Cu ocazia conferinței de presă susținute la finalizarea lucrărilor în Cetatea Oradea, primarul Florin Birta a declarat că scena a fost inclusă în proiect ca achiziție eligibilă, la propunerea echipei din Primărie care gestionează proiectele finanțate din fonduri europene.

Echipamentul va fi pus la dispoziția colegilor de la APTOR, care se ocupă de organizarea mai multor evenimente din oraș.

„În cadrul acestui proiect a fost achiziționată o scenă de evenimente care va fi folosită de către colegii noștri de la APTOR pentru concertele pe care le vom avea de fiecare dată în Piața Unirii sau în alte locuri.” a spus Florin Birta.

Potrivit primarului, achiziția scenei va reduce cheltuielile municipalității pentru organizarea evenimentelor, întrucât Primăria nu va mai fi nevoită să închirieze un astfel de echipament.

Birta a precizat că, potrivit informațiilor primite de la cei implicați în proiect, ar fi una cele mai mari scene disponibile, fără a intra în detalii tehnice.

Reespectivă scenă a fost deja folosită pentru prima dată în cadrul ediției din acest an a Serbărilor Medievale, unde a găzduit concertele organizate în timpul evenimentului. Prima formație care a urcat pe noua scenă a fost Iris.

„Scena a fost amplasată în premieră la Serbările Medievale. Ați văzut-o deja acolo, amplasată. Pe ea s-au ținut concertele. Trupa Iris a inaugurat scena noastră.” a mai spus primarul Birta.

Potrivit lui Florin Birta, 12 dintre cele 37 de proiecte au fost deja recepționate, iar alte 25 se află în diverse etape premergătoare recepției. Primăria mai are aproximativ 12 zile pentru finalizarea procedurilor și închiderea proiectelor care trebuie recepționate până la 31 august.

„În acest moment, municipiul Oradea are 37 de proiecte finanțate prin PNRR. 12 dintre ele sunt recepționate, 25 sunt în curs de recepție. Azi, mâine, poimâine, săptămâna viitoare mai avem 12 zile până la recepția finală pe care trebuie să o facem până la finalul lunii august.” a anunțat Birta.

Primarul Oradiei a spus că, în cea mai mare parte, lucrările finanțate prin PNRR se apropie de final și a pus diferențele dintre proiecte pe seama modului în care constructorii și-au organizat activitatea.

Un exemplu dat de edil a fost Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, unde lucrările au fost finalizate într-un interval mult mai scurt decât termenul prevăzut inițial în contract de către firma Selina.

Tot referitor la modul în care au decurs lucrările pe șantiere, Birta a spus că la cetate a ajuns doar o singură dată, la început, însă pe altele a fost nevoit să meargă de 10 ori pentru că evoluțiile nu erau mulțumitoare.

„Când am semnat contractul, mai era un an până la finalizarea proiectului, adică era vorba de luna august 2025. L-am chemat pe domnul Rus, l-am întrebat dacă își asumă un an de zile, și în mai puțin de un an de zile Colegiul Gojdu a fost reabilitat. Deci asta înseamnă o firmă serioasă, care poate să-și ducă o lucrare la bun sfârșit. Vreau să vă mai spun doar un lucru. Pe această lucrare de la cetate n-am fost decât când au început lucrările. De atunci n-am mai fost. Asta înseamnă să meargă lucrările. În schimb, sunt lucrări pe PNRR unde eu personal am fost de 10 ori pentru că nu mergeau și nu funcționau, nu mergeau cum trebuie.” a spus Florin Birta.

În același timp, primarul a precizat că există și proiecte aflate la limită, unde constructorii trebuie să accelereze lucrările pentru a respecta termenul impus de PNRR. Printre acestea se află Colegiul Național „Iosif Vulcan” și Școala Gimnazială „Lucreția Suciu”.

„Avem două-trei probleme la două-trei proiecte cauzate exclusiv de mobilizarea proastă a unor firme. Sunt firme care au luat două-trei lucrări și la început, când s-au semnat contractele, am avut discuții cu ei și am spus, aveți grijă că aveți un an de zile. Sigur vă înhămați la școli așa de mari?. Da, ne înhămăm, au spus ei. Și acum nu știm cum, în ultimele 12 zile, să închidem proiectele.” a mai spus primarul Birta.

