Elevii din Bihor și din întreaga țară vor susține proba scrisă la Limba și literatura română marți, 22 iunie 2027, urmată de Matematică, joi, 24 iunie. Proba la Limba și literatura maternă este programată vineri, 25 iunie.

Înscrierile la examen se vor desfășura între 7 și 11 iunie, iar cursurile pentru elevii claselor a VIII-a se vor încheia pe 11 iunie.

Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 30 iunie, până la ora 12:00. Elevii vor putea solicita vizualizarea lucrărilor și vor putea depune contestații în aceeași zi, precum și pe 1 și 2 iulie. Rezultatele finale vor fi publicate pe 7 iulie, după soluționarea contestațiilor.

Posibilitatea de a vedea lucrarea înainte de contestarea notei este păstrată din sesiunea precedentă. Vizualizarea nu este obligatorie pentru depunerea unei contestații, iar elevii pot solicita să își vadă lucrările fără să fie obligați să conteste ulterior nota.

Corectare suplimentară dacă profesorii acordă note prea diferite

Principala noutate a metodologiei pentru 2027 privește evaluarea digitalizată a lucrărilor. Dacă cei doi profesori evaluatori acordă note care diferă cu mai mult de 0,50 puncte la Matematică sau cu mai mult de un punct la Limba română ori Limba maternă, platforma informatică îi va avertiza automat și le va solicita reanalizarea punctajelor.

Dacă diferența se menține, lucrarea va fi transmisă altor doi profesori pentru reevaluare. Nota finală va fi calculată din cele două note centrale, după eliminarea celei mai mici și a celei mai mari dintre cele patru note.

Pragul de la Matematică a fost redus de la un punct la 0,50 puncte, astfel încât diferențe mai mici între evaluatori să declanșeze verificări suplimentare.

O procedură asemănătoare este introdusă și pentru contestații. Dacă nota rezultată în urma reevaluării diferă cu mai mult de un punct, în plus sau în minus, față de nota inițială, evaluatorii vor trebui să reanalizeze lucrarea. Dacă diferența persistă, aceasta va ajunge la alți doi profesori.

Elevii și părinții trebuie să țină cont că nota obținută după contestație poate fi mai mare sau mai mică decât cea inițială și devine definitivă.

Înaintea examenului din vară, elevii vor participa la simularea națională. Proba la Limba română este programată pe 16 martie 2027, cea la Matematică pe 17 martie, iar cea la Limba maternă pe 18 martie. Rezultatele simulării vor fi comunicate pe 30 martie.

Calendarul și noile reguli de organizare au fost aprobate prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 5.815 din 15 octombrie 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 872 din 20 octombrie.

Andrei Moga și Arsenie Mocan

Membrii Guvernului Luca Niculescu / Sursa foto: gov.ro

Documentul stabilește direcțiile de acțiune ale Executivului, însă multe dintre propuneri au nevoie de acte normative și de finanțare pentru a putea fi aplicate.

Programul de guvernare pentru următorii doi ani, publicat în Monitorul Oficial, cuprinde o serie de măsuri care vizează veniturile populației, protecția socială, fiscalitatea, educația și investițiile publice. Printre angajamentele asumate se află reluarea indexării pensiilor din 2027, revizuirea sistemului de salarizare din sectorul public și acordarea unor ajutoare persoanelor afectate de creșterea prețurilor și a facturilor la energie.

Potrivit documentului, aplicarea acestor măsuri va trebui corelată cu resursele bugetare disponibile și cu obiectivul de reducere a deficitului public.

Pensiile ar urma să fie indexate din 2027

Una dintre măsurile cu impact direct asupra veniturilor populației este reluarea indexării pensiilor începând cu anul 2027. Guvernul își propune ca veniturile pensionarilor să țină pasul cu evoluția costului vieții și să fie protejată puterea de cumpărare.

Deocamdată, programul nu stabilește procentul cu care vor fi majorate pensiile și nici valoarea concretă a creșterilor. Nivelul indexării va trebui fundamentat în funcție de resursele financiare disponibile și de sustenabilitatea sistemului public de pensii.

