Noile reglementări reflectă o tendință de adaptare a pieței muncii la realitățile actuale, în special în domeniul serviciilor medicale stomatologice, unde specializarea și standardizarea rolurilor devin tot mai importante. Introducerea celor două ocupații vine în contextul creșterii cererii pentru servicii de profil și al alinierii la practicile europene, unde aceste profesii sunt deja bine definite.

Printre modificările relevante se numără reclasificarea ocupației de inspector în protecție civilă, care nu mai este încadrată în zona de conducere a politicilor economice, ci în sfera specialiștilor din domeniul protecției mediului și sănătății ocupaționale. Această mutare sugerează o repoziționare mai tehnică și mai operațională a rolului.

De asemenea, două ocupații din zona tehnică, legate de sisteme de semnalizare și stingere a incendiilor, sunt transferate din categoria mecanicilor de echipamente electronice către cea a tehnicienilor constructori. Schimbarea reflectă o abordare integrată a acestor activități, mai apropiată de domeniul construcțiilor și al infrastructurii.

Pe de altă parte, mai multe funcții din domeniul vamal sunt eliminate complet din COR. Este vorba despre diverse tipuri de controlori, revizori și referenți vamali, atât pentru nivel mediu, cât și superior. Decizia indică fie o restructurare instituțională, fie o standardizare a acestor roluri sub alte denumiri sau funcții.

Bihon.ro: Care este cazul care v-a rămas cel mai puternic în minte de când operați cu robotul Da Vinci?

Dănuț Dejeu: Ne rămâne în memorie, poate, primul caz operat sau primele cazuri de un anumit tip, cazuri complexe ori cazuri care au beneficiat din plin de abordul robotic. Am abordat, ca specialitate, o serie de cazuri oncologice din diferite zone: tumori colo-rectale, tumori gastrice, tumori hepatice și pancreatice, tumori uterine. Conf. dr. Bogdan Feciche a operat tumori de prostată, vezică urinară și rinichi. Ne apropiem de 100 de cazuri operate robotic, doar cazuri oncologice.

Bihon.ro: Ce înseamnă, concret, pentru un chirurg cu experiență să treacă de la bisturiu la consolă? Este o schimbare de tehnică sau de mentalitate?

DD: Înseamnă dezvoltare profesională și utilizarea noutăților tehnologice dovedite. Principiile chirurgicale rămân identice, iar radicalitatea poate fi augmentată. În medicină, este nevoie să putem oferi tot ce este mai bun în folosul pacientului.

JB: Cât de dificil este procesul de învățare pentru chirurgia robotică și ce presupune, dincolo de certificări?

DD: Dacă stăpânești chirurgia laparoscopică, trecerea spre robotică nu este foarte grea; timpii operatori sunt identici, diferă doar tehnologia. Este nevoie să cunoști diferite sisteme robotice, să le știi limitele și să antrenezi echipa în acest proces. Acreditarea presupune parcurgerea unei părți teoretice, cu examen la final, urmată de o parte practică într-un centru european acreditat, finalizată cu o evaluare. Dificultatea poate rezulta din lipsa simțului haptic, nu simți țesuturile, dar am observat rapid că ochiul și creierul compensează și îți poți „imagina” textura țesuturilor. Sistemele noi au integrat parțial acest simț, dar sunt încă la început.

JB: Ce câștigă, concret, pacientul din Bihor atunci când este operat robotic și nu clasic sau laparoscopic?

DD: Abordul robotic are indicații destul de clare. Având în vedere costurile, încercăm să îl folosim acolo unde își arată pe deplin valoarea: spații mici și înguste, unde este greu de ajuns clasic sau laparoscopic; precizie la disecție în zone cu elemente anatomice delicate – nervi, vase de sânge; precizie la reconstrucții sau anastomoze digestive etc. Pacientul câștigă o operație mai puțin traumatizantă, fără incizii mari pe abdomen, spitalizare redusă, reinserție socio-profesională rapidă, precizie și un grad de radicalitate crescut, beneficiind de o vizibilitate 3D de foarte bună calitate.

