Filmele pot fi vizionate gratuit la Cinema Palace, însă participarea necesită obținerea prealabilă a biletelor. Acestea pot fi ridicate de la sediul UDMR (Piața Unirii 2-4), în fiecare zi lucrătoare, între orele 09:00-15:00.

Primul film va rula în 4 mai. Este vorba despre „És mi van Tomival?”, care abordează teme precum dependența, prietenia și lupta pentru sobrietate din perspectiva a doi prieteni. Acțiunea se desfășoară pe străzile Budapestei și atinge tema deciziilor dificile sau ideea unui nou început.

În 5 mai, filmul „Szabadság a hegyen” evocă o perioadă aparte: epoca Ceaușescu. Este vremea în care vizionarea unui meci de fotbal devenea o experiență colectivă, iar oamenii se adunau pe dealuri și în zone înalte pentru a putea recepționa prinde posturi TV străine. Prin povești personale, filmul oferă o imagine autentică a acestui fenomen, fiind o amintire comună pentru o întreagă generație și în același timp o perspectivă inedită pentru cei mai tineri.

Publicul este invitat pe 7 mai la „Keménykalap és Krumpliorr”, un film în care membrii patrulei Vadliba pornesc în căutarea unei maimuțe dispărute. Povestea plină de aventură și umor oferă un univers familiar pentru unii, dar și o descoperire pentru generațiile mai tinere.

Filmul „Minden csillag” va putea fi vizionat la 11 mai, povestind despre întoarcerea acasă a unui frate și a unei surori, care redescoperă trecutul, relațiile și propriile drumuri. Filmul ridică întrebări despre timp, alegeri și despre locul în care ajungem, comparativ cu ceea ce ne-am imaginat cândva.

Seria continuă pe 12 mai cu adaptarea animată „Csongor és Tünde”, care readuce la viață opera clasică a lui Vörösmarty Mihály. Prin forma sa animată, povestea devine accesibilă și publicului tânăr, transformând proiecția într-o opțiune potrivită pentru familii.

În încheiere, în14 mai va rula filmul „Fesztiválország”, care oferă o incursiune în universul festivalurilor maghiare, prezentând evenimente emblematice precum Sziget, VOLT sau Balaton Sound. Prin muzică și povești personale, filmul evidențiază experiențele care leagă generații și dezvăluie ceea ce se află dincolo de atmosfera acestor festivaluri.

Aceștia își vor începe activitatea la noul loc de muncă pe 1 iunie. De la aceeași dată, judecătoarea Andreea Lup, de trei ani la Tribunalul Bihor, se va transfera la instanța similară din județul Alba.

În schimb, CSM a respins cererile de transfer la Judecătoria Oradea ale altor 6 magistrați. Este vorba despre Gabriel Chifan (de la Judecătoria Marghita), Emilia Maria Blidar (Judecătoria Beiuș), Anca Maria Costin (judecătoria Negrești-Oaș), Adina Lung (din cadrul Judecătoriei Carei), Claudia Mercea (judecătoare în Marghita) și Denisa Luana Rusu, de la Judecătoria Salonta.

Tot în ședința din această săptămână a judecătorilor din CSM a fost respinsă cererea de transfer la Curtea de Apel Suceava sau la Tribunalul Suceava a judecătorului Daniel Corduneanu, delegat de la Tribunalul Bihor la Tribunalul Ilfov.

În plus, CSM a hotărât delegarea judecătoarei Diana Anca Ionescu în funcția de președinte al Secţiei penale a Judecătoriei Oradea. Magistratul, care are grad profesional de curte de apel își va prelua funcția pe 5 mai și o va deține până la ocuparea funcţiei prin numire, dar nu mai mult de 6 luni.

Trei judecători din Bihor au cerut transferul la alte instanțe în cadrul unei sesiuni derulate de CSM

În prezent, legislația permite marje mult mai largi. Conform reglementărilor în vigoare, dobânzile la creditele ipotecare pot depăși cu până la 8 puncte procentuale rata de referință, iar cele pentru consum chiar cu până la 27 de puncte procentuale. Prin urmare, noul proiect ar restrânge considerabil spațiul în care creditorii își pot stabili costurile.

