Alina-Gabriela Filip are aproximativ 1,67 metri înălțime și 90 de kilograme, păr șaten până la umeri, pe care îl poartă de obicei prins, și ochi căprui. Polițiștii precizează că nu sunt cunoscute detalii despre hainele pe care femeia le purta în momentul plecării.

Femeia a mai plecat de la domiciliu și în cursul anului 2024, fiind găsită ulterior de polițiști.

Persoanele care dețin informații care ar putea ajuta la găsirea acesteia sunt rugate să contacteze cea mai apropiată unitate de Poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Ex-directoarea adjunctă a ITM Bihor are obligația de a presta 100 de zile muncă neremunerată în folosul comunităţii, au decis instanțele. În plus, Popa a fost obligată să plătească 2.000 de lei, cheltuieli de judecată.

Acuzațiile formulate de DNA

În octombrie 2023, procurorii anticorupție orădeni au reținut-o pe fosta directoare adjunctă, pe care au inculpat-o alături de trei funcționare din cadrul ITM Bihor pentru luare de mită. Acuzațiile se refereau la fapte ce ar fi fost comise în perioada 14 februarie 2022 – 17 octombrie 2023, în contextul efectuării unor controale.

Anchetatorii arătau că inculpatele, „acționând în echipe diferite, ar fi pretins și primit, în repetate rânduri, de la mai mulți oameni de afaceri diferite sume de bani, cuprinse între 2.000 lei și 4.000 lei. Sumele de bani respective ar fi fost pretinse și primite de funcționare pentru a nu le aplica oamenilor de afaceri sancțiuni contravenționale, prevăzute de Codul Muncii, pentru diverse nereguli constatate, printre care și pentru «munca la negru».” Conform procurorilor DNA, Nadia Popa s-ar fi ales cu 1.000 de lei, parte ce i-ar fi revenit din împărțirea unei sume de 3.000 de lei, ce ar fi fost dată în februarie 2022 de administratorii unei firme din Ștei pentru a nu fi sancționați.

Instanța: nu sunt probe clare

Pusă sub control judiciar, Popa (fostă Racz) a fost achitată de Tribunalul Bihor, care a stabilit că fapta de care a fost acuzată fosta adjunctă nu există. În sentința analizată de Bihon, instanța a explicat că acuzația „nu este susținută de probe directe, clare și neechivoce”, iar cele două funcționare care au însoțit-o pe Nadia Popa la controlul de la Ștei nu ar fi oferit „detalii concrete privind momentul exact al pretinsei împărțiri a banilor, locul unde aceasta ar fi avut loc, modul efectiv al remiterii sumei și nici reacția inculpatei la primirea banilor”.

În plus, instanța de fond a precizat că interceptările invocate de DNA Oradea nu conțin recunoașteri explicite ale primirii banilor de către fosta directoare adjunctă: „Simpla afirmație că aceasta nu ar fi negat primirea banilor nu poate fi asimilată, din punct de vedere juridic, unei recunoașteri a faptei.” Judecătorii au concluzionat că întreaga acuzație se bazează pe afirmații „indirecte, interpretabile și insuficient coroborate”.

Condamnări cu suspendare

În schimb, Nadia Popa a fost găsită vinovată că i-a anunțat pe administratorii unei firme de consultanță și contabilitate din Salonta că ITM Bihor urma să deruleze controale într-o anumită zi, la societăți din domeniul construcțiilor, printre care se numărau și clienți ai firmei salontane.

Suspendată din funcție până la finalizarea procesului, ex-directoarea a respins acuzaţiile de mită și ar fi susținut că nu a discutat despre controale cu reprezentanții societății din Salonta.

Celelalte trei funcționare anchetate de DNA în același dosar au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, admise de Tribunalul Bihor încă din februarie 2024. Astfel, Aurica Buhaș și Daniela Viorica Hriscu, șefa biroului Control Muncă Nedeclarată, au fost condamnate pentru luare de mită în coautorat și în formă continuată la câte un an și 10 luni de închisoare, cu suspendare. La rândul său, Natalia Mărioara Floruța a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare, tot cu suspendare.