Executivul anunță, totodată, măsuri pentru reducerea întârzierilor în soluționarea dosarelor de pensie. Printre obiective se află diminuarea cu 50% a numărului dosarelor care depășesc termenul legal până în iunie 2027, precum și digitalizarea serviciilor oferite pensionarilor.

Planul include operaționalizarea cuponului electronic de pensie și digitalizarea arhivelor Casei Naționale de Pensii Publice.

Ajutoare pentru familiile afectate de scumpiri

Un alt angajament al Guvernului vizează introducerea, în bugetul pentru 2027, a unui pachet de solidaritate destinat persoanelor și familiilor care se confruntă cu dificultăți financiare, în special din cauza scumpirilor și a facturilor la energie.

Printre categoriile avute în vedere se numără familiile cu trei sau mai mulți copii, familiile monoparentale, persoanele cu dizabilități, veteranii de război și persoanele cu venituri reduse.

Ajutoarele ar urma să fie acordate în funcție de venituri și de nevoile fiecărui beneficiar. Programul prevede un sprijin temporar, adaptat posibilităților bugetare, fără a alimenta suplimentar inflația.

Sumele care vor putea fi acordate, criteriile de eligibilitate și calendarul plăților urmează să fie stabilite ulterior.

Salariul minim și noua lege a salarizării bugetarilor

În ceea ce privește veniturile angajaților, programul de guvernare prevede actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni. Mecanismul ar urma să țină cont de datele economice și de consultările dintre Guvern, sindicate și reprezentanții angajatorilor.

Pentru sectorul public, Executivul și-a propus să elaboreze în 2027 proiectul unei noi legi a salarizării. Reforma ar trebui să corecteze diferențele salariale considerate nejustificate, să clarifice grilele de salarizare și să stabilească reguli mai clare pentru acordarea sporurilor.

Documentul prevede consultarea sindicatelor și evaluarea impactului financiar înainte de aplicarea eventualelor modificări. Majorările salariale generale vor depinde de spațiul bugetar disponibil și de respectarea angajamentelor fiscale ale României.

Prin urmare, anunțarea unei noi legi a salarizării nu înseamnă că angajații din sectorul public vor beneficia automat de creșteri salariale în 2027.

Indemnizația pentru creșterea copilului, păstrată după revenirea la serviciu?

Programul include și propuneri pentru părinții care aleg să revină mai devreme la locul de muncă.

Guvernul intenționează să modifice legislația privind concediul și indemnizația pentru creșterea copilului, astfel încât părinții să poată păstra indemnizația pentru o perioadă limitată după reluarea activității profesionale.

Conform propunerii, indemnizația ar putea fi menținută încă șase luni pentru părinții care revin la serviciu atunci când copilul are între șase și 12 luni. În cazul revenirii după împlinirea vârstei de un an, perioada de menținere ar fi de trei luni.

O altă măsură analizată vizează posibilitatea ca bunicii care sunt angajați să preia concediul pentru creșterea copilului, cu acordul părinților.

În perioada în care indemnizația ar fi păstrată după revenirea la muncă, părintele nu ar urma să primească și stimulentul de inserție. Programul mai propune scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii sub doi ani și pentru veteranii de război.

Aceste măsuri reprezintă propuneri de modificare a legislației, nu drepturi care intră automat în vigoare odată cu publicarea programului de guvernare.

Ce se pregătește în domeniul taxelor și impozitelor

În plan fiscal, Guvernul își propune continuarea reformei impozitării proprietăților, prin trecerea graduală la un sistem de calcul bazat pe valoarea de piață a acestora.

Programul nu stabilește însă o formulă concretă pentru calcularea impozitelor pe locuințe și terenuri. Modalitatea de aplicare și calendarul schimbărilor vor depinde de măsurile legislative adoptate ulterior.

O altă prevedere vizează eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, în conformitate cu cadrul legislativ menționat în document.

Executivul mai anunță măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea colectării TVA și simplificarea relației dintre contribuabili și administrația fiscală.