JB: Există tipuri de intervenții oncologice unde robotul face diferența între „posibil” și „imposibil”?

DD: Da. De exemplu, în specialitatea mea, o tumoră rectală joasă, la 4 cm de orificiul anal, poate fi rezolvată robotic, cu păstrarea continenței și evitarea unei colostome invalidante pe viață. Sunt multe exemple în chirurgie în care utilizarea robotului a permis efectuarea unor operații care înainte nu se puteau face sau erau foarte dificil de executat.

JB: Se spune că robotul crește precizia. Dar crește și presiunea pe chirurg?

DD: Suntem obișnuiți cu presiunea, dar poate exista ceva în plus, pentru că, în accepțiunea generală, dacă operezi robotic, totul se poate face. Robotul este un instrument folosit de chirurg; el este cel care manipulează, disecă și ia decizii, nu instrumentul. Nu stăm pe margine, cel puțin nu încă, și nu spunem robotului: scoate tumora sau fă un gest sau altul.

JB: Ați spus că nu fugiți de cazurile grele. Cum se schimbă abordarea dumneavoastră atunci când aveți în față un pacient considerat „inoperabil”?

DD: Ca medic, când ai un caz declarat, pe baza investigațiilor sau intraoperator, ca fiind inoperabil, primul gest este să încerci să cunoști bine detaliile: studiezi imaginile, îți faci un plan, o tactică. Este absolut vital să discut cu pacientul sau familia și să explic posibilitățile, gândirea mea medicală, precum și riscul unor complicații intraoperatorii sau postoperatorii. Sunt situații în care, din punct de vedere medical, chiar nu se poate face nimic, iar aici ține de maturitatea profesională și de etică să nu încerci doar din mândrie sau ego. Astfel de cazuri se pot sfârși foarte prost. Nu sunt adeptul abandonării unui caz doar pentru că este dificil sau pentru că pot apărea complicații și putem fi trași la răspundere. Ne îndreptăm spre o medicină defensivă, în care medicii reacționează la expunerea publică a unor cazuri problematice și la o legislație care nu îi protejează. Ca medic, te gândești bine dacă să forțezi intervenția, chiar cu riscul unor complicații, sau să declari cazul inoperabil, reducând drastic șansele la viață ale pacientului. Cazurile complexe trebuie operate în centre cu experiență, personal calificat și dotări adecvate.

Bihon.ro: În chirurgia oncologică, cât de mult contează timpul? Cât de des vedeți pacienți care ajung prea târziu?

DD: Din păcate, multe cazuri ajung la noi depășind resursele medicale. În oncologie, săptămânile și lunile sunt vitale, făcând diferența între un caz potențial vindecabil și unul cu indicație de paleație.

Bihon.ro: Dacă ar fi să transmiteți un mesaj simplu oamenilor din Bihor despre prevenție, care ar fi acela?

DD: Medicina a avansat foarte mult, dar drumul de acasă la medic rămâne al pacientului. Controalele anuale, colonoscopia după 45 de ani, consultul ginecologic anual, ecografia mamară sau mamografia după 40 de ani, controlul dermatologic al leziunilor cutanate, renunțarea la fumat și la alcool sunt gesturi care țin de nivelul de educație și civilizație. Orice leziune diagnosticată la timp este vindecabilă.

Bihon.ro: Sunteți cunoscut ca un medic care refuză „atențiile”. Cât de greu este să păstrați această linie într-un sistem care a funcționat și încă mai funcționează „altfel”?

DD: Istoric, acest sistem a înlocuit datoria statului față de medici, determinând pacientul să acopere lipsurile. Sistemul se vindecă de acest „obicei”, iar în ultimii ani acest lucru este vizibil. Există posibilitatea ca, în timpul liber, să consulți sau să operezi în sistemul privat. Părerea mea este că salariile actuale din sistemul medical trebuie crescute la întregul corp medical, nu doar la medici. Au rămas la nivelul anului 2018, iar gărzile sunt raportate la salariul de atunci. Din cauza inflației, devalorizării, valoare salariului raportat la puterea de cumpărare este la jumătate.