Pe lângă plafonarea dobânzilor, inițiativa introduce și reguli mai stricte privind transparența. Instituțiile financiare ar fi obligate să includă avertismente clare și vizibile în toate materialele publicitare și în documentele precontractuale. Aceste mesaje ar atrage atenția asupra costurilor reale ale împrumuturilor, riscurilor asociate creditelor în valută sau dobânzilor variabile, precum și diferențelor dintre tipurile de rambursare.

Totuși, măsurile nu vor intra în vigoare automat. Proiectul trebuie să parcurgă întregul proces legislativ: dezbatere și vot în Parlament, promulgare de către președinte și publicare în Monitorul Oficial. Abia după aceste etape, noile reguli ar putea produce efecte în piața creditelor.

Actul normativ stabilește cadrul juridic privind înregistrarea și autorizarea angajatorilor care utilizează forță de muncă străină (cetățeni din state non-UE) pe teritoriul României, autorizarea și desfășurarea activității agențiilor care plasează cetățeni străini pe piața muncii, precum și instituirea unui mecanism digital de admitere a acestora, în scopul încadrării în muncă. Noul mecanism digital urmează să înlocuiască sistemul actual de eliberare a avizelor de muncă și de detașare.

Ordonanța a intrat în vigoare la sfârșitul lunii aprilie, însă prevede o perioadă de tranziție de aproximativ trei luni pentru implementarea noilor cerințe. Astfel, termenul-limită pentru aplicarea efectivă a obligației privind plata salariilor prin cont bancar este 8 august 2026. După această dată, plata în numerar către lucrători străini va constitui contravenție și va putea fi sancționată.

O măsură pentru trasabilitate și control

Autoritățile justifică introducerea acestei reguli prin necesitatea de a asigura o mai bună trasabilitate a plăților salariale și de a reduce riscurile asociate muncii nedeclarate sau subdeclarate. Plata prin cont bancar permite monitorizarea fluxurilor financiare și oferă instituțiilor de control instrumente mai eficiente pentru verificarea respectării legislației muncii.

În ultimii ani, numărul lucrătorilor străini din România a crescut semnificativ, în special în domenii precum construcții, horeca sau logistică, ceea ce a determinat autoritățile să întărească mecanismele de reglementare și control.

Pentru angajatori, noile prevederi implică ajustări administrative și operaționale. Companiile trebuie să se asigure că toți lucrătorii străini dețin conturi bancare active, ceea ce poate presupune sprijin logistic în deschiderea acestora și adaptarea procedurilor interne de plată.

În special pentru firmele mici sau pentru cele din sectoare unde plata în numerar era frecvent utilizată, tranziția către plăți exclusiv bancare poate genera costuri suplimentare și nevoia de reorganizare a fluxurilor financiare.

Parte dintr-un proces mai amplu de digitalizare

Nerespectarea obligației de plată prin cont bancar va fi sancționată contravențional, iar controalele vor fi intensificate. Inspectorii de muncă vor verifica respectarea noilor reguli, iar documentele bancare vor deveni esențiale pentru demonstrarea conformității.

În plus, utilizarea numerarului în afara cadrului legal poate atrage suspiciuni suplimentare în cadrul verificărilor fiscale.

Noile prevederi nu vizează doar modalitatea de plată a salariilor, ci fac parte dintr-un proces mai larg de digitalizare și modernizare a cadrului de reglementare privind forța de muncă străină. Introducerea mecanismului digital de admitere reprezintă o schimbare structurală, menită să simplifice procedurile și să reducă birocrația.