Educația și investițiile publice, printre priorități

Programul de guvernare include și obiective în domeniul educației. Guvernul urmărește extinderea programului „Școală după școală”, cu un interval de funcționare între orele 8:00 și 17:00, precum și extinderea programului „Masă sănătoasă”, cu obiectivul generalizării până în anul școlar 2029-2030.

Sunt prevăzute, de asemenea, vouchere pentru copiii din familii cu venituri reduse, cu o țintă de 500.000 de beneficiari anual, menținerea burselor sociale în vacanțe în funcție de resursele bugetare și dezvoltarea unui sistem informatic integrat pentru școli.

În ceea ce privește infrastructura, Executivul și-a stabilit ca obiectiv depășirea pragului de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la sfârșitul anului 2028.

La nivel local, programul prevede prioritizarea proiectelor de investiții finanțate prin programele Anghel Saligny și PNDL, cu accent pe lucrările aflate aproape de finalizare. Semnarea unor noi contracte ar urma să fie condiționată de identificarea surselor de finanțare pentru întreaga perioadă de execuție.

Implementarea măsurilor anunțate va depinde de capacitatea Guvernului de a susține financiar atât cheltuielile sociale, cât și investițiile publice, în paralel cu reducerea deficitului bugetar.

Programul de guvernare urmărește coborârea deficitului sub 3% din PIB până în 2030, menținând în același timp investițiile și măsurile de relansare economică.

DOCUMENT. Program de guvernare 2026-2028:

Într-o postare pe pagina sa de socializare, Ilie Bolojan a ținut să transmită un mesaj românilor la o zi după instalarea noului Guvern. Iată textul integral al textulului fostului premier:

„Dragi români,

A fost o onoare să fiu prim-ministrul României.

Am dovedit că se poate guverna și altfel, fără minciună, cu respect pentru banul public și pentru cetățeni. Cred că am dat o speranță românilor care își doresc o Românie corectă.

Am încercat să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră.

Mulțumesc colegilor, colaboratorilor și partenerilor.

Mulțumesc tuturor românilor pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața greutăților prin care a trebuit să trecem.

Mandatul meu s-a încheiat, dar responsabilitatea față de România, nu.

Am încredere în țara noastră.

Dumnezeu să-i aibă în pază pe toți românii!”

Una dintre principalele modificări vizează persoanele care rezervă bilete prin intermediari, nu direct de pe site-urile companiilor aeriene. În prezent, procedura poate deveni complicată atunci când transportatorul transferă banii către agenție, iar clientul trebuie să aștepte ulterior restituirea sumei.

Conform noilor reguli, atunci când intermediarul a achitat biletul din propriul cont, rambursarea va urma două etape. Compania aeriană va avea la dispoziție cel mult șapte zile pentru a transfera banii către agenție sau platformă, iar intermediarul va trebui să îi returneze pasagerului în următoarele șapte zile.

Astfel, procedura obișnuită de rambursare va avea un termen total de maximum 14 zile.

În situațiile în care agenția nu a plătit biletul din fonduri proprii, ci a transmis companiei aeriene datele necesare pentru rambursarea directă, transportatorul va putea restitui banii pasagerului în termenul de șapte zile prevăzut de regulament.

Vor fi returnate și comisioanele agențiilor

Noile prevederi urmăresc să clarifice și ce se întâmplă cu taxele percepute de platformele de rezervări sau de agențiile de turism.

În principiu, suma restituită va include atât prețul biletului, cât și comisionul de intermediere achitat de client. Există însă o excepție pentru anumite microîntreprinderi, care vor putea aplica reguli speciale privind o parte din comision, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute și informează clientul clar încă de la începutul rezervării.

Agențiile și platformele online vor trebui să prezinte înainte de cumpărare informații despre procedura de rambursare și despre entitatea responsabilă de efectuarea plății.

Aceste clarificări sunt importante mai ales pentru călătorii care folosesc servicii de rezervare online și care, în cazul anulării unui zbor, nu știu întotdeauna dacă trebuie să solicite banii de la compania aeriană sau de la intermediar.