Bihon.ro: Ce încercați să le transmiteți studenților dumneavoastră despre chirurgie, dincolo de tehnică?

DD: Avem studenți, dar mai ales rezidenți, față de care suntem datori să îi formăm profesional și uman. Trebuie să vadă adevărul, să cunoască atât culmile, cât și văile profesiei, să înțeleagă volumul de muncă, timpul limitat pentru viața personală și responsabilitatea vieții umane. Cei care simt această chemare sunt ajutați să devină chirurgi de valoare. Pentru mine, nu cred că ar fi ceva mai trist, la finalul carierei, decât să nu văd niciun medic de valoare care să ducă mai departe această muncă. Este o datorie vitală a oricărui medic să formeze următoarea generație.

Bihon.ro: Dacă ar fi să alegeți între tehnologie de ultimă generație și o echipă bună, ce face cu adevărat diferența într-o operație?

DD: Aș alege echipa. Fără oameni valoroși nu poți merge departe. Tehnologia ajută, dar factorul uman este definitoriu.

Conform noilor prevederi, un resort turistic reprezintă o structură integrată de primire turistică, care poate fi realizată prin construcție nouă sau prin reconversia unor unități existente. Acesta trebuie să cuprindă spații de cazare clasificate minim la trei stele și să includă servicii de alimentație publică, facilități de agrement și relaxare, zone verzi amenajate și servicii de wellness, precum spa. Toate acestea trebuie să ofere turiștilor o experiență completă, diferită de cea oferită de hotelurile tradiționale.

Legea stabilește și criterii precise de organizare: resorturile trebuie să fie amplasate pe cel puțin 10.000 de metri pătrați și să funcționeze ca un ansamblu unitar, astfel încât majoritatea serviciilor turistice să fie disponibile în interiorul perimetrului propriu. Clasificarea resorturilor va urma aceleași norme aplicate hotelurilor de trei, patru și cinci stele, ceea ce simplifică procedura pentru operatorii turistici.

Un aspect important este că unitățile existente pot solicita reclasificarea ca resort, fără a întrerupe activitatea, dacă respectă toate condițiile prevăzute de lege. Această măsură aduce predictibilitate pentru investitori, care pot planifica proiecte pe termen lung, și garanții pentru turiști, printr-o standardizare clară a serviciilor.

Inițiatorii legii susțin că definirea oficială a resorturilor va atrage investiții majore în turism de calitate, va facilita accesul la finanțări și va sprijini dezvoltarea economică locală. În plus, semnalizarea explicită a unui resort turistic oferă transparență consumatorilor și le permite să ia decizii mai informate.

A dat cu scrumiera printre clienți

Totul s-a întâmplat într-o seară de la începutul anului 2024, când Dan Terici, un bărbat de 48 de ani, din Aștileu, s-a enervat după ce a pierdut la „păcănele”. La un moment dat, casierul a auzit un zgomot puternic din încăperea în care se afla clientul, însoțit de strigătele acestuia. L-a văzut apoi pe bărbatul nervos și agitat care a ieșit din sala de jocuri, a luat un coș de gunoi de afară și l-a aruncat înăuntru, printre clienți.

Angajatul a așteptat până când Terici a plecat și a ieșit să vadă ce s-a întâmplat, sunându-l și pe șeful său. A constatat că jucătorul a lăsat în urma sa distrugeri însemnate: a spart ecranul tactil al unui aparat de jocuri, a distrus un televizor care era căzut de pe perete, a răsturnat scaunele și câteva paravane și a găurit în două locuri pereții sălii.

Administratorul sălii a făcut mai multe fotografii, pe care le-a predat polițiștilor, alături de o înregistrare video în care se observă cum agresorul a lovit cu pumnul în aparatul de jocuri și a aruncat cu scaunul de metal în televizorul de pe perete. A împrăștiat mai multe obiecte prin sală, iar când a ieșit, a trântit cu putere ușa din termopan. Un alt jucător a relatat că s-a ferit în ultima clipă de coșul de gunoi pe care Dan Terici l-a azvârlit de afară.