Edilul a ținut să anunțe că, în urma discuțiilor cu constructorii, aceștia urmează să lucreze inclusiv zi și noapte pentru a finaliza lucrările.

Birta spune că este optimist că proiectele vor fi închise la timp, dar recunoaște că unele dintre ele au ajuns să fie finalizate pe ultima sută de metri, însă nu a dorit să precizeze deocamdată numele firmelor despre care spune că nu s-ar fi mobilizat suficient.

Situația constructorilor va fi discutată după încheierea lunii august, la expirarea termenului impus proiectelor prin PNRR. În cazul în care lucrările totuși nu sunt finalizate și recepționate în termen, municipalitatea riscă să piardă finanțările aferente proiectelor.

Florin Birta a afirmat că speră ca acest lucru să nu se întâmple, însă a avertizat că, în situația în care Primăria Oradea va pierde bani din cauza întârzierilor constructorilor, va încerca să recupereze prejudiciul de la firmele responsabile.

„Sunt în această situație Colegiul Iosif Vulcan și Școala Lucreția Suciu. Aceste proiecte sunt la limită. Dar, din discuțiile pe care le-am avut cu constructorii, inclusiv astăzi (19 august- n.r.) vor lucra zi și noapte și sper să le termine. Dacă pierdem finanțarea, vom vedea. Eu sper să nu se întâmple acest lucru, dar cu siguranță Primăria Oradea se va îndrepta asupra constructorilor pentru a recupera finanțarea pierdută.”, a mai spus Florin Birta.

Lista proiectelor prin PNRR ale Primăriei Oradea are o valoare totală de aproximativ 162 de milioane de euro. Dacă la începutul acestui an erau menționate 38 de proiecte, acestea sunt 37, având în vedere că inițial au fost două proiecte privind insulele ecologice, dar au fost comasate într-unul singur.

Lucrările expuse ale Angelei poartă amprenta folclorului transilvănean și a universului muzical al trupei iarba Fiarelor, sursa de inspirație din care Angela Szabo a construit o interpretare vizuală aparte, în care muzica prinde formă și culoare printr-o paletă cromatică ușor de recunoscut.

Fiecare detaliu al expoziției a fost gândit cu grijă, de la lucrările propriu-zise până la etichetele personalizate ale tablourilor, marcate cu simboluri cu semnificație aparte.

Expoziția nu s-a rezumat însă la pânzele expuse. Personajele pictate au prins viață în spațiul galeriei printr-un moment artistic dedicat cojocului transilvănean, prilej cu care portul tradițional a fost adus în dialog cu viziunea contemporană a artistei.

„Am reuşit să dau viaţă personajelor, le-am scos din picturi şi le-am pus în realitate. S-au plimbat prin public, au defilat prezentând minunatul port popular, şi au încercat să transmită starea lor de bine, care se regăseşte şi în tablouri”, a spus la vernisaj Angela Szabo.

Zece fete s-au metamorfozat în personajele din picturile Angelei Szabo, purtând cojoace autentice transilvănene şi pe cap instalaţii florale realizate de artista Sorina Wesolowski.

FOTO: „Mândra mea, Supermodel”, un eveniment-spectacol în viziunea artistei Angelei Szabo

Parcursul expoziției s-a extins ulterior și pe scenă. Lucrările Angelei Szabo au fost proiectate vizual pe durata concertului susținut de trupa iarba Fiarelor, continuând astfel legătura dintre pictură și muzică. Colaborarea nu este una întâmplătoare, creațiile artistei însoţind de mai bine de cinci ani evenimentele formaţiei bistriţene, cele două direcții artistice regăsindu-se firesc și de această dată.

„Reuşeşte art-folkul pe care îl cântăm noi să îl aducă în material şi să ne stimuleze foarte frumos centrul vizual, astfel încât putem să vedem cu propriii ochi atât notele de misticism, atât tâlcul foarte frumos colorat în tablouri şi – aş menţiona – până la notele de erotism surprinse în lucrări”, a menţionat Cristi Chiriac, solistul formaţiei iarba Fiarelor.