Regulamentul prevede și o procedură suplimentară pentru cazurile în care rambursarea nu este confirmată în intervalul de 14 zile.

Dacă nu primește confirmarea că pasagerul și-a recuperat banii, compania aeriană va trebui să îl contacteze cel târziu în ziua următoare expirării termenului.

Transportatorul va solicita informațiile necesare pentru efectuarea plății, inclusiv documentele care dovedesc valoarea biletului și eventualele comisioane.

După primirea datelor necesare, compania aeriană va trebui să efectueze rambursarea directă în maximum șapte zile.

Măsura urmărește să reducă situațiile în care clienții sunt trimiși de la o companie la alta fără să obțină o soluție concretă.

Drepturi suplimentare pentru persoanele cu dizabilități

Reforma europeană include și prevederi destinate persoanelor cu dizabilități sau cu mobilitate redusă.

În anumite situații, dacă operatorul aerian solicită prezența unui însoțitor din motive de siguranță și nu poate asigura asistența necesară, persoana desemnată de pasager va putea călători gratuit. Însoțitorul va trebui să primească un loc lângă persoana pe care o asistă.

Regulile prevăd, de asemenea, posibilitatea schimbării fără costuri a numelui însoțitorului necesar, cu până la 48 de ore înainte de plecarea programată, în condițiile stabilite de regulament.

Gratuitatea nu se aplică automat tuturor persoanelor care însoțesc un pasager cu dizabilități, ci doar în situațiile care îndeplinesc cerințele prevăzute de noile norme.

Pentru a simplifica solicitările, vor fi introduse formulare standardizate pentru cererile de rambursare și despăgubire. Acestea vor putea fi utilizate în limbile oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în română.

Pasagerii vor putea transmite cererile în format electronic sau prin alte mijloace acceptate, inclusiv prin poștă. Va fi posibilă utilizarea formularului european ori a unuia echivalent pus la dispoziție de transportator.

Rambursarea biletului nu înseamnă automat despăgubire

În paralel, autoritățile naționale vor avea instrumente mai ample pentru a verifica respectarea drepturilor călătorilor, inclusiv prin controale, solicitări de documente și verificarea modului în care sunt soluționate reclamațiile.

Pasagerii trebuie să facă diferența între recuperarea prețului biletului și eventuala despăgubire suplimentară pentru anularea sau întârzierea unui zbor.

Rambursarea presupune restituirea banilor plătiți pentru călătorie, atunci când pasagerul optează pentru această variantă și sunt îndeplinite condițiile legale. Despăgubirea este un drept separat, care depinde de circumstanțele incidentului și de regulile aplicabile.

În funcție de distanța zborului și de condițiile prevăzute de legislația europeană, compensațiile pot ajunge la 250, 400 sau 600 de euro. Aceste sume nu se acordă automat în orice situație, iar circumstanțele extraordinare pot exclude dreptul la despăgubire.

Deși Parlamentul European a aprobat regulamentul la 20 octombrie 2026, aplicarea prevederilor depinde de finalizarea procedurii legislative și de publicarea oficială a actului normativ. Data prevăzută pentru intrarea în aplicare este 23 octombrie 2027.

Până atunci, pasagerii pot solicita în continuare rambursări și, dacă îndeplinesc condițiile legale, despăgubiri în baza normelor europene deja aplicabile.

Sumele sunt aferente rentei viagere agricole pentru anul 2025, iar plățile urmează să fie efectuate în conformitate cu prevederile legale, până la termenul-limită stabilit pentru 30 noiembrie 2026.

La nivel național, APIA a finalizat procesul de autorizare la plată a rentierilor agricoli care și-au vizat carnetele în perioada 1 martie – 31 august 2026, pentru a beneficia de renta viageră agricolă aferentă anului 2025.

Valoarea totală autorizată se ridică la 26.645.773,99 de lei, pentru un număr de 19.354 de beneficiari.

Dintre aceștia, 18.717 sunt rentieri agricoli, pentru care a fost autorizată suma de 26.008.324,80 de lei. Alți 637 de beneficiari sunt moștenitori ai rentierilor agricoli, suma aprobată pentru aceștia fiind de 637.449,19 lei.