90 de zile de muncă gratuită

Deși cei prezenți în sală au fost martori gesturilor violente, probate și de imaginile foto și video, bărbatul de 48 de ani a susținut că nu a provocat scandal, iar aparatul distrus nu se afla în încăperea în care era el. Judecătoria Aleșd a catalogat drept nesinceră atitudinea sa și l-a găsit vinovat de tulburarea ordinii și liniștii publice. Drept urmare, printr-o sentință dată la finalul lunii martie și deocamdată nedefinitivă, instanța i-a aplicat o pedeapsă de un an și două luni de închisoare, cu suspendare pe un termen de încercare de doi ani.

În acest interval, Dan Terici este obligat să muncească 90 de zile în folosul comunității și să achite cheltuieli de judecată în valoare de 1.000 de lei. Hotărârea Judecătoriei Aleșd nu face referire la vreo sumă pe care inculpatul trebuie să o plătească pentru daunele provocate. Terici mai este inculpat într-un alt dosar de distrugere, aflat în prezent pe rolul aceleiași instanțe și în care este acuzat că în 2022 a spart un aparat într-o altă sală de jocuri. Paguba produsă atunci depășește 2.300 de lei.

FOTO: ztv.ro

FOTO: INFO TRAFIC BIHOR&ORADEA

„Apelul 112 a intrat la ora 16:22. Accidentul a avut loc pe strada Transilvaniei, fiind implicate un autoturism și o motocicletă”, a declarat ofițerul pentru relații publice din cadrul IPJ Bihor, agent-șef Alin Laza.

La fața locului s-au deplasat de urgență echipajele de prim ajutor și polițiștii rutieri.

„La fața locului au fost mobilizate echipaje din cadrul Detașamentului 2, cu o autospecială de primă intervenție și un echipaj de prim-ajutor calificat, precum și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean. În urma evenimentului, o persoană a fost rănită, suferind fracturi. Victima a primit îngrijiri medicale la locul intervenției, fiind ulterior transportată la spital pentru investigații și tratament de specialitate”, a transmis Plutonierul Alina Butaci.

Potrivit informațiilor obținute de bihon.ro, motociclistul a ajuns în cod roșu la UPU. Autoturismul implicat în accidentu a ajuns pe spațiul verde din zona parcărilor de pe strada Călugăreni.

În aceste momente traficul se desfășoară pe o bandă de curculația pe direcția Bulevardul Ștefan cel Mare către Ssrada Corneliu Coposu, în drept cu strada Călugăreni, dirijar de oamenii legii.

În continuare, polițiștii din cadrul Biroului Rutier Oradea continuă cercetările la fața locului pentru a stabili cauzele și împrejurările producerii accidentului rutier.

Delegaţii din Ţara Beiuşului, şi iniţiatorii proiectului Foto: Silviu Popovici / Tudor Cioroiu

Timp de14 luni s-a derulat în Bihor un proiect pilot care își propune să aducă beneficii în comunitățile locale din Țara Beiușului prin protejarea și promovarea practicilor tradiționale și cunoștințelor locale prin instrumente de proprietate intelectuală. Proiectul, desfăşurat din noiembrie 2024 până în decembrie 2025, este intitulat „Sprijinirea sustenabilității culturale și revitalizare economică în Regiunea Țara Beiușului din România prin protecția și promovarea Cunoștințelor Tradiționale și a Expresiilor Culturale Tradiționale” şi este implementat de Organizația Mondială a proprietății Intelectuale (OMPI) cu sediul la Geneva, la cererea Oficiului Român pentru Drepturi de Autor (ORDA) și a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) în colaborare cu expertul național av. Monica Florina Boța Moisin de la Inițiativa Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI).

