Potrivit informațiilor obținute de BIHON.ro pe surse, sesizarea vizează un pachet suspect aflat în zonă.

La fața locului au fost mobilizate echipaje de Poliție, Jandarmerie, precum și specialiști pirotehniști, care se pregătesc să intervină.

Video: bihon.ro

Video: bihon.ro

Zona este supravegheată de forțele de ordine, iar verificările sunt în desfășurare.

Video: bihon.ro

Deocamdată, autoritățile nu au transmis informații oficiale cu privire la natura pachetului sau la existența unui eventual pericol.

Știre în curs de actualizare…

FOTO: Alertă în centrul Oradiei. Zona securizată de forțele de ordine după ce un pachet suspect a fost descoperit, 14.09.2026

Evenimentul a fost organizat de Primăria Municipiului Oradea, Visit Oradea, ACS Progress Oradea (președinte Karmen Chimerel) și ACS XTerra Sport Bihor (președinte Szokolszki István), sub egida Federației Române de Atletism. Competițiile s-au bucurat de prezența președintelui Federației Române de Atletism, Constantina Diță, fostă campioană olimpică la maraton, la JO de la Beijing 2008.

La Campionatul Național 5K au luat parte 92 de concurenți (62 la masculin, respectiv 30 la feminin).

FOTO: Campionatul Național de alergare pe șosea 5K și Oradea Runfest 2026 și-au desemnat câștigătorii, 14.09.2026

Iată concurenții clasați pe podium:

Feminin: 1. Adela Paulina Dumitrescu (SCM Gloria Buzău); 2. Maria Mihaela Blaga (CS Mica Romă Blaj / Unirea Alba Iulia); 3. Maria Magdalena Bosînceanu (CSM Vaslui)

Masculin: 1. Dragoș Luca Pop (CSU Cluj-Napoca); 2. Darius Arhir (CSU Politehnica Timișoara); 3. Lucian Florin Ștefan (CS Mica Romă Blaj / Unirea Alba Iulia)

Aflat la cea de-a doua ediție, evenimentul Oradea Runfest a reunit un număr-record de participanți: 125 (61 la feminin și 64 la masculin) la cursa de 5 km, respectiv 83 (26 la feminin și 57 la masculin) la cursa de 10 km.

Concurenții clasați pe primele locuri au fost următorii:

Cursa de cros 5 km:

Open feminin: 1. Caren Chepkemoi (Kenya); 2. Anca Maria Iuga; 3. Iulia Nuță; 4. Alina Boie; 5. Ana Bura; 6. Rozalia Ianoși etc.

Open masculin: 1. Kevin Nganga (Kenya); 2. Marian Coman; 3. Hegedus Nándor; 4. Fándly Márk; 5. Erik Pantel; 6. Ludovic Zifceac etc.

Trebuie subliniată evoluția remarcabilă a atletului orădean Fándly Márk (legitimat la CS Atletico Câmpulung), care a terminat cursa foarte aproape de podium.

Cursa de cros 10 km:

Open feminin: 1. Valentine Jebet (Kenya); 2. Nyagaka Dolphin Kemunto (Kenya); 3. Chelangat Sang (Kenya); 4. Olimpia Letiția Puie; 5. Simona Simona; 6. Andreea Stanciu etc.

Open masculin: 1. Nicolae Soare; 2. Hillary Kimayio (Kenya; 3. John Kuria (Kenya); 4. Albert Tonui (Kenya); 5. Cristian Tăut; 6. Cristian Pituț etc.

Atletul orădean Cristian Tăut, legitimat la CSU Oradea, s-a clasat pe un merituos loc 5. Concurenții clasați pe podium la cursele de 5 și 10 km ale Oradea Runfest au fost recompensați cu premii în bani.

Evenimentul a mai programat Cursa copiilor și Cursa incluzivă de 3 km. De-a lungul zilei au avut mai multe demonstrații sportive.

Jurnal bihorean a analizat fiecare caz în parte și a aflat care au fost acuzațiile pentru care cei implicați au fost condamnați și se sustrag executării pedepselor.

Prinși cu droguri la intrarea în țară

Cea mai grea pedeapsă aplicată unui bihorean de pe lista traficanților dați în urmărire națională este de 6 ani și 2 luni de închisoare și a fost încasată de Sándor Varga, un bărbat de 34 de ani, din satul Ciocaia, comuna Săcueni. El a fost prins în august 2022, în punctul de trecere a frontierei Borș, când revenea din Italia ca pasager într-un autocar și avea asupra lui un plic cu 0,89 grame de canabis.

Sándor Varga

Varga i-a acuzat atunci pe agenții de frontieră că i-au plantat drogul într-o borsetă, dar versiunea lui a fost respinsă de judecători. A fost condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic internațional de droguri, iar pedeapsa a fost cumulată cu alta, de un an și 6 luni de detenție, pentru o faptă mai veche, din 2019, când a încercat să plece din țară în Italia, folosind cartea de identitate a fratelui său. Sándor Varga a fost dat în urmărire națională în primăvara acestui an, când hotărârea de condamnare a devenit definitivă.

