Astfel, judecătoarea Doseanu a obținut unul dintre cele patru posturi scoase la concurs în cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al instanței supreme. Celelalte posturi au fost obținute de judecătorii Ionuț Militaru, de la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal (82 de puncte la evaluarea hotărârilor judecătorești), Amelia Raluca Onișor, director adjunct al Institutului Național al Magistraturii și judecător la Curtea de Apel București (80 de puncte) și Adrian Chirian, vicepreședintele Curții de Apel Iași, care a obținut 78 de puncte.

Printre cei declarați respinși se numără Dana Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, care a obținut al zecelea punctaj.

Singurul post disponibil la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost ocupat de judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București.

Judecătoarea Loredana Doseanu are 48 de ani și a absolvit Facultatea de Drept din Oradea, promoția 2001. Până în 2008 a activat ca avocat în cadrul Baroului Bihor, după care a intrat în magistratură, ca procuror la Marghita și apoi la Oradea. În februarie 2011, a fost eliberată din funcția de procuror și a fost numită judecător la Judecătoria Oradea.

În 2014 a promovat la Tribunalul Bihor, iar patru ani mai târziu a avansat la Curtea de Apel Oradea, Secţia I Civilă.

Loredana Doseanu este și lector universitar la Universitatea Agora, din Oradea. În 2015 a obținut titlul de doctor în drept la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”.

Cu o capacitate de 33 de metri cubi, echivalentul a 33.000 de litri, cisterna este dotată cu un sistem de contorizare care măsoară cantitatea de apă livrată fiecărui beneficiar, asigurând evidența volumului furnizat.

Serviciul se adresează persoanelor fizice, firmelor, instituțiilor și autorităților locale care au nevoie de o soluție de aprovizionare cu apă, inclusiv în zonele fără acces la rețeaua publică sau în situații în care este necesară o alimentare temporară.

Livrările se efectuează pe bază de comandă, cu plata în avans. Operatorul menționează că pe lângă serviciul de livrare apă, solicitanții vor achita și tariful de transportul în valoare de 8,13 lei/km, în funcție de numărul de kilometri parcurși.

Prin introducerea acestui serviciu, Compania de Apă Oradea își extinde soluțiile de aprovizionare cu apă potabilă, oferind beneficiarilor din întreg județul Bihor posibilitatea de a primi apă în locația solicitată, cu măsurarea cantității efectiv livrate.

Pentru informații privind tarifele, condițiile de livrare și modalitatea de plasare a comenzilor, cei interesați pot contacta Call Center-ul Companiei de Apă Oradea, la numărul 0359 996.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Potrivit mecanismului instituit prin Legea nr. 162/2026, acciza aplicată motorinei standard comercializate pe piața internă rămâne redusă cu 25%. Măsura este reevaluată la fiecare două săptămâni, în funcție de indicatorii pieței.

Pentru perioada 16–31 octombrie, reducerea echivalează cu 701,07 lei pentru fiecare 1.000 de litri de motorină, respectiv cu 829,69 lei pe tonă.

În urma aplicării acestei diminuări, nivelul efectiv al accizei ajunge la 2.103,22 lei pentru 1.000 de litri, echivalentul a 2.489,05 lei pe tonă.

Decizia prelungește măsura aplicată în prima jumătate a lunii și urmărește limitarea efectelor scumpirilor de pe piața carburanților asupra transporturilor, logisticii și costurilor suportate de companii.

Datele analizate pentru perioada de referință arată că variația cotațiilor Platts pentru motorină a fost de 47,78%, în timp ce prețul mediu al motorinei standard la pompă a înregistrat o variație de 35,60%.

Acești indicatori sunt utilizați în evaluarea bilunară prevăzută de lege și au stat la baza menținerii reducerii de acciză la nivelul de 25%.

Menținerea accizei reduse urmărește să limiteze presiunea costurilor cu motorina asupra transportatorilor și operatorilor logistici. Cheltuielile cu combustibilul se reflectă în costurile de transport și pot influența, indirect, prețurile bunurilor și serviciilor.