Proiectul urmărește să pună bazele unui cadru legal național care să protejeze și să promoveze meșteșugurile și cunoștințele și Expresiile Culturale Tradiționale, și să creeze oportunități economice bazate pe Cunoștințe Tradiționale și tradiții locale. Va servi drept model pentru alte regiuni din România care se confruntă cu provocări similare.

Foto: Silviu Popovici

Comunitățile locale din Țara Beiușului unde se practică meşteşuguri şi activități bazate pe practici și tehnici tradiționale, cunoștințe tradiționale și biodiversitate beneficiază de acest proiect proiect care va sprijini custozii de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, care cu grijă și responsabilitate, practică și transmit mai departe sisteme de cunoaștere tradițională, care duc la păstrarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural al regiunii. Acest proiect sprijină și autoritățile locale din regiune în dezvoltarea unor politici și strategii eficiente și coerente de protecție și promovarea a Cunoștinșelor și Expresiilor Culturale Tradiționale din fiecare comunitate.

În luna mai anul trecut au avut loc, la Beiuş, ateliere practice cu custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale, care au avut ca scop aprofundarea cunoștințelor în domeniul proprietății intelectuale. Scopul final a fost de a elabora o strategie de protecție juridică prin proprietate intelectuală și promovare a tradițiilor și meșteșugurilor în Țara Beiușului.

Delegaţii din Ţara Beiuşului, şi iniţiatorii proiectului Foto: Silviu Popovici

La atelierele practice au participat delegaţii municipiului Beiuş și ai celor șase comune selectate să participe în proiectul pilot: comuna Budureasa, comuna Buntești, comuna Căbești, comuna Lunca, comuna Remetea și Rieni. Au fost prezenţi şi Mihaela Cerbari Simmons, reprezentanta Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, Cristian Florescu din partea ORDA, Alin Brînceanu din partea OSIM și av. Monica Boța Moisin (CIPRI). La ateliere au participat şi Gabriel Popa, primarul municipiului Beiuş şi Ioan Gheorghe Blaj, primarul comunei Căbești.

Tema discuţiilor a fost potențialul de a proteja Cunoștințele Tradiționale și Expresiile Culturale Tradiționale printr-o marcă colectivă, indicația geografică și opțiunile de protecție sui-generis, elemente care au fost luate în considerare în elaborarea strategiei de protecţie şi promovare a Cunoştinţelor şi Expresiilor Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului. Acesta a fost dezvoltată de av. Monica Boţa Moisin în consultare cu Asociaţia Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului, care a luat naştere în decursul acestui proiect, şi în consultare cu reprezentanţii autorităţilor locale din proiectul pilot.

Cristian Florescu, Mihaela Cerbari Simmons, Monica Boța Moisin, Alin Brînceanu Foto: Silviu Popovici

Custozii de Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale sunt membri ai comunităților locale – meșteșugari, păstrători ai tradițiilor – care acționează ca profesioniști pentru protejarea, gestionarea și promovarea propriei moșteniri culturale. Aceştia vizează protecția juridică prin mecanisme de protecţie care includ instrumente de proprietate intelectuală, dar şi propuneri de legislaţie specială, sui-generis pentru protecția adecvată a Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale împotriva copierii, utilizării neconforme și fără consimțământ, și a înregistrării eronate de drepturi individuale de proprietate intelectuală în legătură cu aceste cunoștințe și expresii.

Această abordare recunoaște rolul important al custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale în protecția juridică și continuitatea acestor cunoștințe și expresii. Ei nu sunt reduși la simplă forță de muncă – ei sunt recunoscuți ca păstrători, continuatori, și transmițători cu grijă și responsabilitate a unui sistem de cunoaștere care s-a dezvoltat și continuă să existe în comunitățile rurale, fiind strâns legat de identitatea culturală și spirituală a comunității.