3 ani și 2 luni de închisoare este pedeapsa pe care a primit-o, tot pentru trafic internațional de droguri, un orădean de 49 de ani, István András Borbély. Acesta a fost găsit vinovat pentru că a încercat să introducă în țară, tot prin punctul de frontieră Borș, peste 2 grame de amfetamină, puse într-un recipient de plastic ascuns în lenjerie.

István András Borbély

Borbély a fost prins pe 1 iunie 2019, când s-a prezentat la intrarea în țară, într-o mașină în care se mai aflau un bărbat și o femeie. Pe lângă drogurile descoperite asupra orădeanului, polițiștii de frontieră au găsit amfetamină și asupra însoțitorilor săi. Bărbatul de 49 de ani a fost condamnat definitiv la finalul lunii octombrie 2025, când a și fost pus pe lista urmăriților.

Pedepse mai blânde, dar cu executare

De pedepse mai blânde, dar care trebuie executate în spatele gratiilor, fug trei bihoreni. Doi dintre ei – Zsolt Attila Szilágyi, de 35 de ani, din Marghita, respectiv Cosmin Pop, de aceeași vârstă, din localitatea Vășad – au fost condamnați la un an și 2 luni de închisoare, respectiv un an de detenție.

Zsolt Attila Szilágyi (stânga) și Cosmin Pop (dreapta)

Primul a ajuns în fața instanței după ce, pe parcursul anului 2024, a fost prins de cinci ori de polițiștii și jandarmii din Marghita, având la el diferite cantități de materie vegetală ce conținea MDMB-INACA (substanță psihoactivă) si MDMB-4en-PINACA, un canabinoid sintetic extrem de toxic, cunoscut sub numele „drog fantomă”. Deținea substanțele pentru propriul consum, le-a explicat el judecătorilor, a căror sentință de condamnare a devenit definitivă în luna aprilie a acestui an.

La rândul său, Cosmin Pop a fost trimis în penitenciar în urma mai multor tranzacții cu canabis în Oradea. Bărbatul a recunoscut că a cumpărat drogurile din Satu Mare cu 30 de lei/gram și le vindea cu un preț aproape dublu. Polițiștii antidrog din Oradea și procurorul de caz din cadrul DIICOT au folosit un colaborator autorizat care a cumpărat de la Pop diferite cantități de canabis în perioada februarie – martie 2022. Alte 400 de grame din acest drog au fost găsite într-un borcan și în zeci de pliculețe cu ocazia percheziției făcute în locuința din Oradea a dealerului de 35 de ani. Acesta a fost condamnat definitiv și a fost dat în urmărire națională la începutul anului 2025.

Viorel Budău

Cea mai mică pedeapsă aplicată într-un dosar de deținere de substanțe interzise este de 10 luni de închisoare, cu executare, dată în 2023 lui Viorel Budău. În vârstă de 50 de ani, orădeanul a fost prins în 2018 având o pungă cu 250 de grame de canabis în spațiul roții de rezervă din propriul autoturism. Descoperirea a fost făcută întâmplător, cu ocazia unei percheziții care a avut loc într-un alt dosar, în care bărbatul a fost acuzat de infracțiuni informatice. Budău a susținut că nu este consumator de astfel de substanțe și că un prieten pe care l-a transportat și-ar fi uitat punga cu droguri în mașina lui. A fost găsit vinovat de Tribunalul Bihor, iar în august 2023, odată cu respingerea apelului, a fost pus pe lista condamnaților căutați de Poliția Română.

Orădeanul condamnat pe viață și italianul fugar

Un caz aparte este cel al orădeanului Adrian Călin Varadi (45 de ani), dat în urmărire națională pentru că se sustrage executării unei pedepse de 3 ani și 6 luni de închisoare. Condamnarea a fost pronunțată de Tribunalul Bihor în legătură cu acuzații de trafic de droguri și implicare într-un grup specializat în falsificarea de carduri. Cunoscut sub porecla „Bujie”, Varadi a fost acuzat că în 2009 a cumpărat canabis din Spania și l-a vândut în Oradea, dar și că ar fi folosit în mai multe țări din Europa carduri contrafăcute.

Adrian Călin Varadi

Adrian Varadi nu a apucat să execute condamnarea dată în țară, pentru că în 2016 a primit o pedeapsă pe viață în Cambodgia, unde a fost prins pe Aeroportul Internaţional Phom Penh, având asupra sa cinci kilograme de cocaină, pe care urma să le predea unui nigerian.