Totuși, continuarea reducerii accizei nu garantează că prețul motorinei la pompă va scădea sau va rămâne neschimbat. Prețul final depinde și de evoluția cotațiilor internaționale, costurile de aprovizionare, taxele și celelalte componente ale prețului de comercializare.

„Un an de zile a fost închis Parcul I.C. Brătianu pentru lucrări. Un proiect de 4,5 milioane de euro. După ce s-a încheiat „reactivarea și revitalizarea” a început marea cârpeală.” a fost mesajul postat o orădeancă.

Contactat de bihon.ro pe această temă, viceprimarul Teofil Filimon ne-a transmis că lucrările semnalate de orădeni sunt executate la solicitarea municipalității, pentru remedierea unor neconformități. Întrebat când ar urma să aibă loc recepția finală a lucrărilor din parcul Brătianu, viceprimarul Filimon ne-a declarat că procedura ar urma să aibă loc la finalul lunii octombrie, însă depinde de finalizarea remedierilor respectiv montarea noilor plăcuțe de la intrările în parc, pe care să se regăsească și traducerea în limba maghiară a denumirilor.

foto: Orădenii reclamă „cârpelile” executate în Parcul Brătianu, 15.10.2026

Începute în vara lui 2025, lucrările de modernizarea a Parcului I.C. Brătianu, executate de firma Flodor Transcom SRL, în baza unui contract în valoare de 21,79 milioane de lei, fără TVA, ar fi trebuit terminate în 31 mai, însă printr-o prelungire acordată de Primăria Oradea, termenul final a fost 30 iunie. Acccesul orădenilor în incinta parcului a fost permis la începutul lunii iunie.

Spiros Baltsavias a ținut să-i aibă alături la meciul de inaugurare pe o parte dintre jucătorii care au reușit performanțe cu AEK Oradea în anii de glorie ai minifotbalului bihorean.
Am remarcat campioni europeni sau mondiali cu România, campioni naționali și câștigători ai EMF Champions League și alți membri au „familiei AEK Oradea”: Marius Balogh, Andrei Șumălan, Andrei Ferik, Vlad Ghețe, Cristian Andor, Adrian Iova, Răzvan Pocian, Cristian Teșan, Liviu Ianța dar și alți apropiați ai minifotbalului.
Noua iarbă sintetică de 50 mm, omologată FIFA, a fost testată și de antrenorul Erik Lincar și președintele George Tătar.
„O să venim și noi la iarnă se ne pregătim aici”, a promis Lincar.

FOTO: Reinaugurare Baza Tineretului – foto: Teodor Biriș

Împărțiți în două echipe, foștii colegi de la AEK, au jucat vreme de 40 de minute și au testat din plin rezistența plaselor porților de pe terenul 1.

„Ne bucurăm că am reușit să finalizăm lucrările de modernizare de la Baza Tineretului, practicanții de fotbal și minifotbal beneficiind de o suprafață sintetică de top. Le mulțumesc jucătorilor care au scris istorie cu AEK Oradea pentru prezență, dar și lui George și Erik (n.r. – președintele și antrenorul de la FC Bihor). În perioada următoare dorim să revitalizăm minifotbalul bihorean și așteptăm cât mai multe echipe să participe în Campionatele Județene de minifotbal”, ne-a declarat Spiros Baltsavias, precizând că lucrările vor continua și în zona terenului sintetic acoperit cu balon.

Continuă înscrierile pentru Campionatele Județene de minifotbal, de amatori și firme sau instituții publice, echipele doritoare având termen până în data de 26 octombrie, direct la Baza Tineretului sau la telefon 0729/451.276.

„Pentru gestionarea situației de urgență semnalată prin Sistemul Unic 112, în jurul orei 06.30, în dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana” al judeţului Bihor, la fața locului au fost mobilizate cu operativitate trei echipaje de pompieri militari din cadrul Stației Aleșd, dintre care două de stingere, cu două autospeciale de intervenție și unul de paramedici, cu ambulanța SMURD tip B2 a subunității”, a transmis Colonelul Camelia Roșca din cadrul ISU Bihor.

În momentul sosirii forțelor de intervenție la adresa indicată de apelant, ardeau violent și generalizat casa și lemnele de foc depozitate lângă locuință.