Incidentul în urma căruia Victor Mierluț a fost inculpat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice s-a petrecut la sfârșitul lunii ianuarie a acestui an, într-un bar din satul Vășad, la 10 kilometri de Valea lui Mihai. După ce a trecut pe la sora sa, unde a băut două flacoane cu spirt medicinal, bărbatul s-a oprit în seara de 26 ianuarie, după ora 19:00, la un local din sat. Afectat de alcool, la un moment dat a intrat în conflict cu mai mulți tineri aflați în bar.

„Vă tai pe toți”

Unul dintre băieți a încercat să-l liniștească și i-a făcut cinste cu o bere. Fără succes, pentru că lui Mierluț i s-a părut că tinerii își bat joc de el. A scos un cuțit pe care îl luase din locuința surorii sale și i-a amenințat pe clienți. În ciuda faptului că întreaga întâmplare a fost înregistrată de camerele de supraveghere ale localului, agresorul a susținut că nu-și amintea nimic din ce a făcut. Nici măcar că la un moment dat le-a spus celor din bar că, după ce îi înjunghie, „se taie pe el”.

În ciuda amenințărilor, tinerii l-au scos din local pe scandalagiul care a hotărât să se răzbune pentru batjocura la care considera că a fost supus. S-a dus spre o mașină parcată în fața barului și a împlântat cuțitul într-unul din cauciucuri. Abia mai târziu a aflat că autovehiculul nu îi aparținea unuia dintre cei cu care se certase în local, ci chiar patroanei barului. A fost reținut 24 de ore și a promis că va plăti paguba estimată la 500 de lei, ceea ce a și făcut după câteva zile.

Tâlhării, minciuni și amenzi de 20.000 de lei

Deși și-a recunoscut fapta și a fost judecat sub control judiciar, Victor Mierluț a fost condamnat, printr-o sentință care nu este definitivă, la o pedeapsă cu executare. Judecătorul de caz din Marghita a observat că inculpatul că a acționat într-o stare de intoxicație alcoolică, având asupra lui un cuțit, într-un loc public.

Instanța a mai remarcat că bărbatul este recidivist. Mierluț a petrecut după gratii 5 ani și 4 luni, după ce în 2020 a fost condamnat într-un dosar de furt calificat. El a fost acuzat atunci că, alături de un alt individ, a furat o iapă și o căruță din curtea unui sătmărean și le-a dat la schimb unui bărbat cunoscut întâmplător.

În cazierul bărbatului de 48 de ani mai figurează o condamnare la 4 ani de detenție pentru tâlhării comise în Oradea, în decembrie 2019, când a atacat două femei pe stradă și le-a lovit, smulgându-le poșetele. Victor Mierluț a fost trimis după gratii și în 2016, după ce l-a lovit cu o șurubelniță în cap pe fratele fostei sale concubine, dar și pentru că a susținut că el a condus o mașină prin Oradea, deși la volan se aflase un alt bărbat, fără permis.

De remarcat este faptul că, înainte cu o zi de condamnarea aplicată în dosarul scandalului comis în barul din Vășad, Judecătoria Marghita a dispus ca, în contul a 15 amenzi contravenționale în valoare de peste 20.000 de lei, pe care le-a încasat acum aproape 7 ani, Mierluț să muncească 300 de ore în folosul comunității. Sentința nu e definitivă.

În prezent, astfel de sume sunt taxate cu o cotă de 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, însă procedura de aplicare este una indirectă. Deși inspectorii antifraudă pot descoperi în timpul controalelor indicii privind venituri nedeclarate sau nejustificate, ei nu au dreptul de a finaliza procedura fiscală. Cazurile sunt transmise către alte structuri din cadrul ANAF, care realizează analize suplimentare și decid eventual impunerea obligațiilor fiscale.

Potrivit instituției, acest circuit administrativ complex generează întârzieri semnificative și consumă resurse administrative importante. În plus, există riscul ca recuperarea sumelor datorate bugetului de stat să fie amânată nejustificat, în condițiile în care mai multe structuri trebuie să intervină succesiv în același dosar.