Susţine comunitățile tradiționale

De profesie avocat, Monica Boţa Moisin, care a crescut și trăiește în Țara Beiușului, este implicată total în proiectul pilot. A absolvit în 2013 Facultatea de drept din cadrul Universităţii din Bucureşti și Colegiul Juridic Franco-Român, afiliat Universității Paris 1 Panthéon-Sorbonne de la Paris, având o dublă licenţă în dreptul român şi francez, şi şi-a completat studiile cu un masterat în Arbitraj Internaţional tot la Bucureşti, urmat de un masterat în Management de lanţ valoric în Industria Textilă în Suedia, în cadrul Şcolii Suedeze de Modă de la Borås.

Monica Boța-Moisin a fost desemnată în 2024 Ashoka Fellow in România, fiind una din cei 11 Ashoka Fellows din România. Ea a primit astfel o bursă personalizată timp de trei ani, care îi permite să se dedice integral dezvoltării proiectelor în care este implicată, cu posibilitatea de a colabora cu alți inovatori din rețea. Ashoka este o organizație internațională de promovare și susținere a antreprenoriatului social și a inovației sociale, prezentă începând din 2017 și în România.

Monica Boţa Moisin

Monica Boţa-Moisin a creat și implementează un set de instrumente pentru comunitățile tradiționale, astfel încât acestea să se identifice și să acționeze drept custozi profesioniști pentru propriile Cunoștințe Tradiționale și Expresii Culturale Tradiționale, conform ashoka.org. Cunoștințele Tradiționale includ tehnici de meșteșuguri particulare transmise din generație în generație, proprietăți medicinale tradiționale ale plantelor, tehnici agricole, design-uri unice sau stiluri indigene particulare, muzică tradițională sau alte forme de artă, bucătărie, etc. În prezent, nu există un cadru legal internațional pentru protejarea proprietății culturale intelectuale care nu se încadrează în parametrii necesari potrivit legislației tradiționale.

Asociația WhyWeCraft cu sediul la Oradea este singura organizație a societății civile din România care susține meșteșugarii și custozii de patrimoniu biocultural prin programe de educație juridică, acreditată să participe în calitate de observator la lucrările Comitetului Integuvernamental al OMPI Proprietatea Intelectuală, Cunoștințele Tradiționale și Folclor – termenul de folclor fiind înlocuit astăzi de cel de Expresii Culturale Tradiționale – și participând la negocierile privind protecția juridică internațională a Cunoștințelor și Expresiilor Culturale Tradiționale din anul 2023.

La începutul lunii martie 2026, Monica Boţa Moisin a fost prezentă la Geneva. „Sunt onorată să reprezint Custozii de Cunoștințe şi Expresii Culturale Tradiționale din Țara Beiuşului la cea de-a 52-a întâlnire a Comitetului Interguvernamental al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind Proprietatea Intelectuală, Cunoştințele Tradiționale şi Folclor, unde susținem crearea unui sistem sui-generis de protecție pozitivă a Cunoştințelor şi Expresiilor Culturale Tradiționale.

Această participare este posibilă datorită Inițiativei Drepturilor de Proprietate Culturală Intelectuală (CIPRI) şi a Asociație WhyWeCraft”.

Dorina Cornelia Hanza din Drăgoteni Foto: Tudor Cioroiu

„Fără educaţie nu poţi să faci nimic”

În 24 martie a fost lansat pe Youtube un video realizat în cadrul proiectului, având-o ca expert local pe Monica Boța Moisin din partea Cultural Intellectual Property Rights Initiative (CIPRI). În materialul filmat realizat de Tudor Cioroiu apar Custozii de Cunostinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale: Sorin Vasile Todica din Leleşti, Ioan Nistor şi Simon Nistor din Budureasa, Răzvan Mihal Fericean din Lunca, Cristian Remus Ţoţa din Beiuş, Iosana Florina Curta din Valea de Jos, Dorina Cornelia Hanza din Drăgoteni, Sabina Agafia Magda din Budureasa, Ana Florea din Belejeni şi Ana Popa din Ghighişeni.