Echipajele de pompieri au localizat și lichidat incendiul în aproximativ 35 de minute, însă flăcările au afectat în totalitate locuința, construită pe o suprafață de circa 50 de metri pătrați și aproximativ 10 metri cubi lemne de foc.

Cercetările efectuate au indicat drept cauză probabilă a evenimentului, un coș de fum neprotejat termic față de materialele combustibile.

Din fericire, nu au existat persoane rănite.

Trei primării au respins parteneriatul

Prima hotărâre adoptată de consilierii județeni prevede aprobarea acordului de parteneriat dintre Consiliul Județean Bihor, în calitate de lider, și unitățile administrativ-teritoriale care au decis să participe la proiect. Potrivit datelor prezentate, 87 dintre cele 101 primării din județ au aprobat, prin hotărâri ale consiliilor locale, încheierea acordului și i-au împuternicit pe primari să îl semneze.
Trei administrații locale, Buduslău, Curtuișeni și Tarcea, au respins parteneriatul, în timp ce alte 11 nu au transmis un răspuns până la momentul întocmirii documentației. În cazul celor 11 unități administrativ-teritoriale care nu au răspuns, documentația nu conținea hotărârile consiliilor locale sau numerele de înregistrare necesare. Primăriile care vor dori ulterior încheierea acordului vor putea adera la parteneriat printr-un act adițional, însă, potrivit informațiilor primite, vor suporta toate costurile de migrare a datelor.

Ce presupune proiectul de digitalizare

Proiectul pentru care se va depune cererea de finanțare reprezintă a doua etapă a intervenției regionale pentru dezvoltarea Cloud-ului Regional Nord-Vest. În prima etapă, prin proiectul „Înființarea și operaționalizarea Centrului Regional de Date Nord-Vest”, sunt realizate infrastructura centrului regional și soluțiile software de e-guvernare destinate administrațiilor publice locale. Acestea au fost dezvoltate și testate pentru 16 autorități publice, printre care și Consiliul Județean Bihor.

În etapa a doua, aplicațiile informatice vor fi puse în funcțiune la nivelul unui număr cât mai mare de primării. Proiectul urmărește să permită migrarea bazelor de date și a programelor informatice existente către sistemele găzduite în Centrul Regional de Date Nord-Vest.

La nivelul județului Bihor, sunt vizate 88 de unități administrativ-teritoriale. Activitățile prevăzute includ analiza și migrarea datelor din programele utilizate de primării pentru impozite și taxe locale, registrul agricol, registratură și urbanism. De asemenea, proiectul prevede configurarea conturilor informatice ale administrațiilor locale în cloudul regional, integrarea cu sistemele naționale, instruirea angajaților și dotarea primăriilor cu pachete standard de echipamente IT. Vor fi asigurate și servicii de consultanță, precum și activități de informare și publicitate.

Primăriile nu vor mai avea nevoie de servere proprii

Unul dintre obiectivele proiectului este reducerea costurilor și a responsabilităților tehnice ale administrațiilor locale. Prin găzduirea centralizată a sistemelor informatice, primăriile nu vor mai avea nevoie de servere proprii pentru aplicațiile incluse în proiect și nu vor mai suporta costurile aferente găzduirii și întreținerii bazelor de date respective. Totodată, sistemul ar urma să faciliteze schimbul de informații între bazele de date și să îmbunătățească serviciile electronice oferite cetățenilor. Accesul de la distanță la serviciile administrațiilor locale și creșterea securității cibernetice se numără, de asemenea, printre obiectivele proiectului.

Consiliul Județean Bihor va coordona proiectul, va pregăti și va depune cererea de finanțare, va asigura managementul și cofinanțarea și va derula achizițiile necesare pentru implementarea aplicațiilor, migrarea datelor și instruirea personalului. Primăriile partenere vor pune la dispoziție informațiile și personalul necesar, vor sprijini transferul și integrarea datelor și vor asigura funcționarea sistemelor pe care le utilizează după finalizarea proiectului.