Pe lista Poliției Române cu persoane date în urmărire se află și un cetățean italian, Alessandro Perria, de 50 de ani, stabilit în Oradea. Pe numele acestuia a fost emis un mandat de arestare în lipsă, pentru că se sustrage unei anchete care îl vizează sub acuzația de acuzația de trafic de droguri. Perria este suspectat că în perioada aprilie – mai 2026 ar fi procurat, deținut și vândut în Oradea diferite cantități de canabis și cocaină. Inițial, italianul a fost cercetat sub control judiciar, dar nu a respectat condițiile impuse de instanță, astfel că la începutul lunii august a fost dispusă arestarea lui.

A lucrat mai întâi ca inginer la Întreprinderea de Rețele Electrice Cluj-Napoca, iar din 1978 și-a început cariera universitară la Institutul de Învățământ Superior Oradea, devenit ulterior Universitatea din Oradea. A parcurs toate treptele carierei didactice, de la asistent universitar la profesor.

De-a lungul anilor a ocupat și mai multe funcții de conducere. A fost decan al facultății de profil în trei perioade, prorector al Universității din Oradea între 1996–2000 și 2004–2008, iar între martie și iulie 2007 a îndeplinit funcția de rector.

Teodor Leuca a obținut titlul de doctor în științe inginerești în 1987, iar din 1997 a fost conducător de doctorat în Inginerie electrică. A coordonat 25 de absolvenți de studii doctorale, mulți dintre aceștia devenind ulterior cadre universitare.

Activitatea sa științifică a inclus 26 de contracte și granturi de cercetare și nouă brevete de invenție. A publicat, singur sau împreună cu colaboratorii, 30 de cărți, zeci de lucrări indexate în baze de date internaționale și sute de articole prezentate în reviste, conferințe și simpozioane. Pentru studenți a realizat 19 cursuri, culegeri de probleme și îndrumătoare.

Timp de 48 de ani, activitatea sa profesională a fost legată de Universitatea din Oradea.

„Distinsul și regretatul prof. univ. dr. ing. Teodor Leuca lasă în urmă atât realizări de excepție, cât și un gol imens în comunitatea noastră. Profesiunea sa de credință a fost Universitatea din Oradea, căreia i-a dedicat 48 de ani de activitate profesională și științifică prodigioasă. Va dăinui veșnic în memoria noastră”, se arată în mesajul In memoriam dedicat profesorului de colectivul Universității Din Oradea.

Teodor Leuca a fost membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, în cadrul Secției de Științe Tehnice.

„Unu’ rupt de beat a lovit 3 mașini în fața scării noastre. Ca norocul, a noastră a scăpat, dar îi lemn tipu’. Noi am auzit că cică ar fi cel puțin șase în total”, a declarat unul dintre martori.

Potrivit acestuia, șoferul ar fi încercat să plece chiar și după ce autoturismul suferise avarii serioase, inclusiv la una dintre roțile din față. Un vecin i-ar fi luat cheia de la mașină, după ce autoturismul a fost mutat din drum.

„El voia să plece, cu roata ruptă în față. O roată mergea stânga, una dreapta. Tot zicea «să ne înțelegem, cât costă?». Abia lega două cuvinte și nu știa să ne spună de unde venea, ca să vedem câte mașini o mai fi lovit pe drum”, a mai relatat martorul.

Foto: Bihon

O altă persoană aflată în zonă ar fi povestit că autoturismul s-ar fi urcat pe bordură pe strada Sfântul Apostol Andrei, ar fi trecut printre copaci și peste trotuar, înainte de a ajunge pe strada unde au fost lovite celelalte mașini.

Potrivit comisarului-șef de poliție Alina Fărcuța, purtător de cuvânt al IPJ Bihor, evenimentul rutier s-a produs în jurul orei 15:40.

„Polițiștii au identificat persoana implicată în evenimentul rutier. Aceasta a fost testată cu aparatul etilotest, rezultatul indicând o concentrație de 0,86 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cauză a fost întocmit un dosar penal și se efectuează cercetări pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Evenimentul rutier a fost fără victime.”

Unele dintre cele mai așteptate filme ajung la Oradea după un parcurs important prin marile festivaluri internaționale. Din selecția Competiției oficiale de la Cannes 2026 vin, în avanpremieră, Fatherland, de Paweł Pawlikowski, în care Thomas Mann se întoarce în Germania după 16 ani de exil, alături de fiica sa, Erika, și Minotaur, de Andrey Zvyagintsev, despre o familie a cărei viață aparent stabilă începe să se destrame. Tot la Cannes a fost prezentat și Jurnalul unei cameriste, de Radu Jude, povestea Gianinei, o tânără care are grijă de copilul unei familii înstărite din Bordeaux, în timp ce propria ei fiică crește în România

În program se regăsește și Crăciun Amar (Amarga Navidad), cel mai nou film al lui Pedro Almodóvar, despre un regizor aflat într-o criză de inspirație care folosește viața uneia dintre colaboratoarele sale apropiate drept sursă pentru următorul său film. Tot din 2026 vine și Nu e locul tău aici, de Florin Șerban, câștigător al marelui premiu Leopardul de Aur (Pardo d’Oro) la Locarno, despre un tată confruntat cu fapta gravă a propriului fiu și cu limitele până la care poate merge pentru a-l proteja.