Procesul de plată a început deja. Potrivit datelor comunicate de APIA, la nivel național au fost achitate până la data raportării 25.262.529,79 de lei către 18.078 de rentieri agricoli. În cazul moștenitorilor, au fost plătiți 84.992,42 de lei către 50 de beneficiari.

Diferența dintre sumele autorizate și cele achitate este explicată prin calendarul legal de depunere a documentelor. Rentierii agricoli titulari au avut termen până la 31 august 2026 pentru vizarea carnetelor, în timp ce moștenitorii au putut depune solicitările și documentele justificative până la 15 octombrie 2026.

APIA precizează că, după finalizarea autorizării centralizate a tuturor solicitărilor depuse, restul sumelor aprobate vor fi plătite în cel mai scurt timp posibil.

Printre măsurile avute în vedere se numără verificarea obligatorie a vârstei la crearea conturilor, solicitarea acordului părinților pentru adolescenții cu vârste între 14 și 18 ani și interzicerea mesajelor private nesolicitate trimise de adulți către minori, a relatat PresaSM.

Anunțul a fost făcut luni, 19 octombrie, în contextul incidentului de la Bistrița, unde o profesoară și un elev ar fi fost înjunghiați de un minor. Bogdan Ivan susține că siguranța copiilor trebuie să devină o prioritate și în mediul online, unde aceștia pot fi expuși unor riscuri.

„Avem o problemă pe care nu ne mai putem permite să o ignorăm: copiii au acces la o lume digitală construită pentru a le capta atenția, dar insuficient reglementată pentru a le proteja siguranța”, a transmis deputatul PSD.

Potrivit acestuia, proiectul este pregătit împreună cu Daniel Suciu, Cristi Nicula și alți colegi, iar inițiatorii sunt deschiși și propunerilor venite din partea reprezentanților altor partide.

Ce restricții ar putea fi impuse pe rețelele sociale

Una dintre principalele măsuri propuse este interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 14 ani. Pentru aplicarea acestei reguli, platformele ar urma să verifice vârsta utilizatorilor în momentul creării conturilor, inclusiv prin mecanisme care ar putea presupune prezentarea unui act de identitate.

În cazul adolescenților cu vârste între 14 și 18 ani, accesul la platforme ar fi permis numai cu acordul părinților. Propunerea include și introducerea unor mecanisme obligatorii de control parental.

O altă măsură vizează mesajele private nesolicitate trimise de adulți către minori. Potrivit inițiativei prezentate, platformele ar trebui să prevină astfel de situații și să intervină atunci când sunt identificate cazuri care pun în pericol siguranța copiilor.

Platformele ar putea fi sancționate dacă nu respectă regulile

Bogdan Ivan consideră că noile prevederi trebuie susținute de mecanisme eficiente de verificare și aplicare. În acest sens, proiectul ar urma să includă obligații pentru platformele digitale, măsuri de protejare a datelor personale și sancțiuni pentru companiile care nu respectă regulile.

Inițiatorul atrage atenția că simpla introducere a unor restricții nu este suficientă dacă acestea nu pot fi aplicate în practică. Verificarea vârstei trebuie realizată astfel încât să ofere protecție minorilor, fără a compromite nejustificat datele personale ale utilizatorilor.

Bogdan Ivan: Propunerea nu urmărește cenzurarea utilizatorilor

Prim-vicepreședintele PSD susține că inițiativa nu are ca scop restrângerea libertății de exprimare, ci protejarea copiilor de riscurile asociate utilizării rețelelor sociale.

„Propunem ca libertatea în mediul digital să fie însoțită de responsabilitate, iar protecția copiilor să fie mai importantă decât interesele comerciale ale platformelor”, a declarat Bogdan Ivan.

Acesta a mai afirmat că ar putea fi necesare inclusiv modificări ale legislației europene, dacă actualul cadru juridic nu permite aplicarea măsurilor propuse.

Deocamdată, proiectul se află în etapa de pregătire. Prin urmare, restricțiile anunțate nu sunt încă reguli în vigoare, iar aplicarea lor va depinde de forma finală a inițiativei și de parcurgerea procedurii legislative.