„Mândra mea, Supermodel” rămâne astfel un dialog viu între pictură, muzică, port popular și expresie contemporană, vizibil publicului până la 30 septembrie, la Galeria de Artă Art Zarandia, în cadrul complexului Balneo Termal Vața Băi, din Vața de Jos, județul Hunedoara.

„Pentru mine, acest premiu este o minune care mi-ar putea salva viața. Consider că e noroc și, în același timp, o binecuvântare. Cu acești bani îmi voi lua viața de la capăt”, a declarat femeia cu emoție, potrivit unui comunicat al Loteriei Române.

Femeia din Oradea a ajuns întâmplător să joace la Loto

Norocoasa a povestit că decizia de a juca nu a fost una planificată. Femeia a intrat din întâmplare într-o agenție Loto, unde a ales „niște numere la nimereală”.

Câștigătoarea nu a dorit să își facă publică identitatea, însă Loteria Română a confirmat că premiul obținut în urma tragerii din 13 august 2026 a fost validat.

Premiul record la Loto 6/49 a fost obținut cu un bilet de numai 8,50 lei

Cel mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49 a fost câștigat la tragerea de joi, 13 august 2026. Valoarea jackpotului a depășit 10 milioane de euro.

Premiul de 52.839.623,04 lei, echivalentul a peste 10,07 milioane de euro, a revenit unui singur bilet. Acesta conținea o singură variantă simplă și a costat doar 8,50 lei. Biletul norocos a fost cumpărat de la agenția 5005 din Oradea, județul Bihor.

„La tragerea Loto 6/49 din data de 13 august 2026 s-a câștigat cel mai mare premiu din istoria acestui joc, în valoare de 52.839.623,04 lei. Biletul a fost jucat la agenția 5005 din Oradea și a fost completat cu o variantă simplă”, a anunțat Loteria Română, la acel moment.

La tragerea din 13 august 2026, numerele extrase au fost 45, 12, 13, 44, 36 și 37. Combinația este una neobișnuită, deoarece cuprinde trei perechi de numere consecutive, o situație mai rar întâlnită în cadrul extragerilor Loto 6/49.

Agenția din Oradea în care a fost jucat biletul de peste 10 milioane de euro ar putea deveni, astfel, un loc de interes pentru pasionații jocurilor de noroc.

Ce impozit trebuie achitat pentru câștigul record de la Loto 6/49

Câștigurile obținute din jocuri de noroc sunt impozitate prin reținere la sursă, iar pentru premiile foarte mari se aplică praguri procentuale semnificative.

În cazul premiului de peste 52,8 milioane de lei, statul român ar urma să rețină aproximativ 40% din suma totală. Mai exact, valoarea direcționată către bugetul de stat este de 21.120.799,22 lei, echivalentul a peste 4 milioane de euro.

După achitarea taxelor și impozitelor prevăzute de lege, femeia ar urma să rămână cu 31.718.823,82 lei, adică aproximativ 6,04 milioane de euro. Aceasta este suma netă care îi va reveni după încheierea procedurilor administrative necesare pentru validarea și plata premiului.

Cu ce sumă rămâne, în final, câștigătoarea celui mai mare premiu din istoria Loto 6/49

În ciuda impozitului considerabil reținut din premiu, suma netă de peste 31,7 milioane de lei reprezintă în continuare cel mai mare câștig încasat de un singur jucător la Loto 6/49 în România.

Potrivit Regulamentului privind organizarea și administrarea jocurilor de tip loto tradițional, deținătorul biletului câștigător avea la dispoziție 90 de zile de la data extragerii pentru a se prezenta la sediul central al Loteriei Române din București și pentru a revendica premiul.

În cazul în care premiul nu ar fi fost solicitat în intervalul prevăzut de regulament, suma ar fi revenit Loteriei Române.

Un nou obiectiv turistic în Cetatea Oradea

Primarul Florin Birta a anunțat că Bastionul Crăișorul va intra în circuitul turistic după finalizarea recepției lucrărilor. Obiectivul va putea fi vizitat, începând din 1 septembrie, de orădeni și de turiștii care ajung în municipiu.