Închisoare cu suspendare pentru trei funcționare ale ITM Bihor, acuzate că au luat șpagă. Au încheiat acorduri cu DNA

Contingentul cel mai mare a venit de la Club Atletic Oradea și este format din fundașul Mihai Mărunțelu (28 de ani), mijlocașul Cristian Jurcuț (31 de ani), polivalentul Sebastian Zadori (34 de ani) și atacantul Akos Waritz (32 de ani). Alături de ei va juca din nou Cristian Popa (31 de ani), fost coechipier la Viitorul Borș, care a evoluat ultima dată în Liga 6 din Germania.

Cristi Popa a revenit în fotbalul bihorean FOTO: facebook CS Foresta Tileagd

De la Crișul Sântandrei, din Liga 3, Seria 8, au fost transferați portarul Eduard Nergheș (23 de ani) și jucătorul de bandă dreaptă Damian Hașaș (20 de ani). Un alt tânăr promițător la un moment dat, pe când evolua la LPS Bihorul, Rareș Catrișcău (19 ani) a făcut pasul de la FC Universitatea Oradea la Foresta.

Din vechiul lot au mai rămas portarii Gabriel Luca, Radu Luca și jucătorii de câmp Adrian Popa, Adrian Mal, Florian Marc, Emanuel Filip, Sebastian Brata, Ștefan Meșter, Paul Suciu, Raul Mihalca, Luca Varodi și Casian Bițiș.

În staff-ul administrativ a fost cooptat Petru Gabor (foto), cunoscut după activitatea depusă în trecut la cluburile din Oșorhei sau Sântandrei, iar în cel tehnic antrenorul cu portarii Attila Marta, președintele clubului fiind Sebastian Popa, cel care a susținut din punct de vedere financiar clubul din Tileagd în ultimii ani.

„Obiectivul intermediar este să avem rezultate cât mai bine care să ne aducă o clasare în primele 6 echipe din Liga 4. Consider că va fi o luptă interesantă cu vreo 8 echipe implicate, cele 5 de anul trecut (n.r. – CAO, CS Oșorhei, Olimpia Salonta, CSO Ștei și FC Universitatea), plus noi, CS Vadu Crișului sau Crișul Aleșd. Campania de transferări nu e încheiată, mai suntem în discuții cu doi jucători și vom vedea în zilele următoare dacă se vor și concretiza. Preocupările principale pentru noul sezon sunt reconstrucție, stabilitate și continuitate”, ne-a declarat managerul Petru Gabor.

În perioada de pregătire, Foresta a susținut cinci jocuri de pregătire, două câștigate (9-1 cu FC Universitatea Oradea și 3-0 cu ACS Vadu Crișului), trei pierdute (1-3 cu CS Oșorhei, 1-4 cu Olimpia Salonta și 0-1 cu Crișul Aleșd).

Foresta începe sezonul cu un „derby de play-off” cu Olimpia Salonta în deplasare, meci programat sâmbătă, 5 septembrie, de la ora 11:00.

SURSA: facebook CS Foresta Tileagd

Programul serii este dedicat coloanelor sonore de film, un gen care a câştigat tot mai mult teren în rândul publicului de concerte simfonice, tocmai pentru că îmbină muzica de calitate cu recunoaşterea unor teme devenite parte din cultura populară.

Prima parte a concertului include piese din filme precum The Sound of Music, 1492: Conquest of Paradise, The Godfather, The Last of the Mohicans, Interstellar, Pinocchio, Forrest Gump și Avatar, un parcurs muzical care traversează mai multe decenii de cinematografie, de la drame istorice la producţii science-fiction.

După pauză, publicul va putea asculta teme din: Superman, Spider-Man, The Jungle Book, Snow White, Rio, Wednesday, Titanic, Harry Potter – Double Trouble şi Star Wars – Main Title, un mix care combină universuri de super-eroi, poveşti clasice de animaţie şi francize care au marcat industria filmului la nivel mondial.