Din palmaresul Cannes 2025 ajung la Oradea Un simplu accident (It Was Just an Accident), de Jafar Panahi, câștigător al marelui premiu Palme d’Or, despre un incident aparent banal care scoate la iveală un trecut dureros, și Sirāt, de Oliver Laxe, în care un tată și fiul său străbat deșertul marocan în căutarea unei tinere dispărute. Lor li se alătură Umbra tatălui meu (My Father’s Shadow), despre o zi petrecută de un tată cu cei doi fii ai săi într-un Lagos tensionat politic, și Pillion, despre un tânăr timid a cărui viață ia o turnură neașteptată după întâlnirea cu un străin.

Programul îl aduce la Oradea și pe regizorul Tudor Giurgiu, cu filmul 3 zile în septembrie, prezentat în premieră mondială la Rotterdam și ales ulterior pentru deschiderea TIFF de la Cluj. În ajunul nunții, o întâlnire neașteptată îi dă Biancăi viața peste cap și deschide o noapte în care nimic nu mai merge conform planului. Filmul va fi proiectat de două ori la TIFF Oradea, în două locații diferite. Prima proiecție are loc vineri, 25 septembrie, la Cinema Palace – Lotus. Sâmbătă, la Teatrul de Stat Oradea, proiecții urmate de întâlnirea cu regizorul Tudor Giurgiu și o parte din echipa filmului.

Pentru prima oară în cadrul festivalului, Cinema Palace – Lotus va găzdui și alte titluri, printre care Crima de la etajul 3 (Bazaar – Murder in the Building), de Rémi Bezançon, o comedie cu mister despre un cuplu care începe să-și suspecteze vecinul de crimă – ca într-un film de Hitchcock!

Seria filmelor românești continuă cu povești foarte diferite. În De capul nostru, de Tudor Cristian Jurgiu, adolescenți rămași acasă după plecarea părinților la muncă în străinătate învață să se descurce singuri și își construiesc propria formă de familie.

Prezentat în avanpremieră, Nu e locul tău aici, de Florin Șerban, un tată descoperă că propriul fiu a comis o crimă, iar povestea ajunge de la prejudecată, până la limitele la care poate merge un părinte. Lor li se alătură Jurnalul unei cameriste, de Radu Jude, tot în avanpremieră, ce spune povestea Gianinei, o tânără care are grijă de copilul unei familii înstărite din Bordeaux în timp ce propria fiică crește în România; Pionul lui Lenin, de Dragoș Turea, o producție din Republica Moldova care privește cu umor absurd spre urmele trecutului sovietic; Piatră Foarfecă Hârtie, de Adrian Sitaru, o poveste în care memoria și realitatea încep să se amestece; Un loc sigur, de Cecilia Ștefănescu, unde o vacanță la mare este tulburată de dispariția unui copil; iar de la Dan Dinu, regizorul cunoscutei producții România Sălbatică, este prezentat în avanpremieră documentarul Delta Sălbatică.

Filme maghiare

Selecția de film maghiar aduce la TIFF Oradea patru povești despre libertate, identitate, traumă și relații care refuză să rămână în trecut. În Găina (Hen – TYÚK), György Pálfi schimbă perspectiva și urmărește lumea prin ochii unei găini care evadează dintr-o fermă industrială, transformând o premisă neașteptată într-o poveste despre libertate și instinct. Aici mă simt acasă (Feels Like Home – ITT ÉRZEM MAGAM OTTHON), de Gábor Holtai, o urmărește pe Rita, răpită de o familie care susține că este fiica lor dispărută, unde singura ei șansă de a scăpa pare să fie să intre în jocul lor. În Orfan (Orphan – ÁRVA), regizorul László Nemes, premiat cu un Oscar pentru cel mai bun film străin pentru Fiul lui Saul (2016), revine cu un film ce urmărește povestea unui băiat crescut doar de mama sa, în Ungaria de după revoluția din 1956, a cărui viață este dată peste cap de apariția unui bărbat care pretinde că este tatăl său biologic. Iar Tot un Drac (With Friends Like These – EGYKUTYA), de Kristóf Deák, adună la aceeași masă patru foști colegi care se revăd după zece ani și descoperă cât de puțin se uită, de fapt, lucrurile rămase nerezolvate.

Filme cu poveşti

Dincolo de premii și numele regizorilor, programul poate fi descoperit și prin poveștile care se întâlnesc de la un film la altul. Pentru cei interesați de literatură, The Stranger (Străinul), se întoarce la universul solar al scriitorului Albert Camus, în timp ce Fatherland îl transformă chiar pe Thomas Mann într-un personaj. Iar pentru cei care caută filme în care natura este mai mult decât decor, Cântecul pădurii (Whispers in the Woods), Delta Sălbatică, ambele prezentate în avanpremieră, și proiecția specială Beyond Frontiers / Dincolo de hotare îi aduc pe spectatori mai aproape de pădure, de apă, de animale și de sunetele din jur.