Buget de 26,2 milioane de lei

Cea de-a doua hotărâre adoptată în ședința extraordinară vizează aprobarea proiectului și a cheltuielilor aferente. Valoarea totală eligibilă este de 26.217.000 de lei, echivalentul a 5 milioane de euro, Contribuția proprie a CJ Bihor va fi de minimum 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, respectiv 524.340 de lei, la valoarea maximă prevăzută. La aceasta se pot adăuga cheltuielile neeligibile, care vor fi suportate din bugetul județului, în condițiile legii. Primăriile partenere nu vor avea contribuții financiare la cheltuielile eligibile ale proiectului, iar achizițiile vor fi realizate de liderul de parteneriat, respectiv CJ Bihor.

Litigiul a avut un parcurs îndelungat. În martie 2024, Judecătoria Sectorului 1 București a respins acțiunea cliente. Femeia a contestat hotărârea, iar în ianuarie 2026, Tribunalul București i-a admis cererea. Ulterior, Raiffeisen Bank a formulat recurs, însă Curtea de Apel București l-a respins, făcând definitivă soluția favorabilă cliente.

Incidentul s-a produs în ianuarie 2023, când femeia a primit un e-mail care părea să provină de la Raiffeisen Bank. Mesajul o informa că serviciul SmartToken, utilizat pentru autentificare, fusese blocat și o îndruma către un link pentru rezolvarea presupusei probleme.

De ce a fost considerată banca responsabilă

Convinsă că mesajul era legitim, clienta a accesat pagina indicată și a completat datele solicitate. În realitate, era vorba despre o tentativă de phishing, prin care atacatorii au obținut informațiile necesare pentru a efectua operațiuni în numele său.

Ulterior, din contul femeii au fost realizate două tranzacții pe care aceasta le-a contestat.

Situația a devenit evidentă pe 14 ianuarie 2023, când clienta a constatat că nu mai putea accesa contul. A contactat banca și a solicitat blocarea conturilor și oprirea tranzacțiilor, a făcut demersuri pentru actualizarea datelor și a depus o plângere penală.

În apărarea sa, Raiffeisen Bank a susținut că operațiunile contestate fuseseră efectuate prin proceduri de autentificare strictă. Instituția a invocat și obligația clientei de a-și proteja datele de acces și de a nu le divulga altor persoane. Totodată, banca a solicitat suspendarea procesului civil până la soluționarea dosarului penal.

Instanța a constatat că femeia introdusese personal datele pe pagina accesată din e-mailul fraudulos. De asemenea, în cadrul litigiului nu s-a dovedit existența unei breșe de securitate a sistemelor băncii sau faptul că instituția ar fi transmis adresa de e-mail a cliente către atacatori.

Aceste aspecte nu au fost însă suficiente pentru a înlătura răspunderea băncii pentru ceea ce s-a întâmplat după notificarea fraudei.

Potrivit motivării Tribunalului București, citată de Profit.ro, clienta a anunțat instituția pe 14 ianuarie 2023 că instrumentul său de plată era folosit fără drept. Cu toate acestea, contul a fost debitat în continuare, inclusiv pe 15 și 18 ianuarie, fără ca banca să justifice în mod adecvat întârzierea blocării.

Judecătorii au considerat că instituția nu și-a îndeplinit obligațiile legale după ce a fost informată despre utilizarea neautorizată a instrumentului de plată. Această conduită a contribuit la producerea unui prejudiciu de 69.937,60 lei.

Peste 84.000 de lei, suma pe care banca trebuie să o achite

Pe lângă recuperarea banilor pierduți, femeia a obținut și despăgubiri pentru suferința provocată de situația prin care a trecut.

Tribunalul a apreciat că pierderea unei sume importante, lipsa accesului la bani pentru o perioadă îndelungată și necesitatea de a recurge la instanță pentru recuperarea prejudiciului i-au provocat stres și disconfort psihic.

În consecință, judecătorii au stabilit acordarea unor daune morale de 10.000 de lei.

Obligațiile financiare impuse băncii sunt următoarele:

• 69.937,60 lei – despăgubiri pentru prejudiciul material;
• 10.000 de lei – daune morale;
• 4.663,05 lei – cheltuieli de judecată.

În total, Raiffeisen Bank trebuie să-i plătească femeii 84.600,65 lei.