„Suntem în Cetatea Oradea pentru a marca finalizarea unui nou proiect din PNRR finanțat cu fonduri europene realizat în cadrul cetății Oradea. Suntem în Bastionul Crăișor care a fost reabilitat printr-un proiect de aproximativ 11 milioane de lei, prin care au fost scoase la lumină aceste minunății pe care le vedeți aici. După recepție, începând de săptămâna viitoare, acest obiectiv va intra în circuitul turistic al municipiului Oradea. Sper ca în curând, începând de la 1 septembrie, să fie un obiectiv de interes pentru orădeni și nu numai, dar și pentru turiștii care vin în Oradea, pentru că, așa cum se vede, chiar merită vizitat și sunt foarte multe lucruri interesante de văzut.” a anunțat Florin Birta în deschiderea conferinței de presă.

În cadrul lucrărilor au fost restaurate și evidențiate elemente valoroase ale arhitecturii militare istorice, precum zidurile, arcadele, contraforții, posturile de tragere și cele două cazemate. Un element deosebit îl reprezintă drumul de rond, care va fi redat circuitului de vizitare în forma sa originală. Bastionul Crăișorul este singurul bastion din Cetatea Oradea la care structura, formată din arcade sprijinite pe contraforți, va putea fi observată în întregime de către vizitatori. Suprafața mare din interiorul bastionului va găzdui spectacole, concerte, proiecții de film, târguri, expoziții, conferințe și alte activități dedicate publicului larg.

De asemenea, proiectul a inclus și realizarea unei instalații de iluminat ambiental, care va contribui la punerea în valoare a monumentului istoric. Proiectul a fost finanțat prin componenta C11 Turism și Cultură din PNRR, dedicată promovării celor 12 rute turistice și culturale. Contractul de finanțare a fost semnat în anul 2022, iar proiectarea și execuția lucrărilor au fost realizate de asocierea formată din Precon Transilvania SA, din grupul de firme Selina- lider de asociere și Restitutor Proiect- asociat.

„Proiectantul și constructorul au fost grupul de firme Selina, care s-a mișcat foarte bine și aici, și le mulțumesc pentru implicare, pentru dedicare și pentru ce au realizat pe acest monument istoric extraordinar de valoros pentru municipiul Oradea. Le mulțumesc arhitecților, proiectanților, supraveghetorilor, tuturor celor care au muncit aici zi de zi, tuturor celor care au săpat de multe ori și manual aici pentru diferitele descoperiri care au fost făcute. Au fost foarte multe lucruri care au trebuit făcute cu atenție, tocmai pentru că vorbim despre un monument istoric.” a mai spus primarul Birta.

FOTO: Bastion Cetate, 19.08.2026

25 de milioane de euro investite în Cetatea Oradea

Bastionul Crăișorul este parte dintr-un proiect mai amplu de restaurare a Cetății Oradea. Primarul Florin Birta a precizat că municipalitatea a investit până acum aproximativ 25 de milioane de euro în cetate prin proiecte cu finanțare europeană.

„Până în prezent, Primăria Oradea, prin diferite proiecte de finanțare europeană, prin Direcția de Management Proiecte cu Fonduri Europene, a investit aproximativ 25 de milioane de euro în Cetatea Oradea. Dacă Cetatea Oradea arată astăzi așa cum arată față de ce era acum 20 de ani, să știți că acest lucru este datorat în principal fondurilor europene. Fonduri fără de care, subliniez de fiecare dată, Oradea nu ar putea să se dezvolte și nu ar putea să arate astăzi așa cum arată. Vreau să le mulțumesc colegilor din Direcția de Management Proiecte cu Fonduri Europene pentru implicarea pe care au avut-o și în acest proiect și în toate proiectele realizate aici.” a mai adăugat primarul.

Mai sunt de restaurat două bastioane din cinci După finalizarea lucrărilor la Bastionul Crăișorul, cel mai mic ca și suprafață din cele cinci ale cetății în formă de stea, în Cetatea Oradea mai rămân de reabilitat Bastionul Aurit, Bastionul Roșu și trei curtine, adică zidurile care fac legătura între bastioane.