Trei proiecții ajung în Piața Unirii, cu acces liber: Cântecul pădurii (Whispers in the Woods), Gorky Resort și, în închiderea festivalului și cu ocazia Centenarului Marilyn Monroe, Unora le place jazz-ul (Some Like It Hot), clasica comedie a lui Billy Wilder.

Ediția TIFF#9 începe vineri, 25 septembrie, la Teatrul de Stat Oradea, cu Gala de Deschidere. Corina Sîrghi, alături de Toma Dimitriu la pian și Paolo Profeti la saxofon, deschid seara, înaintea proiecției Cina, de Manuel Gómez Pereira, plasată în Madridul anului 1939.

Pe 26 și 27 septembrie, Sinagoga Sion găzduiește două întâlniri foarte diferite între imagine și sunet. Beyond Frontiers este o compoziție imersivă creată de Nico de Transilvania, și Faust, va fi proiectat la 100 de ani de la premieră cu o coloană sonoră nouă, compusă de Andrei Bobiș și interpretată live.

Duminică, TIFF Oradea ajunge pentru prima dată și la Viile Familia Darabont, pentru Picnic în Vie și proiecția filmului Sideways, care ne aduce mai aproape de podgoriile din California. Festivalul se extinde și în Pasajul Madách prin OFF SCREEN, magazinul efemer de design local curatoriat de Andrea Szántó, iar programul pentru cei mici include două ateliere de animație stop motion cu intrare liberă, coordonate de Roxana Coman.

Programul complet, cu orele și locațiile fiecărei proiecții, se găsește pe oradea.tiff.ro. Biletele și abonamentele se pot cumpăra prin Eventbook.

TIFF Oradea este organizat de Asociația Festivalul de Film Transilvania, în parteneriat cu Primăria Oradea prin Visit Oradea

„Toate cazurile sunt în grupa de vârstă 10-14 ani și au forme medii de îmbolnăvire. Debutul a fost în data de 10 septembrie la 11 cazuri, iar în data de 11 la două cazuri. În prezent două cazuri sunt izolate în spital, iar 11 cazuri sunt izolate cazuri la domiciliu. Simptomatologia a constat în greață, vărsături și scaune diareice, iar într-unul dintre cazurile apărute ulterior și febră.

Primele 11 cazuri au fost evaluate de echipajele SMURD și SAJ Bihor și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, unde s-a stabilit diagnosticul de toxiinfecție alimentară; acestea nu au necesitat internare. În data de 12 septembrie, alte două eleve s-au prezentat la Compartimentul de Primiri Urgențe al SCJU Bihor și au fost direcționate către Secția de Boli Infecțioase, unde s-a confirmat clinic același diagnostic. Un caz a fost internat și a primit tratament simptomatic și patogenetic, iar al doilea, care a refuzat internarea, fiind izolat la domiciliu.

În 13 septembrie a fost internat un al doilea caz, la care simptomatologia a debutat în 10 septembrie și nu s-a remis” se afirmă în comunicatul DSP Bihor în care se precizează că ancheta epidemiologică a evidențiat ca element suplimentar faptul că o parte dintre copiii simptomatici au declarat consumul de apă de la un izvor situat în vecinătatea Peșterii Vadu Crișului, ipoteză aflată în curs de verificare. Sursa și modul de transmitere nu sunt încă stabilite definitiv, ancheta epidemiologică fiind în desfășurare.

Amendă de 25.000 de lei

Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile al DSP Bihor a declanșat o anchetă epidemiologică imediat după notificarea cazurilor (11.09.2026). În aceeași zi DSP a efectuat un control igienico-sanitar la unitatea de cazare în cadrul căruia au fost constatate mai multe deficiențe. Unitatea a fost amendată cu 25.000 de lei și suspendarea activității de pregătire, preparare și servire a mâncărurilor gătite în unitate, începând cu 11 septembrie.

Specialiștii Compartimentului de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile au prelevat o probă de apă din bucătărie, o probă de apă din piscina exterioară și 5 teste de sanitație, toate acestea fiind în analiză în laboratorul DSP. A fost informat Ministerului Sănătății și Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile București iar starea de sănătate a tuturor persoanelor din colectivitatea expusă este monitorizată cu actualizarea permanentă a situației cazurilor.

Direcția de Sănătate Publică Bihor recomandă respectarea regulilor elementare de igienă alimentară: spălarea riguroasă a mâinilor înainte de masă și după utilizarea toaletei, evitarea consumului de apă din surse nemonitorizate (izvoare, fântâni fără aviz sanitar), consumul alimentelor imediat după preparare și păstrarea acestora la temperaturi corespunzătoare.