Noua propunere legislativă urmărește simplificarea acestui traseu. Concret, inspectorii antifraudă ar urma să primească atribuții directe de verificare a situației fiscale personale, inclusiv utilizarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor reale. În situațiile în care contribuabilii nu pot justifica proveniența anumitor sume, aceștia ar putea primi pe loc decizii de impunere, fără pași procedurali suplimentari. Schimbarea ar permite astfel valorificarea imediată a constatărilor din controale și aplicarea mai rapidă a impozitului de 70% prevăzut de Codul fiscal pentru veniturile cu sursă neidentificată. ANAF susține că această abordare ar crește eficiența colectării și ar reduce întârzierile în stabilirea obligațiilor fiscale.

Centrul va funcționa într-o clădire modernizată de pe strada Tineretului nr. 4, care a fost renovată și adaptată pentru a răspunde cerințelor actuale ale comunității. Spațiul are o suprafață utilă de aproximativ 211 metri pătrați și este organizat în șase încăperi destinate activităților specifice. Au fost amenajate spații pentru consiliere medicală și socială, o sală pentru activități educaționale și de grup, un cabinet pentru consultații, precum și birouri pentru personal.

Clădirea dispune de grupuri sanitare separate pentru personal și beneficiari, inclusiv facilități pentru persoanele cu dizabilități.

Imobilul este dotat cu mobilier complet și a fost adaptat pentru acces facil, fiind prevăzute rampe și marcaje tactile pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Investiția respectă standardele actuale privind protecția mediului și principiile dezvoltării durabile. Valoarea totală a proiectului se ridică la 832.049,29 lei, cu TVA inclus, din care cea mai mare parte, peste 684.000 de lei, a fost direcționată către lucrările de construcție și renovare, iar diferența de bani a fost alocată pentru dotările necesare și activități de publicitate.

Centrul Comunitar Integrat se adresează în principal locuitorilor vulnerabili din Ștei, dar și din comunele învecinate Lunca și Rieni, în baza unor parteneriate de colaborare. De asemenea, au fost încheiate parteneriate cu Consiliul Județean Bihor și UNICEF. La nivelul orașului există, conform estimărilor, peste 1.850 de persoane care ar putea beneficia de serviciile centrului, în condițiile în care gradul de vulnerabilitate depășește 27% din populație. Serviciile care vor fi oferite prin intermediul acestui centru includ asistență medicală comunitară, consiliere socială, sprijin educațional și activități de prevenție. Echipa este formată în prezent dintr-un asistent medical comunitar și un asistent social, existând posibilitatea extinderii cu alți specialiști, în funcție de necesități.

„Acest centru este gândit pentru oamenii care au cea mai mare nevoie de sprijin, fie că vorbim despre servicii medicale de bază, consiliere socială sau activități educaționale. Ne dorim ca nimeni să nu fie lăsat în urmă, iar prin acest proiect facem un pas concret în această direcție”, ne-a transmis primarul orașului Ștei, Iulian Balaj.

Prin finalizarea acestei investiții, potrivit autorității locale, se urmărește reducerea diferențelor de acces la servicii esențiale și îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, în paralel cu sprijinirea incluziunii sociale la nivelul întregii comunități.

Proiectul include consolidarea zidurilor degradate, refacerea continuității structurale și completări de zidărie în zonele afectate de prăbușiri. În această etapă a fost începută și ridicarea donjonului, element central al ansamblului, care va oferi un punct de belvedere asupra întregii zone, până spre Bratca. În interiorul incintei vor fi amenajate spații cu funcțiuni expoziționale, iar accesul vizitatorilor va fi îmbunătățit prin realizarea unor trasee pietonale sigure, sisteme de semnalistică și facilități de vizitare.

foto: Primăria Aleșd

În paralel, administrația locală are în vedere amenajarea unor zone de parcare și a unor puncte de informare, pentru a susține dezvoltarea turistică a întregii zone. Situată pe un promontoriu stâncos deasupra orașului Aleșd, cetatea datează din Evul Mediu și a avut de-a lungul timpului un rol strategic de apărare, fiind astăzi un reper istoric important al zonei.