„După finalizarea acestui proiect, mai rămân în Cetatea Oradea de reabilitat două bastioane, Bastionul Aurit și Bastionul Roșu, și trei curtine. Curtinele sunt, practic, zidurile de legătură care fac legătura între bastioane și în perioada următoare vom căuta finanțări europene, în principal pentru a realiza lucrările la reabilitarea și celorlalte bastioane și curtine.” a precizat Florin Birta.

Cercetări arheologice pe 1.700 de metri pătrați

Mihaela Neag, director adjunct al Direcției de Management Proiecte cu Finanțare Internațională și managerul proiectului, a explicat că în interiorul bastionului au fost excavați aproximativ 10.500 de metri cubi de pământ. Suprafața desfășurată a Bastionului Crăișorul este de aproximativ 1.700 de metri pătrați. Cercetările arheologice realizate în timpul lucrărilor au dus la descoperirea unor obiecte și vestigii din perioade diferite.

„Este al șaselea proiect pe care l-am condus în această cetate și este al șaselea contract de finanțare care se derulează sub manageriatul meu. Am avut nenumărate descoperiri arheologice pe care le-am făcut împreună atât cu constructorul, cât și cu colegii arheologi. Pe parcursul lucrărilor, din interiorul celor 1.700 de metri pătrați, suprafața desfășurată a bastionului, am excavat și am evacuat 10.500 de metri cubi de pământ. Vă dați seama că a însemnat o cercetare arheologică amănunțită, ceea ce a dus la descoperirea a foarte multor vestigii istorice, sticlă, pipe turcești, ceramică veche și multe alte elemente.” a explicat Mihaela Neag.

Statuia unui apostol a fost descoperită în zid

Printre cele mai importante descoperiri se numără elementele de piatră provenite din fosta catedrală gotică a Oradiei. Acestea au fost refolosite și încastrate în structura bastionului. Cea mai spectaculoasă descoperire este o statuie reprezentând unul dintre apostolii care susțineau coloanele altarului catedralei gotice. Statuia a fost găsită încastrată în zidul bastionului. O altă statuie urmează să fie pusă în valoare într-o etapă ulterioară.

„Cele mai importante descoperiri arheologice au fost elementele mai mari de piatră, care toate provin din catedrala gotică pe care am avut-o aici în Cetatea Oradea. Dar cea mai spectaculoasă descoperire este o statuie, una dintre statuile apostolilor care au susținut coloanele altarului de la catedrala gotică, care a fost folosită și încastrată în interiorul acestor pereți.” a mai spus Mihaela Neag.

În timpul cercetărilor au identificate o parte din zidurile palatului principal din cetate, asociat principelui Sigismund, care era numit de către localnici Crăișorul, de unde și numele dat bastionului reabilitat.

„Balustrada realizată stă pe unul dintre zidurile palatului principal care a fost aici al principelui Sigismund, iar acesta dă și numele acestui bastion, el fiind numit de către locuitorii din acea vreme Crăișorul. Așa a luat naștere numele acestui bastion. Se datorează principelui Sigismund. Am mai avut foarte multe descoperiri din punct de vedere arheologic, care ne ajută să înțelegem mai bine istoria locului și ceea ce s-a întâmplat aici de-a lungul timpului.” a explicat directoarea adjunctă de la DMPFI.

Echipele de meșteri în restaurări istorice, aplaudați la scenă deschisă

Ioana Bob, manager de contract și șantier din partea grupului Selina, a vorbit despre echipele de meșteri care au lucrat efectiv la restaurarea Bastionului Crăișorul și despre specificul lucrărilor realizate. Fără priceperea acestor meșteri, potrivit Ioanei Bob, lucrarea poate nu ar mai fi fost atât de spectaculoasă și reușită, iar în semn de apreciere au fost nominalizați și aplaudați la scenă deschisă.

„Tot ce vedeți aici înseamnă manoperă și înseamnă manoperă aplicată pe acest tip de investiție care este monument istoric. Și în sensul ăsta aș vrea să vă prezint oamenii, meșterii care m-au ajutat să ajung în această etapă și o să-i nominalizez. Sunt oamenii care au muncit aici și care au contribuit efectiv la ceea ce vedeți astăzi. Pentru o astfel de lucrare este nevoie de experiență, de răbdare și de atenție la fiecare etapă.” a declarat Ioana Bob.