Scene de groază într-o școală din Bistrița! Un elev de clasa a VII-a a atacat cu cuțitul o profesoară și un coleg

Participanții au abordat atât folosirea tehnologiei în procesul educațional, cât și dezvoltarea unor competențe care nu se rezumă la utilizarea aplicațiilor digitale: gândirea critică, creativitatea, spiritul de inițiativă și capacitatea de colaborare.

Kristina Bernat a vorbit despre limitele inteligenței artificiale în educație și despre competențele pe care angajatorii le caută la tineri. În aceeași direcție, Valentin Maior a abordat dezvoltarea mentalității antreprenoriale încă din școală, iar Călin Gal-Chiș a prezentat cursurile și oportunitățile educaționale oferite de UiPath.

Profesorii prezenți au avut ocazia să afle și despre experiențele altor sisteme de învățământ. Steven Puckett, de la University of North Alabama, a prezentat exemple de bune practici din educația americană, în timp ce Simona Pavelescu, director executiv al Asociației pentru Valori în Educație (AVE România), a abordat leadershipul educațional și managementul instituțiilor de învățământ.

Discuțiile au inclus și un panel intitulat „Ce caută angajatorii la absolvenții de liceu” moderat de profesorul universitar Sebastian Văduva. La acesta au participat reprezentanți ai mediului de afaceri.

„Cum pregătim elevii nu doar să se adapteze la o lume care se schimbă rapid, ci și să o modeleze?”, este întrebarea în jurul căreia s-a construit conferința, potrivit unei postări pe Facebook dedicate evenimentului.

Întâlnirea s-a desfășurat joi, 15 octombrie, la Parcul Științific și Tehnologic Bihor din Oradea, ca parte a evenimentului „Creating Jobs in the Age of AI”. Programul a cuprins și o conferință separată, dedicată transformării cercetării universitare în afaceri, produse și noi locuri de muncă.

Conferința despre educație a fost organizată de Universitatea Emanuel din Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Fundația Șinca, fiind moderată de Sebastian Văduva și George-Marius Șinca.

În ceea ce privește prima încasare, aceasta nu are o dată fixă pentru toate dosarele. Emiterea deciziei de pensionare și plata efectivă sunt etape distincte, iar durata poate varia în funcție de situația fiecărui solicitant.

Pentru pensia pentru limită de vârstă, termenul de depunere este de 30 de zile calendaristice de la data îndeplinirii condițiilor legale. Cererea poate fi depusă personal sau printr-un mandatar desemnat prin procură specială, în condițiile prevăzute de lege.

Respectarea acestui termen este importantă pentru stabilirea datei de la care se acordă drepturile de pensie.

Ce se întâmplă dacă dosarul este depus după termenul de 30 de zile

Persoanele care nu depun cererea în termenul legal pot pierde dreptul de a primi pensia începând cu data îndeplinirii condițiilor de pensionare.

Conform regulilor prevăzute de Legea nr. 360/2023, dacă cererea este înregistrată după expirarea celor 30 de zile, pensia pentru limită de vârstă se acordă, în principiu, de la data înregistrării solicitării.

De exemplu, dacă o persoană îndeplinește condițiile de pensionare la 20 octombrie și depune dosarul la 27 octombrie, drepturile se acordă de la data prevăzută de lege, respectiv 20 octombrie.

În schimb, dacă aceeași persoană depune cererea abia la 10 decembrie, după expirarea termenului legal, drepturile se acordă de la data înregistrării cererii, nu de la 20 octombrie.

În cât timp se emite decizia de pensionare

După înregistrarea dosarului, casa teritorială de pensii analizează documentele și stabilește dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru acordarea pensiei.

Potrivit legii, cererea se admite sau se respinge printr-o decizie emisă în termen de 45 de zile de la data înregistrării.

În anumite situații, termenul poate fi prelungit cu 30 de zile, inclusiv atunci când solicitantul are calitatea de asigurat în luna în care este depusă cererea sau când sunt necesare documente ori operațiuni suplimentare. În aceste cazuri, soluționarea poate ajunge la 75 de zile.