Concertul face parte din seria de evenimente estivale INITIO, prin care Filarmonica de Stat Oradea îşi propune să aducă muzica simfonică în spaţii publice şi neconvenţionale, atrăgând astfel un public mai larg, inclusiv persoane care nu frecventează în mod obişnuit sala de concerte.

Biletele pentru concertul Cinemusic sunt disponibile pe platforma poftimcultura.ro.

Astăzi nu asistăm neapărat la dispariția globalizării, ci la renegocierea regulilor, stimulentelor și raporturilor de putere care au susținut-o. Dacă în ultimele decenii eficiența și costul minim au dominat deciziile de producție, acum ele sunt completate de preocupări privind siguranța aprovizionării, tehnologiile critice, securitatea energetică și apropierea geopolitică a partenerilor.

Globalizarea, între câștiguri și costuri inegal distribuite

Globalizarea a adus câștiguri importante prin extinderea comerțului și circulația mai rapidă a tehnologiilor, capitalului și cunoașterii. Beneficiile nu au fost însă distribuite uniform între țări, regiuni, sectoare sau categorii sociale.

În unele economii dezvoltate, relocarea activităților industriale a produs pierderi concentrate de locuri de muncă și nemulțumiri legate de distribuția inegală a avantajelor. Problema nu este că globalizarea nu a creat bunăstare, ci că bunăstarea globală poate crește în timp ce anumite comunități sau sectoare pierd. Tocmai aceste pierderi concentrate au căpătat o greutate politică mai mare decât câștigurile difuze ale economiei în ansamblu.

Fragmentarea, efect al succesului globalizării?

O parte dintre tensiunile actuale pot fi explicate chiar prin succesul integrării economice. Economii cândva periferice în lanțurile globale de valoare au devenit actori industriali, tehnologici și geopolitici importanți, schimbând distribuția puterii economice.

Interdependența, considerată mult timp un avantaj, este privită tot mai des și ca vulnerabilitate. De aici accentul pe reziliență și autonomie strategică. Regionalizarea, friend-shoring-ul, near-shoring-ul și politicile industriale pot marca trecerea de la o globalizare construită aproape exclusiv pe eficiență la una în care reziliența economică are o importanță comparabilă.

Noua paradigmă tinde spre o economie mai fragmentată, organizată în jurul unor blocuri economice și geopolitice. Competiția dintre marile puteri, subvenționarea industriilor strategice, restricțiile la exportul unor tehnologii și revenirea tarifelor comerciale indică această schimbare.

Costurile pot fi însă importante. Lanțurile de aprovizionare construite în interiorul unor blocuri politice pot fi mai sigure, dar mai puțin eficiente. Dublarea capacităților, accesul redus la furnizori competitivi și piețele mai mici pot afecta productivitatea. Reziliența poate funcționa astfel ca o „primă de asigurare” economică. De aceea, perioada actuală este mai potrivit descrisă drept sfârșitul unei forme de globalizare, nu sfârșitul globalizării.

Tarifele comerciale și „dilema tarifară”

Tarifele pot proteja temporar industrii, modifica stimulentele pentru investiții și servi drept instrument de negociere. În același timp, pot majora prețurile, afecta industriile dependente de importuri, provoca represalii și reduce schimburile comerciale și investițiile. Inițiativa SUA de majorare a tarifelor a influențat și percepția investitorilor asupra activelor financiare americane.

Într-o economie interconectată, un produs importat poate fi concurent pentru o industrie locală, dar input esențial pentru alta. Protejarea primei industrii poate reduce competitivitatea celei de-a doua.

Majorarea tarifelor de către administrația SUA poate fi analizată prin teoria jocurilor, ca o „dilemă tarifară”: un joc non-cooperativ în care escaladarea protecționismului poate produce pierderi pentru toate părțile. Autorul subliniază însă că impactul social nu poate fi ignorat în favoarea calculelor strict economice.