FOTO: Bastionul Crăișor a fost reabilitat 19.08.2026

Patronul Selina despre responsabilitatea constructorului

Lucrările au fost realizate de grupul de firme Selina, iar intervențiile asupra monumentului au presupus echipe specializate și o atenție deosebită la fiecare element al construcției. Beniamin Rus, patronul grupului de firme Selina, a vorbit despre responsabilitatea constructorului după asumarea unui termen de execuție și despre modul în care echipele companiei au abordat proiectul.

„În momentul când faci o promisiune beneficiarului, din momentul ăla n-ar mai trebui să fie problema beneficiarului și exclusiv doar problema noastră. Am constatat de-a lungul timpului că am avut foarte multe proiecte de anvergură și mai mare cu termene foarte strânse după ce s-a semnat contractul. Dacă e să fac trimitere la atitudinea colegilor mei, m-au surprins de fiecare dată prin faptul că au înțeles imediat din două fraze: putem să terminăm și să ieșim foarte bine sau să nu terminăm și să ieșim prost. Asta arată că avem în cadrul firmei echipe de profesioniști care știu să facă un anumit fel de lucrări.” a afirmat Beniamin Rus.

Patronul Selina a subliniat că intervențiile asupra unui monument istoric presupun un mod de lucru diferit față de un proiect obișnuit, fiecare element necesitând atenție și intervenții adaptate.

„A lucra pe monumente istorice înseamnă multă migală și multă atenție la fiecare element în parte. Apreciez munca doamnei Ioana Bob, se pare că știe cum să conducă un șantier, și, de asemenea, mulțumesc colaborării cu beneficiarul. De fiecare dată am avut o atitudine pozitivă. Atunci când am avut o problemă, nu ne-au luat la întrebări, ci cu ce vă putem ajuta, și asta înseamnă mare lucru. Într-un proiect de acest tip apar situații care nu pot fi prevăzute în totalitate de la început. Important este să existe o colaborare și să poți să găsești soluții împreună. Din punctul nostru de vedere, colaborarea cu beneficiarul a fost una importantă pentru desfășurarea lucrărilor.” a ținut să puncteze Rus.

Cu câteva minute bune înainte de începerea recitalului, promenada se umpluse de lume. Amfiteatrul a fost neîncăpător sute de oameni asistând la concert din Piațeta Independenței, acolo de unde au putut cumpăra cafea și vin. Soliști au fost Nagy Kálmán vioară solo și vioară electrică, Teodorian Popa – vioară 1, Olah Boglarka – vioară 2, Ioan Chiș – violă, Victor Sandu – violoncel, Ciprian Vereș – contrabas, Camelia Andone – pian și Cătălin Cioargă – percuție. În program au fost: Ennio Moricone – Gabriel’s Oboe, John Williams – Schindler’s List, James Horner – The Ludlows, Booker T.& The M.g’s – Green Onions, Astor Piazzolla – Oblivion, Aerosmith – Walk This Way, Deep Purple – Smoke On Water, Guns N’Roses – Sweet Child O’Mine, Jimmy Hendrix – Purple Haze, Kansas – Dust in The Wind, Nirvana – Smells Like Teen Spirit, AC/DC – Back in Black, Journey – Don’t Stop Believin, The Best Of ABBA și The Best Of Queen.

FOTO: „Smoke on Water” a răsunat pe malul Crișului Repede, Corina Suci, 19.08.2026

Smoke on Water a făcut parte din Festivalul Inițio 2026 care va continua pe 20 august, ora 20.00, cu recitalul „Klezmer Music – Ediția a II-a” care va avea loc la Sinagoga Neologă Sion.

Conducerea spitalului transmite condoleanțe familiei și colegilor și își exprimă regretul pentru această pierdere.

‘Circumstanțele și cauzele producerii acestui tragic eveniment sunt în atenția autorităților competente. Din respect pentru familia îndoliată, spitalul nu va face alte comentarii’, subliniază sursa citată.

Potrivit ISU București-Ilfov, medicul s-ar fi aruncat de la etaj.

Poliția Capitalei precizează că victima este un bărbat de 28 de ani.