Cazul readuce în atenție obligațiile pe care le au atât utilizatorii serviciilor de plată, cât și băncile atunci când există suspiciuni de fraudă.

Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată prevede că utilizatorul trebuie să informeze prestatorul fără întârziere nejustificată atunci când constată pierderea, furtul sau folosirea neautorizată a instrumentului de plată. La rândul său, potrivit articolului 167, litera f), prestatorul trebuie să împiedice utilizarea instrumentului de plată după primirea notificării.

Pentru faptele de trafic de influență, complicitate la această infracțiune, precum și complicitate sau instigare la spălare de bani (ultimele reținute în sarcina celorlalți inculpați) s-a dispus încetarea procesului penal ca efect al prescripției răspunderii penale.

Oprirea procesului penal a fost dispusă și față de cel de-al șaselea inculpat, Zoltán András, administrator al unei societăți comerciale din Baia Mare, ca urmare a decesului acestuia. Prin hotărârea definitivă pronunțată miercuri, 14 octombrie, Curtea de Apel a hotărât să confiște peste 800.000 de lei de la doi dintre inculpați – András Bekő și Vasile Sebastian Șuta.

Bani ceruți pentru presupuse intervenții la primari

Dosarul instrumentat de DNA Oradea a fost trimis în judecată în noiembrie 2015 și a vizat fapte care ar fi fost comise în perioada 2010 – 2013 de un grup constituit și coordonat de Hornung, administrator al firmei de consultanță Axis. Procurorii anticorupție arătau că din grupare ar fi făcut parte András Bekő, Ioan Doru Cotoroi, Zoltán András, Iosif Tamás Lukkel și Vasile Sebastian Șutan, fiecare cu roluri și sarcini clar stabilite, fiind specializați pe domenii de activitate.

Cu ajutorul acestora, Hornung ar fi cerut de la doi oameni de afaceri – care ulterior l-au denunțat autorităților judiciare – suma de 5,28 de milioane de lei, promițând că va interveni pe lângă primarii și comisiile de licitații din comunele Boianu Mare, Cefa și Şinteu pentru atribuirea unor lucrări și plata facturilor în cel mai scurt timp. Din banii ceruți, consultantul ar fi primit aproape un milion de lei, au aflat procurorii DNA Oradea.

Hornung a mai fost acuzat că l-ar fi constrâns pe unul dintre denunțători să-i dea 790.000 de lei, „amenințându-l că, în caz contrar, va efectua demersuri pentru a nu-i mai fi perfectată nicio formalitate necesară pentru a putea finaliza lucrările, că va discuta cu dirigintele de șantier să nu semneze fazele de lucrări și că, în consecință, nu-i vor mai fi decontate celelalte lucrări realizate în cadrul unuia dintre proiecte”.

Consultantul l-ar mai fi amenințat pe omul de afaceri că va discuta cu primarul unei comune pentru a-i rezilia contractul și că va ajunge să achite penalități, în loc să încaseze contravaloarea lucrărilor efectuate.

Sume „plimbate” prin conturi

Ancheta DNA Oradea a arătat că banii ceruți de Christian Hornung ar fi fost spălați printr-un circuit din care făceau parte persoane și firme din Maramureș, alături de instituții de credit. Mecanismul era simplu: sumele solicitate de consultant erau facturate de firmele deținute de complicii săi către societățile celor doi oameni de afaceri, sub forma unor prestări de servicii în domeniul construcțiilor sau sub forma închirierii de utilaje de construcții.

Banii erau virați apoi în conturile firmelor indicate de Hornung, care ar fi coordonat apoi „plimbarea” sumelor prin conturile mai multor societăți. În final, ajungeau în conturile unor persoane fizice, de unde erau retrase ulterior, în numerar, de la ATM-uri.

În octombrie 2015, Hornung, Bekő, Cotoroi şi Zoltán András au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, în timp ce Iosif Lukkel a fost pus sub control judiciar. Cinci ani mai târziu, Tribunalul Bihor a exclus din dosar mai multe interceptări, pe motiv că interceptările au fost făcute de către SRI.

Propuşi pentru arestare preventivă

Judecaţi pentru trafic de influenţă şi constituirea de grup infracţional organizat