Estimările lui McKibbin, Noland și Shuetrim (2025), realizate pe baza unui model G-Cube, analizează efectele tarifelor asupra Chinei, SUA, unor economii europene membre G20 și, agregat, asupra celorlalte state europene. Rezultatele arată că SUA ar fi mai puțin afectată decât statele europene, dar mai mult decât China.

Sursa: McKibbin, Noland și Shuetrim (2025). CHN = China; DEU = Germania; FRA = Franța; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE în afara celor menționate explicit.

Primul scenariu presupune că economiile afectate nu răspund prin măsuri de retorsiune. În al doilea sunt incluse și aceste reacții, ceea ce amplifică efectele negative.

Sursa: McKibbin, Noland și Shuetrim (2025). CHN = China; DEU = Germania; FRA = Franța; ITA = Italia; USA = Statele Unite ale Americii; EUR = restul statelor UE în afara celor menționate explicit.

Pentru grupul „restul UE”, efectele sunt atât de runda I, cât mai ales de runda a II-a. Dacă toate statele răspund prin măsuri de retorsiune, China, principalul competitor al SUA, rămâne cea mai puțin afectată dintre economiile analizate.

SUA și restul UE într-un joc non-cooperativ

Pe baza acestor simulări, relația comercială dintre SUA și restul UE poate fi reprezentată ca un joc cu doi participanți și două opțiuni: Liberalizare (L) sau Protecționism (P).

Matricea arată modificarea PIB real față de nivelul estimat pentru 2030 în absența măsurilor tarifare. Dacă ambele părți mențin liberul schimb, pierderea este zero. Dacă una introduce tarife, iar cealaltă rămâne la liberalizare, pierderile estimate sunt de 0,046% pentru SUA și 0,28% pentru restul UE. Dacă ambele aleg protecționismul, pierderile cresc la 0,096% pentru SUA și 0,54% pentru restul UE.

Strict din perspectiva PIB real, nici SUA, nici restul UE nu au stimulent economic să abandoneze liberalizarea. Totuși, asimetria pierderilor arată că SUA suportă mai ușor escaladarea protecționistă. În acest sens, matricea surprinde hegemonia și reziliența SUA: costul relativ suportat de hegemon este mai mic decât cel suportat de partener. În termenii jocului, liberul schimb este echilibrul Nash, dar dacă hegemonul îl abandonează unilateral, costurile tranziției spre protecționism devin puternic asimetrice.

SUA se confruntă totodată cu o „trinitate imposibilă”: menținerea dolarului în rol de hegemon al sistemului monetar internațional și al schimburilor comerciale, păstrarea unui nivel ridicat al salariilor pe piața internă și realizarea unui excedent comercial. Printr-o politică protecționistă, SUA poate atinge cel mult două dintre cele trei obiective. O cooperare renegociată cu Europa, inclusiv prin eliminarea reciprocă a taxelor, ar putea însă oferi o cale către compatibilizarea lor.

O lume mai fragmentată economic, dar mai conectată informațional

Actuala etapă diferă de vechile perioade de protecționism prin viteza de circulație a informației și cunoașterii. Inteligența artificială, digitalizarea, comunicațiile globale și mobilitatea capitalului intelectual fac mult mai dificilă izolarea completă a economiilor.

Statele pot ridica bariere pentru bunuri, investiții sau tehnologii sensibile, dar circulația ideilor și informației este mai greu de oprit. Lumea poate deveni mai fragmentată geopolitic și comercial, dar mai conectată informațional.

Tarifele pot fi folosite și ca instrumente de negociere pentru acces pe alte piețe, schimbarea unor practici comerciale sau redistribuirea beneficiilor. Riscul apare când acest instrument devine permanent, iar represaliile succesive transformă renegocierea într-o fragmentare autentică, cu pierderi de eficiență și bunăstare pentru toate blocurile implicate.

Drumul către o globalizare renegociată

Întrebarea centrală nu mai este dacă globalizarea va continua în forma cunoscută, ci ce model o va înlocui: o economie mondială împărțită în blocuri relativ închise sau o nouă arhitectură în care deschiderea comercială coexistă cu securitatea și reziliența.