Persoanele care prezintă greață, vărsături, scaune diareice sau febră după consumul unor alimente sau al apei din surse nesigure sunt sfătuite să se adreseze medicului de familie sau celui mai apropiat serviciu de urgență.

Moderatorul întâlnirii a fost Victoria Balint, manager interimar al Teatrului Regina Maria, care a mărturisit că şi-a dorit această întâlnire de foarte mult timp, un moment care o emoţionează foarte tare pentru că are alături doi oameni care i-au marcat cariera: Elisabeta Pop, care acum 24 de ani s-a pensionat şi i-a predat Victoriei postul de secretar literar iniţiind-o mult timp după aceea, şi Marian Popescu, care a învăţat-o ce înseamnă un festival, iar ediţia de acum 23 de ani organizată alături de acesta a fost cea mai provocatoare ediţie pentru ea, o lecţie reală de cum să abordezi un festival, cum să depăşeşti problemele care se ivesc.

„Una dintre problemele care revin an de an este problema duratei unui spectacol. Cum să faci o selecţie, cum să programezi un festival în funcţie de o durată, fără alte criterii? Cum vom aborda Festivalul de Teatru scurt pe viitor, care este miza şi cum vom realiza nişte selecţii care să fie de reală valoare în condiţiile în care spectacolele care se încadrează în aceste 90 de minute fără pauză devin din ce în ce mai puţine, şi nu extrem de valoroase”, spune managerul.

Victoria Balint

Prima ediţie, două premiere absolute

Elisabeta Pop a fost în echipa din 1976 care a oferit oraşului un festival care, alături de cel din Piatra Neamţ, este cel mai longeviv festival din România. „Din teatru nu poţi să pleci”, spune Elisabeta Pop, care la 85 de ani este în continuare activă, prezentă mereu în teatru, în festivaluri, şi cu condeiul mereu „muiat în cerneală”.

Ideea festivalului s-a născut într-o polemică, spune criticul de teatru, între cei de la Revista Familia – care şi l-au dorit în ideea că Iosif Vulcan este patronul nostru care a scris multe „piesuţe” într-un act, şi directorul de atunci al teatrului, Emanuel Enghel, care trimisese deja actele prin care solicita înfiinţarea festivalului. Într-un final, teatrologul şi dramaturgul Valentin Silvestru a venit la Oradea şi a pus temelia primei ediţii, din echipă făcând parte şi unii şi alţii. Era primul festival care se focusa pe piesa scurtă.

„Spre piesa scurtă nu s-a oprit nimeni. De ce? Probabil pentru că nu erau încă prea cunoscute piesele, deşi Brecht, Kafka, Cehov aveau piese extraordinare dar nu s-au jucat decât ici-colo, la studiourile teatrale, într-un spaţiu adecvat”, spune Elisabeta Pop.

Elisabeta Pop

Prima ediţie, în noiembrie 1976, a început cu ideea Comitetului de Cultură de atunci de a avea neapărat în program şi nişte trupe de amatori de la Căminele Culturale. Înscrierile s-au făcut în pripă fiind presaţi să termine la timp pentru deschiderea festivă a acestui festival care l-a avut ca director pe actorul Eugen Ţugulea. Era la cârmă însă o echipă copleşită de probleme organizatorice, fără experienţa unui festival de anvergură.

În acea primă ediţie s-au jucat două premiere absolute: o piesă a autorului timişorean Aurel Gheorghe Ardelean, „Appasionata”, în regia lui Sergiu Savin, şi piesa braşoveanului Dimitrie Roman, „Baladă pentru doi îndrăgostiţi”, pusă în senă la teatrul din Arad în regia orădeanului Dan Alecsandrescu. Tot la această ediţie a fost prezent printre alţii şi Alexa Visarion cu spectacolul „Puterea şi adevărul” al lui Titus Popovici, varianta scurtă.

„După prima ediţie am început să ne punem tot felul de întrebări, ajutându-ne de oameni de specialitate precum Marian Popescu sau dramaturgul Dumitru Solomon. Am adus lângă noi nişte oameni cu care să discutăm concret şi am încercat să facem un regulament al festivalului în care să precizăm cât să ţină spectacolul. Era important şi să găsim nişte evenimente conexe festivalului, şi astea au fost spectacolele-lectură, pe care şi acum le face teatru, lansări de carte, întâlniri cu publicul – mergeam în licee cu actorii. Partea foarte rea însă – pe care nu cred că putem să o acoperim nici în ziua de azi – era că trupele care veneau trebuiau să plece în seara aceea sau a doua zi. Erau cheltuieli, nu funcţiona sponsorizarea… Actorii nu puteau rămâne, nici măcar unul sau doi din trupă să vadă tot festivalul sau măcar regizorul să vadă cum decurge un festival pentru ca la următoarea ediţie să se pregătească altfel. Nici la festivitatea de premiere, actorii care erau premiaţi nu puteau veni să îşi ridice premiile. Şi atunci am găsit totuşi o soluţie: din fiecare trupă să rămână cineva care să poată prelua la final premiile”, punctează Elisabeta Pop, care îşi aminteşte că după fiecare ediţie avea loc o şedinţă lungă în care fiecare spunea problemele pe care le-a întâmpinat de-a lungul festivalului.