Primarul Ioan Todoca ne-a menționat că proiectul reprezintă o investiție esențială pentru dezvoltarea turistică locală și pentru valorificarea patrimoniului istoric.

„Ne apropiem de finalizarea unei lucrări importante pentru comunitate, iar stadiul actual de peste 70% ne dă încredere că termenul stabilit va fi respectat. Cetatea Piatra Șoimului este un proiect câștigat prin PNRR, iar lucrările sunt în plină desfășurare, inclusiv ridicarea donjonului, din vârful căruia se va putea vedea până la Bratca. Până la 31 iulie, proiectul va fi terminat”, a afirmat primarul Todoca.

foto: Primăria Aleșd

După finalizarea lucrărilor, Cetatea Șoimului va fi inclusă în „Ruta Cetăților”, parte a Programului național „România Atractivă”, ceea ce va permite integrarea sa într-un circuit turistic mai amplu. Circuitul național al cetăților include 31 de obiective, precum cetățile din Sighișoara, Brașov, Bologa sau Oradea. Programul reunește mai multe obiective de patrimoniu din țară și urmărește promovarea acestora printr-o strategie comună, axată pe creșterea vizibilității și a atractivității turistice. Autoritățile locale estimează că includerea cetății în acest circuit va contribui la creșterea numărului de vizitatori și la revitalizarea turistică a orașului Aleșd și a zonei învecinate, odată cu redeschiderea oficială a monumentului, după finalizarea lucrărilor.

Intervalul 04.05.2026 – 11.05.2026

Temperaturile vor depăși ușor media climatologică în vestul, nord-vestul și centrul țării, iar în celelalte regiuni se vor menține apropiate de normal. În ceea ce privește precipitațiile, acestea vor fi sub nivelul obișnuit în cea mai mare parte a teritoriului.

Intervalul 11.05.2026 – 18.05.2026

Valorile termice medii vor fi ușor mai ridicate decât cele caracteristice perioadei în vest, sud-vest și pe alocuri în centru, iar în rest vor rămâne apropiate de normal. Regimul pluviometric va fi peste medie în nord-vest, în timp ce în restul țării se va situa în jurul valorilor obișnuite.

Intervalul 18.05.2026 – 25.05.2026

Temperatura aerului va avea, în general, valori apropiate de normal, cu posibilitatea unor ușoare depășiri în sud-vest. Cantitățile de precipitații vor fi, la nivel național, în concordanță cu mediile climatologice.

Intervalul 25.05.2026 – 01.06.2026

Temperaturile medii vor fi ușor peste cele specifice perioadei în vest, sud-vest și centru, iar în celelalte zone vor rămâne apropiate de normal. Precipitațiile vor fi ușor sub medie în vest și nord-vest, iar în restul regiunilor vor fi, în general, normale pentru acest interval.

Lucrările au fost derulate etapizat pe mai multe artere importante din municipiu, respectiv străzile Nicolae Bălcescu, Carol I, Prelungire Bălcescu, I.C. Cantacuzino și Batthyányi Lajos. În urma intervențiilor din teren, gradul de execuție al proiectului a ajuns la aproximativ 47%. Pe parcursul derulării proiectului au fost realizate și acțiuni de informare și publicitate, pentru asigurarea unei comunicări unitare privind finanțarea și implementarea investiției. Proiectul este finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, din Fondul European de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene, Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest având rol de Autoritate de Management.

Valoarea totală a investiției este de 73.741.896,01 lei, iar valoarea totală eligibilă se ridică la 70.158.693,21 lei, din care finanțarea nerambursabilă din FEDR este de 59.634.889,23 lei, iar contribuția nerambursabilă din bugetul național este de 9.120.630,12 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 63 de luni, respectiv între 3 noiembrie 2021 și 31 ianuarie 2027. Obiectivul general vizează dezvoltarea unui model de mobilitate urbană sustenabilă la nivelul municipiului Salonta, în acord cu principiile tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, prin creșterea utilizării transportului public ecologic și a pistelor de biciclete.