„În momentul în care cineva îşi însuşeşte o anumită parte din munca ta, fară să te întrebe, fără să vină la tine să îţi ceară măcar părerea, nu e un lucru care să te bucure”, spune în video Sorin Vasile Todica. „Cred că e importantă asociaţia (n.r. Asociaţia Custozii de Cunoştinţe şi Expresii Culturale Tradiţionale din Ţara Beiuşului) pentru că fără educaţie nu poţi să faci nimic”, explică Dorina Cornelia Hanza. „Un alt scop al asociaţiei noastre e acela de a proteja expresiile culturale tradiţionale, de utilizarea lor în contexte neoportune sau fără consimţământul custozilor”, completează Răzvan Mihal Fericean. „Dorinţa şi speranţa mea ce mai mare este ca pe viitor să fim tot mai mulţi, să fim o singură voce şi să avem forţa necesară pentru a face ceea ce trebuie”, concluzionează Ana Florea.

Răzvan Mihai Fericean şi Ana Popa Foto: Tudor Cioroiu

Monica Boța Moisin spune că vor urma o serie de video-uri informative pe teme precum importanța asocierii Custozilor de Cunoștințe și Expresii Culturale Tradiționale, Protecție juridică sui-generis, Rolul Indicațiilor Geografice pentru produsele meșteșugărești, Diferența dintre Expresia Culturală Tradițională, produsul meșteșugăresc și produsul artizanal.

La două săptămâni de la preluarea conducerii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Békési Csaba se confruntă cu realitatea unei instituții pe care vrea să o transforme într-un organism eficient și apropiat de oameni.

Orădeanul, care a condus timp de peste un deceniu AJOFM Bihor, a fost primit cu curiozitate și reticență de angajații ANPC. Într-un interviu acordat pentru Bihon.ro, el a descris atmosfera ca fiind una… ciudată.

„Eram condus prin garaj ca să evit întâlnirile cu oamenii, de teamă să nu mi se întâmple ceva, să nu îmi facă cineva ceva. Oamenii tresăreau când intrau în biroul meu. Este oarecum ciudat — lipsește contactul cu realitatea”, a mărturisit el.

În ciuda provocărilor, Békési rămâne optimist și orientat spre soluții.

„Problemele se rezolvă înfruntându-le, nu ascunzându-le. Cuvântul de ordine este normalitatea — atitudinea și dorința de a face ca lucrurile să funcționeze firesc”, a precizat noul președinte.

Békési subliniază că intenționează să apere consumatorul fără a pedepsi excesiv operatorii economici.

„Știu că orice operator economic poate greși, însă nu sunt de acord să închidem o unitate doar pentru că am găsit, de exemplu, un păianjen într-un colț de cameră.” Potrivit spuselor sale, aceasta reprezintă o abordare clar diferită de stilul anterior, cu care publicul era obișnuit.

Dincolo de schimbările administrative și strategice, Békési a făcut și un gest de sinceritate: salariul său de la ANPC este mai mic decât cel pe care îl avea la AJOFM Bihor, diferența fiind de aproape 2.000 de lei.

„Am venit aici să construiesc o carieră și să arăt că o instituție publică poate să-și facă treaba și să apere consumatorul, dar fără să dea în cap altora”, a explicat el pentru Bihon.ro.

„Unele bătălii duse în Parlament ajung să dureze nedorit de mult. Ani de zile. Dar asta nu le face mai puțin importante. Legea promulgată de Cotroceni, după 2 ani de negocieri și dezbateri aduce un mare ajutor persoanelor vulnerabile. Prea mult timp, potențiale victime ale prădătorilor sexuali au fost lăsate în voia sorții: copii, femei, persoane cu dizabilități, vârstnici, cât și alte persoane vulnerabile. Prin această lege vom oferi mai multă siguranță în școli, spitale, azile și alte instituții care lucrează cu persoanele vulnerabile. Putem interzice agresorilor să mai lucreze cu acestea, poliția poate ști unde sunt si ce fac”, a declarat Ștefan Pălărie.