Succesul globalizării a schimbat distribuția puterii economice și a creat vulnerabilități noi. Provocarea este ca renegocierea actuală să nu devină un joc cu sumă negativă. O lume mai rezilientă nu trebuie să fie una mai săracă, iar securitatea economică nu trebuie confundată cu izolarea.

Miza este transformarea principiilor care organizează economia mondială: de la un model dominat de eficiență la unul care integrează și reziliența, securitatea și reducerea disparităților. Cooperarea și renegocierea pot transforma globalizarea; conflictul economic și comercial permanent riscă să o împingă spre o fragmentare costisitoare.

Expoziţia din acest an, organizată de AIEFA în parteneriat cu Summit Agro Romania, se intitulează „Viticultura maghiară din Bazinul Carpatic” și reunește 47 de lucrări color semnate de fotografi din Serbia, România și Ungaria. Vernisajul are loc joi, 3 septembrie 2026, de la ora 18:00, în Galeria „Matei Stegerean” iar expoziția rămâne deschisă publicului, gratuit, până pe 2 octombrie, în zilele lucrătoare, între orele 08:00 și 16:00. Colecția poate fi vizualizată integral și online, pe site-ul AIEFA.

La expoziție participă artiștii fotografi: Barát Attila (Serbia), Bánházi Gyöngyi (România), Gál Mária (Ungaria), Héjja Árpád (România), Hős Norbert AFIAP (Serbia), Jusztin László (Serbia), Kovács Orsolya (România), Morvay Szabó Edina EFIAP (România), Salétros Mária (Ungaria), Szabó Géza AFIAP, Tóth Tamás (Marea Britanie) și Udvardi Árpád EFIAP (România), cu imagini inspirate din tradiția viticolă din Bazinul Carpatic.

Foto: Udvardi Árpád EFIAP

Potrivit artistului fotograf Ștefan Tóth István, curatorului expoziției, evenimentul marchează începutul unui proiect mai amplu, inițiat de conducerea KMFT împreună cu Institutul Bazinul Carpatic din Seghedin, care își propune să fotografieze și să prezinte, în cadrul unor expoziții succesive, cele mai importante centre viticole maghiare din Bazinul Carpatic. În acest scop, sunt planificate mai multe deplasări de creație, astfel încât artiștii implicați să poată surprinde imagini autentice în toate cele patru anotimpuri.

Vernisajul va fi deschis de artistul fotograf Ștefan Tóth István – AFIAP, ESFIAP, Hon. EFIAP, președintele AIEFA, vicepreședintele KMFT și curatorul expoziției. Momentul va fi însoțit de un recital susținut de violistul Thurzó Sándor József, care va interpreta lucrări semnate de Bartók Béla („Seară la secui”), Farkas Ferenc („Arioso”), Lavotta János („Melodie populară, nr. 17”) și Kodály Zoltán („Bicinia nr. 18”).

Asociația Internațională „Euro Foto Art” continuă, cu acest prilej, parteneriatul cu operatorul local de transport OTL SA, prin care lucrările expuse vor fi difuzate și pe ecranele mijloacelor de transport în comun din Oradea, o formulă prin care organizatorii urmăresc să aducă arta fotografică mai aproape de publicul larg, în afara spațiului convențional al galeriei.

Alin Serafim Ștefănuț și Livia Muntean

Inspectoratul Școlar Județean Bihor a lansat în 17 august concursul pentru posturile vacante de director și director adjunct, inclusiv la unele dintre cele mai importante școli din Oradea. Candidații își pot depune dosarele online între 14 septembrie și 2 octombrie. La 13 octombrie urmează evaluarea competențelor, la 20 octombrie proba scrisă, iar între 12 și 27 noiembrie vor avea loc interviurile.

Rezultatele finale vor fi cunoscute la 9 decembrie, iar noile mandate încep la 1 ianuarie 2027.