Regizori şi actori de marcă

Criticul de teatru aminteşte că prin ediţiile festivalului au trecut pe la Oradea nume mari de regizori precum Silvu Purcărete, Mircea Cornişteanu, Victor Ioan Frunză, Alexandru Darie dar şi mari actori precum Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Olga Tudorache, Valeria Seciu, Radu Beligan, Irina Petrescu şi mulţi alţii.

„Un festival bun trebuie să aducă personalităţi. Şi dacă nu jucau, erau doar ca invitaţi în festival. Aşa au fost Sanda Manu sau Leopoldina Bălănuţă. Era o mare plăcere. Eu sunt recunoscătoare destinului că am avut prilejul să cunosc o lume pe care niciodată, dacă nu lucram în teatru, nu aş fi putut să intru. Şi nu numai atât. Se leagă o prietenie între oameni”, precizează criticul de teatru.

Marian Popescu

Marian Popescu, profesor universitar și expert în artele spectacolului, a fost director artistic al festivalului la ediţia din 1993 şi apoi la cea din 2003. Comunitatea unui oraş are nevoie de nişte semnale, spune profesorul, care pot veni pe căi nebănuite, calea teatrului fiind una dintre cele mai ofertante, care să deschidă alte drumuri. Iar semnalele care au venit dinspre intelectualii, oamenii de teatru din Oradea, au fost de fapt ca o rampă de lansare.

Victoria Balint a lansat întrebarea: De ce faci un festival, pentru cine îl faci şi ce schimbă un festival viaţa unei comunităţi?

„Pentru mine festivalul înseamnă o celebrare a unei valori de grup – teatrul, aici – adresată comunităţii în primul rând. Şi cred că atunci când a luat naştere acest festival, comunitatea a dat un semnal că are nevoie să se întâmple ceva, iar oamenii care au putut face asta au şi dat naştere unei cerinţe a oraşului, a oamenilor care nu mai trebuiau să meargă în altă parte ca să îşi satisfacă o nevoie, de a se regăsi într-un mediu pe care nu îl aveau. Şi cred că aşa se naşte un festival, dintr-o dorinţă fie a unui grup, cum e lumea teatrală, fie a unei comunităţi. Un festival adevărat e cel care se naşte din două dorinţe: cea a comunităţii, dar şi cea a actorilor, a lumii teatrului, care să intre într-o conexiune cu colegii şi cu ceea ce se întâmplă valoros în breaslă”, spune managerul.

„Nunta” lui Cehov, la restaurantul Maricicăi

Festivalurile au asigurat o vizibilitate a artiştilor pentru a susţine viaţa teatrului românesc, precizează Marian Popescu, care a gândit programe în colaborare cu englezii, prin intermediul UNITER, care să înveţe organizatorii cum se face un festival.

De acolo e venit ideea de a scoate spectacolele din clădirea teatrului şi de a le duce, în festivalul orădean din 1993, în Palatul Baroc, la Restaurantul „Oradea”, în Piaţa Unirii sau în Piaţa Ferdinand, asta după o evaluare riguroasă a spaţiilor. Marian Popescu a lucrat cu scenografe precum Adriana Grand şi Vioara Bara pentru a gândi spectacolele în astfel de spaţii neconvenţionale.

„Publicul e obişnuit să vină la teatru. Dar publicul orădean e al oraşului. La Restaurantul Oradea am «plantat» spectacolul studentei mele de atunci, Beatrice Bleonţ, «Nunta» lui Cehov. Am întrebat-o: pot să îl «plantez» într-un restaurant? Domn’ profesor, o fac! La discuţia cu doamna Maricica Bondici – o femeie impresionantă, de altfel – aceasta m-a întrebat: «Vreţi să faceţi teatru la mine? Îl faceţi, dar joc şi eu!». M-am uitat la Beatrice şi ea mi-a zis: bate palma. I-a creat personajul naşa mare. Maricica a dat şi masa de nuntă şi îmi amintesc uluirea criticii teatrale. Pentru ei era o experienţă. M-au întrebat: ai înnebunit? Le-am spus: «haideţi, dom’le că e nuntă, e restaurant, care e problema?». Era nuntă! Acolo s-au spart pe bune farfurii de pereţi! Am întrebat-o înainte pe Maricica de care perete se pot sparge farfuriile ca să fie ca la nuntă la ruşi”, îşi aminteşte Marian Popescu.