Noul act normativ aduce și alte modificări importante: Registrul Agresorilor Sexuali va conține informații despre locul de muncă al persoanelor înscrise, iar acestea vor fi obligate să notifice Poliția în momentul în care încheie un contract de muncă sau de voluntariat. Această prevedere permite autorităților să monitorizeze mai eficient activitățile agresorilor și să reducă riscul expunerii persoanelor vulnerabile.

Registrul, creat în 2019 cu implicarea parlamentarilor USR, include în prezent date despre aproximativ 65.000 de persoane condamnate pentru infracțiuni sexuale. Prin consolidarea legislației și introducerea acestor măsuri, autoritățile speră să ofere un mediu mai sigur pentru copii, vârstnici, persoane cu dizabilități și alte grupuri vulnerabile, prevenind astfel potențiale tragedii și abuzuri.

Pentru prima faptă a fost condamnat în urmă cu 3 ani, iar la finalul lunii martie Judecătoria Oradea i-a mai aplicat o pedeapsă, deocamdată nedefinitivă, pe care a contopit-o cu cea anterioară.

Reclamantul scandalagiu

În după-amiaza de 2 iulie 2022, puțin după ora 15:30, un echipaj al Secției 5 Poliție Rurală Oradea a fost îndrumat spre Lăzăreni, după ce Cătălin Covaci a sunat la 112 și a anunțat un scandal care ar fi avut loc în locuința sa. Când au ajuns în curtea casei, cei doi agenți au fost luați în primire chiar de reclamant, care, la bustul gol și cu un flacon de bere în mână, a început să-i înjure și să-i amenințe.

Polițiștii au încercat să-l calmeze, dar nu au putut să se înțeleagă cu tânărul băut.

„Întrucât situația a escaladat, cei doi agenți au folosit spray iritant-lacrimogen pentru a-l determina pe inculpat să înceteze comportamentul agresiv, iar ulterior s-au retras în autospeciala de poliție”, au menționat procurorii Parchetului Oradea în rechizitoriu.

În acel moment, Covaci a lovit cu piciorul portiera din dreapta spate a autospecialei de Poliție, după care a izbit mașina cu flaconul de bere pe care îl avea în mână. Deși incidentul a fost surprins de camera de corp a unuia dintre agenți, tânărul a declarat în timpul anchetei că nu își amintește să fi lovit autospeciala de poliție, susținând că „era prea beat” și afectat de sprayul lacrimogen folosit de agenți. Ulterior a recunoscut acuzațiile aduse și a fost condamnat la un an de închisoare pentru distrugere. În plus, a fost obligat să achite costul reparației autospecialei, de 2.400 de lei.

Cu pantalonii în vine, în autogară

Pedeapsa aplicată în acest caz lui Covaci i-a fost contopită cu alta, de 4 ani și 2 luni de închisoare, aplicată după ce, în martie 2023, a provocat un scandal în autogara din cartierul orădean Nufărul, unde s-a dezbrăcat în fața călătorilor și a lovit trei polițiști. Tânărul băuse alături de alte două persoane până abia se mai putea ține pe picioare, au relatat martorii care au anunțat autoritățile după ce bărbatul a urinat pe peron și, cu pantalonii în vine, a încercat să urce într-un autobuz.

Trei polițiști au fost trimiși să-l liniștească pe scandalagiul care nu s-a lăsat imobilizat și i-a lovit pe doi agenți cu pumnii și picioarele, încercând să arunce în ei cu un flacon de vin. Unul dintre oamenii legii a avut nevoie de 7 zile de îngrijiri medicale, iar cel de-al treilea agent s-a ales cu telefonul spart. Mai mult, pe drum spre sediul Poliției a dat cu picioarele în ușile autospecialei, iar la sosire l-a lovit pe un agent cu capul în față. A fost arestat a doua zi, iar de atunci se află în spatele gratiilor.

În cazierul lui Covaci mai figurează o condamnare dată în 2019, la doi ani și jumătate de închisoare pentru tâlhărie, după ce, împreună cu doi minori, a atacat un bărbat lângă Piața Cetate și i-a furat telefonul, banii și o bere.