‘La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiști din cadrul subunității care au delimitat și au asigurat zona. De asemenea, și un echipaj de prim ajutor aflat în proximitate a intervenit pentru salvarea bărbatului. În pofida eforturilor depuse de medici, aceștia au declarat decesul bărbatului, în vârstă de aproximativ 28 de ani. În urma verificărilor efectuate, a reieșit faptul că persoana în cauză s-ar fi precipitat de la un etaj superior. Cazul urmează să fie preluat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împreună cu Serviciul Omoruri’, se mai arată în comunicatul transmis de Poliție.

Trupul neînsuflețit urmează să fie transportat la Institutul Național de Medicină Legală pentru necropsie.

sursa: AGERPRES

La concurs participă tineri interpreți cu vârste cuprinse între 4 ani și categoria 17+, inclusiv formații, care vor evolua în fața unui juriu alcătuit din artiști și specialiști din industria muzicală.

Vineri, 21 august, începând cu ora 13:00, se desfășoară proba de concurs, în cadrul căreia copiii și adolescenții sunt notați pe categorii de vârstă.

Sâmbătă, 22 august, tot de la ora 13:00, are loc Gala festivalului, moment în care sunt desemnați câștigătorii și susținute recitalurile artiștilor invitați. Alături de câștigători, pe scenă vor evolua UDDI, Sanda Ladoși și Alin Pascal, astfel încât gala nu se rezumă doar la premiere, ci devine și un adevărat spectacol.

Câștigătorii sunt aleși de un juriu din care fac parte Cezar Ouatu (președinte), UDDI, Sanda Ladoși, Alin Pascal și Doina Elena Bentu. Cezar Ouatu a mai făcut parte din juriul festivalului și în edițiile anterioare, iar Doina Elena Bentu are o vastă experiență în domeniul concursurilor și festivalurilor muzicale pentru copii și adolescenți.

Foto: Star Vivere

Marele premiu: 5.500 de lei

Pe lângă premiile pe categorii de vârstă, concurenții își dispută Marele Premiu, în valoare de 5.500 de lei. Se vor mai acorda Trofeul Next Generation, Trofeul Teenager și mai multe premii speciale, printre care „Arta de a fi TU”, o distincție care recompensează autenticitatea, emoția și personalitatea artistică a concurenților.

Evenimentul este organizat de Asociația Star Vivere, cu sprijinul Primăriei Municipiului Oradea.

Cine vrea să descopere noua generație de interpreți, direct pe o scenă adevărată, este așteptat la Teatrul Regina Maria, accesul fiind liber.

Afișul meciului dintre DEAC Debrecen și CSM CSU Raiffeisen FOTO: CSM ORADEA FB

CSM CSU Raiffeisen va evolua joi, 20 august, cu începere de la ora 18:00, pe terenul echipei maghiare DEAC Debrecen. Acesta va fi primul meci al „leilor roșii” după ce echipa a fost preluată de antrenorul Mikko Riipinen.

„Începe perioada în care noua echipă prinde contur, meci cu meci”, se spune pe pagina de facebook a CSM Oradea.

După partida cu DEAC Debrecen, echipa noastră va reveni acasă, continuând-și antrenamentele pe plan local. Următorul meci de pregătire va avea loc sâmbătă, 29 august, pe teren propriu, cu SCM Timișoara. Partida se va disputa cu începere de la ora 18:00, la Oradea Arena. Va urma apoi un alt meci acasă, cu CSU Sibiu, programat miercuri, 2 septembrie, de la ora 17:00, la Arena „Antonio Alexe”.

În perioada 4-6 septembrie, echipa noastră va organiza Memorialul Antonio Alexe, care va avea loc la Arena „Antonio Alexe”, după următorul program:

• vineri, 4 septembrie, ora 18:00: CSM CSU Raiffeisen – Szolnoki Olajbányász
• sâmbătă, 5 septembrie, ora 18:00: Szolnoki Olajbányász – Bosna Sarajevo
• duminică, 6 septembrie, ora 17:00: Bosna Sarajevo – CSM CSU Raiffeisen Oradea

Accesul la meciurile de pe teren propriu din presezon este liber.