De asemenea, la Palatul Baroc s-a jucat „Raport pentru o academie” de Franz Kafka, în care au fost actorii Carmen Tănase şi Radu Duda. Ca să se poate juca acolo, s-a vorbit cu conducerea spaţiului, s-au dat coordonatele tehnice dând asigurări că nu se zgârie, nu se distruge nimic. Fiecare spectacol care s-a jucat în spaţii neconvenţionale a însemnat foarte multe tratative, foarte multe telefoane şi foarte multe pregătiri, spune profesorul.

„În ’93 ideea era să provocăm, să determinăm o schimbare în modul de a percepe existenţa pluriformă a unui spectacol. Un spectacol poate fi foarte bun când eşti într-un teatru, dar poate să fie foarte bun când ieşi în afara teatrului”, precizează Marian Popescu, amintindu-şi şi de reprezentaţia inedită cu Trupa pe butoaie a regizorului Victor Ioan Frunză, care a avut loc în actuala Piaţa Ferdinand.

„Toate lucrurile astea au început să dea o idee despre ce ar trebui să fie un festival, pentru cine-l faci. Ar trebui să fie ca o instituţie, o structură oficială care să aibă un corp de persoane – artişti, manageri, care numai asta lucrează 24 de ore. Organizatori capabili să lucreze cu teatrele şi să aducă din alte colţuri de ţară sau lume spectacole care cred că s-ar mula pe conceptul festivalului”, precizează Marian Popescu. Ediţia din 1993 a fost şi prima în care s-a introdus un concurs de dramaturgie, cu premii pentru piesele scurte.

Marian Popescu, Victoria Balint, Elisabeta Pop

Peste 10 ani, în 2023 organizatorii şi-au propus să dezvolte publicurile, adresându-se fiecăruia în parte, ţinând cont de faptul că realitatea se schimbă, dinamica vieţii socio-economice se schimbă, la fel şi habitudinile legate de consumul de spectacole.

În 2013 se înfiinţează Festivalul Internaţional de Teatru Oradea (FITO) ca un concept nou, cu mai multe secţiuni, Festivalul de Teatru Scurt fiind înglobat în FITO dar rămânând în continuare singurul festival de teatru din România dedicat piesei într-un singur act.

La finalul discuţiilor, Victoria Balint a ţinut să mulţumească echipei care munceşte la organizarea festivalului, care îşi dublează efortul pentru că în paralel se lucrează şi la premierele din viitoarea stagiune. A lansat şi invitaţia publicului de a veni la festival să vadă aceste spectacole diverse incluse în program pentru a se raporta la ceea ce se întâmplă în ţară şi în lume. „Fiţi darnici, generoşi, şi veniţi cu mintea deschisă!”

Potrivit comisarului-șef de poliție Alina Fărcuța, purtător de cuvânt al IPJ Bihor, la semnalul regulamentar de oprire al polițiștilor, conducătorul autoturismului nu s-a conformat și și-a continuat deplasarea, fiind oprit de polițiști pe un câmp din apropierea localității Tinca.

Polițiștii au identificat persoana care conducea autoturismul ca fiind un bărbat de 29 de ani, din localitatea Talpoș.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii au constatat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

În urma administrării probatoriului, polițiștii Secției nr. 8 de Poliție Rurală Tinca au dispus reținerea bărbatului, pentru 24 de ore, în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor.

Polițiștii Secției nr. 8 de Poliție Rurală Tinca continuă cercetările în cauză, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, sub aspectul comiterii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În urma acesteia, Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei a emis un comunicat de presă în care susține că instituția ar fi trimis „slujitorilor Sfântului Altar și așezămintelor monahale din eparhie o îndrumare pastorală expresă privind caracterul sacru al lăcașurilor de cult și incompatibilitatea acestuia cu manifestările cu caracter politic (anexată acestui comunicat), iar persoanelor direct implicate le-a fost atrasă atenția, în mod particular, asupra imperativului de a evita orice gest susceptibil de a asocia spațiul sacru unei forme de legitimare, promovare sau partizanat politic”.

Demersul preventiv nu a fost suficient, „motiv pentru care împrejurările și implicațiile concrete vor fi cercetate cu promptitudine potrivit rânduielilor bisericești, pentru a evita constituirea unui precedent nociv și consolidarea unor asemenea comportamente și tendințe în viața Bisericii”, se afirmă în comunicat.

Totuși, Episcopia precizează că „nu persoanele și nici opțiunile lor politice fac obiectul acestui comunicat, ci o conduită absolut străină de sensul spațiului eclezial și incompatibilă cu necesara independență a Bisericii față de orice partizanat politic. Biserica respectă libertatea de conștiință a fiecăruia. Slujitorul, monahul sau credinciosul, în calitatea sa de cetățean, are dreptul propriei opțiuni politice. Biserica însă, ca spațiu al comuniunii întru Hristos, nu poate fi anexată niciunei persoane, ideologii sau „tabere”.

Libertatea opțiunii politice personale este una, iar folosirea, fie și implicită, a autorității spirituale și a spațiului Bisericii pentru legitimare sau promovare politică este cu totul altceva”.