După emitere, decizia se comunică solicitantului în termenul prevăzut de lege, respectiv zece zile.

Când intră prima pensie după depunerea dosarului

Una dintre cele mai frecvente întrebări ale viitorilor pensionari este când vor primi efectiv primii bani.

Deși legea stabilește termene pentru emiterea și comunicarea deciziei, acestea nu garantează că prima pensie va fi încasată într-o anumită zi sau într-un anumit interval calculat exclusiv de la data depunerii dosarului.

Plata efectivă depinde și de procesarea dosarului, de includerea beneficiarului în circuitul de plată și de calendarul aplicabil modalității de încasare.

Din acest motiv, persoanele care au depus cererea și au primit decizia de pensionare ar trebui să verifice la casa teritorială de pensii dacă dosarul a fost inclus la plată și când este estimată prima încasare.

Calendarul lunar publicat de Casa Națională de Pensii Publice oferă informații despre distribuirea pensiilor, însă nu stabilește automat data primei plăți pentru fiecare dosar nou.

Se pot primi banii din urmă?

Da, în anumite condiții, pensionarii pot primi și sumele aferente perioadei anterioare primei încasări, dacă acestea sunt datorate potrivit deciziei de pensionare.

Este important de făcut diferența între data de la care se acordă drepturile și data la care pensia este plătită efectiv. Dacă decizia este emisă ulterior, acest lucru nu înseamnă automat că drepturile se acordă numai din luna în care a fost comunicată decizia.

Pentru a afla dacă există sume restante și pentru ce perioadă sunt datorate, beneficiarul trebuie să verifice data înscrisă în decizia de pensionare și să solicite clarificări casei teritoriale de pensii.

De ce au fost selectate tocmai aceste patru instituții de învățământ și nu și alte licee din Oradea? BIHON a solicitat explicații Federației Naționale a Părinților FNaP ProEdu, implicată în organizarea programului.

„Liceele au fost alese aleator, alte licee din Oradea au participat la edițiile anterioare”, au precizat reprezentanții organizației, într-un răspuns transmis redacției.

Aceștia au clarificat și condițiile de participare: concursul este rezervat elevilor claselor a IX-a și a X-a din unitățile de învățământ în care se desfășoară Caravana de Educație Financiară. Prin urmare, elevii altor licee nu se pot înscrie la actuala ediție dacă școlile lor nu sunt incluse în program.

Premii de până la 1.200 de euro pentru fiecare elev

Competiția se desfășoară în echipe de câte cinci elevi. Membrii echipei clasate pe primul loc vor primi fiecare câte 1.200 de euro, cei de pe locul al doilea câte 750 de euro, iar ocupanții locului al treilea câte 500 de euro. Vor fi acordate și cinci mențiuni, fiecare recompensând cei cinci membri ai echipei cu câte 200 de euro. Liceul din care provine echipa câștigătoare va primi și 100 de cărți de educație financiară.

Pentru concurs, elevii trebuie să realizeze un proiect practic de planificare financiară, pornind de la un buget limitat. Juriul va evalua creativitatea și realismul planificării, gestionarea cheltuielilor, capacitatea de adaptare la situații neprevăzute, colaborarea în echipă și modul de prezentare a proiectului.

Înscrierea echipelor se face de către un profesor coordonator, care trebuie să creeze un cont pe platforma concursului. După înregistrarea echipelor, proiectele realizate de elevi pot fi încărcate până pe 30 noiembrie, ora 23:59.

Regulamentul, informațiile despre premii și formularul de înscriere sunt disponibile pe banometru.ro.

Concursul face parte din cea de-a cincea ediție națională a Caravanei de Educație Financiară, program care se desfășoară în 80 de licee din București și alte 27 de orașe. Elevii participă și la cursuri practice despre gestionarea banilor, planificarea cheltuielilor și luarea deciziilor financiare.

Programul este derulat de Federația Națională a Părinților FNaP ProEdu, cu sprijinul ING Bank România.