt transferați către spitale din Oradea sau Cluj-Napoca, iar timpul pierdut pe drum poate deveni critic în lupta pentru salvarea vieților. Unitatea medicală din Beiuș deservește aproximativ 100.000 de locuitori și reprezintă principalul centru de urgență pentru zona Beiușului.

„La palpare se simt crepitații osoase și se observă deformarea a membrului, pacientul acuzând dureri mari”, au transmis reprezentanții Salvamont Salvaspeo Bihor pe rețelele de socializare.

Primii care au ajuns la fața locului au fost salvatorii din cadrul Salvamont Padiș, ulterior, în jurul orei 14 alăturându-se și echipajele de la bazele Vârtop și Defileul Crișului Repede.

foto: Turistă cu fractură gravă la gleznă, salvată după o intervenție de mai multe ore, 25.05.2026

Membrul a fost imobilizat, iar pacientul a fost izolat termic de către forțele de intervenție, fiind ulterior evacuat spre Cabana Cetățile Ponorului. Pacienta a refuzat spitalizarea.

Intervenția s-a terminat în jurul orei 20:30.

CH 27971

În incident au fost implicate două mașini și o autoutilitară. Potrivit informațiilor neoficiale obținute de reporterul Bihon.ro aflat la fața locului, autoturismul care a ajuns pe contrasens a fost lovit din spate de un alt autoturism și proiectat pe contrasens.

FOTO: Accident Dimitrie Cantemir, 25.05.2026

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca, la fața locului au fost mobilizați pompierii din cadrul Detașamentului 1 din Oradea cu o autospecială de intervenție, un echipaj de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea, precum și pompierii care încadrează cele două motociclete SMURD.

În accident au fost implicate 3 persoane, care au fost asistate medical la fața locului, însă doar unul dintre ele a fost transportată la spital.

Conform purtătorului de cuvânt al IPJ Bihor, comisar șef Alina Fărcuța, în jurul orei 10 se circula în condiții normale.

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează protejarea locuinței familiei în procedura de insolvență. În forma actuală, locuința poate fi valorificată pentru acoperirea datoriilor, însă noile reglementări propun introducerea acesteia în categoria bunurilor neurmăribile, în anumite condiții.

Potrivit șefului ANPC, argumentul principal este acela că, în cele mai multe cazuri, locuința reprezintă singurul bun de valoare al debitorului, iar pierderea ei generează efecte sociale severe, de la costuri suplimentare de relocare și chirie, până la dificultăți în accesul la locul de muncă, educație sau servicii medicale.

În viziunea ANPC, menținerea locuinței ar permite debitorilor să își concentreze resursele financiare pe achitarea datoriilor și ar sprijini reintegrarea socială. În același timp, instituția consideră că obligarea unei persoane să își vândă locuința pentru a putea accesa insolvența poate avea un caracter discriminatoriu, mai ales în situațiile în care datoriile ar putea fi acoperite în timp din venituri regulate, fără pierderea bunului esențial.

O altă schimbare importantă propusă de autoritate se referă la admiterea în procedura de insolvență și a debitorilor care dețin bunuri ce ar putea acoperi integral sau aproape integral datoriile. Potrivit argumentației prezentate, această modificare ar elimina o situație considerată inechitabilă, în care persoanele sunt excluse din insolvență doar pentru că au active, deși acestea ar putea fi valorificate într-un mod mai eficient prin plata eșalonată a datoriilor pe o perioadă de cinci sau șase ani.

Békési Csaba a explicat în esență că actuala practică de executare silită determină adesea vânzarea bunurilor la valori mult sub cele reale, uneori chiar în jur de 30% din valoarea de piață, ceea ce afectează atât debitorii, cât și creditorii. În acest context, insolvența este văzută ca un mecanism mai echilibrat, care permite recuperarea datoriilor într-un mod gradual, fără pierderea imediată a bunurilor.

Mai multe persoane eligibile și creșterea numărului de dosare

Modificările vizează și reducerea pragului de îndatorare necesar pentru accesul la procedură, de la 15 salarii minime brute la 10 salarii minime brute. Argumentul principal este legat de evoluția salariului minim din ultimii ani, care a făcut ca o parte semnificativă a populației cu venituri reduse să nu mai fie eligibilă pentru insolvență, deși se confruntă cu dificultăți reale de plată. Scăderea pragului este prezentată ca o măsură de extindere a accesului la procedură pentru categoriile vulnerabile.

În același pachet de reforme este inclusă și obligația creditorilor de a informa debitorii care au restanțe mai mari de 90 de zile despre posibilitatea deschiderii unei proceduri de insolvență și despre existența ANPC ca instituție care poate oferi sprijin. Măsura este justificată prin necesitatea unei informări mai clare și mai standardizate, astfel încât debitorii să nu ajungă în executare silită fără a cunoaște alternativele legale disponibile.

Reprezentanții ANPC argumentează că toate aceste modificări sunt necesare pentru protejarea locuinței și menținerea unui nivel minim de trai, pentru evitarea vânzării bunurilor la prețuri derizorii în cadrul executărilor silite, pentru eliminarea unor posibile elemente discriminatorii din legislația actuală și pentru facilitarea accesului la o procedură care permite plata eșalonată a datoriilor într-un cadru controlat.

Datele instituției arată că interesul pentru procedura de insolvență este în creștere constantă. În perioada 1 ianuarie 2018 până în prezent au fost depuse 825 de cereri, iar în primele trei luni ale anului curent au fost înregistrate 83 de cereri noi. Evoluția anuală indică o creștere de la 37 de dosare în 2021 la 90 în 2022, 136 în 2023, 175 în 2024 și 226 în 2025. În prezent, aproximativ 385 de dosare sunt active în diferite stadii de soluționare.

În județul Bihor au fost depuse 16 dosare de insolvență, ceea ce confirmă faptul că fenomenul este prezent și la nivel local, chiar dacă ponderea nu este una ridicată în raport cu totalul național.

Direcția de insolvență din cadrul ANPC funcționează în prezent cu un personal de 18 angajați, responsabil de gestionarea acestor dosare și de implementarea procedurilor aferente. În ceea ce privește momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, ANPC precizează că acestea vor deveni aplicabile după finalizarea tuturor procedurilor legale necesare adoptării lor.

Instituția își exprimă încrederea că schimbările vor contribui la un acces mai echilibrat și mai eficient la procedura de insolvență, oferind o protecție mai bună persoanelor aflate în dificultate financiară, fără a afecta în mod disproporționat interesele creditorilor.