Față de concursul din 2021, apare o probă eliminatorie de evaluare a competențelor și aptitudinilor personale, pe lângă examenul scris și interviu. Candidații pot opta pentru cel mult trei funcții vacante.

Directorii marilor școli vor să continue

La Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Anca Marchiș spune fără ezitare că va intra din nou în competiție.

„Da, voi candida, în ciuda multor aspecte sistemice care nu se aliniază cu viziunile mele. Motivul principal este responsabilitatea față de comunitatea gojdistă! Cred că e nevoie de coerență pentru continuarea proiectelor deja începute și multă inspirație și dedicare pentru demararea pilotărilor curriculare pentru care am fost selectați în vara acestui an”, afirmă directoarea Colegiului Național „Emanuil Gojdu”.

Și Iulius Timar, directorul Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, vrea să continue.

„Candidez pentru că eu cred că școala merge într-o direcție bună. M-am consultat cu mai mulți profesori din școală și toți sunt de părere că trebuie să continuăm în această formulă”, spune directorul.

Întrebat dacă se teme de contracandidați, Iulius Timar a răspuns simplu: „Nu mă interesează, pentru că eu de obicei învăț”.

La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Livia Muntean nu spune încă un „da” definitiv.

„Mă gândesc să candidez, pentru că eu cred că un concurs este cea mai onestă cale de a ajunge într-o funcție, iar competiția e bună. Aș vrea ca ceea ce am realizat în ultimii doi ani prin proiectul-pilot cu predarea interdisciplinară, pentru care am făcut formare și consilierea copiilor, să se transforme într-o constantă în munca din școala noastră, în munca la clasă. Mă mai motivează și experiența pe care am dobândit-o în acești ani, care mi-ar fi de folos, dar și foarte multele încurajări pe care le-am primit de la colegi”, spune Livia Muntean.

Un nou mandat își dorește și Alin Novac-Iuhas, directorul Școlii Gimnaziale „Dacia”:

„Funcția de director presupune o responsabilitate majoră, iar o astfel de decizie se ia doar atunci când există convingerea fermă că poți contribui în continuare la dezvoltarea instituției. Provocările actuale din educație impun ca instituția noastră să ofere în continuare răspunsuri de calitate, iar rezultatele de până acum ale Școlii Gimnaziale «Dacia» mă motivează să continui acest parcurs. În ultimii ani am acumulat o experiență managerială solidă, am construit o echipă de cadre didactice de încredere, dedicate și unite în jurul acelorași obiective.

Au fost demarate proiecte importante, care pot genera rezultate semnificative în continuare, obiectivul fiind acela de a crea o școală modernă, o școală a viitorului, capabilă să răspundă nevoilor actuale ale elevilor, părinților și comunității. Rezultatele obținute până acum confirmă faptul că direcția aleasă este cea corectă: avem un capital uman înalt calitativ, o echipă performantă și un potențial real de a duce școala la un nivel și mai înalt, motiv pentru a-mi asuma în continuare această responsabilitate”.

În oraș e competiție, în unele școli rurale e greu să găsești candidați

În afara Oradiei, lucrurile nu stau peste tot la fel.

Inspectorul școlar general Alin Serafim Ștefănuț spune că, în unele comunități rurale, problema poate fi chiar găsirea profesorilor dispuși să preia conducerea.

„Există interes pentru funcțiile de conducere, însă nu este la fel de mare peste tot în județ. De regulă, în liceele, școlile și grădinițele din mediul urban sunt mai multe persoane interesate de ocuparea funcției prin concurs și există o competiție reală. În schimb, pentru anumite școli din mediul rural, care se confruntă cu probleme administrative și de personal (fluctuația cadrelor didactice, gestionarea mai multor structuri școlare arondate, scăderea populației școlare, riscul reorganizării unității etc.) este mai dificil să identificăm cadre didactice dispuse să își asume conducerea. Funcția de director presupune astăzi o responsabilitate foarte mare, iar recunoașterea profesională nu e întotdeauna în concordanță cu această responsabilitate. Provocarea sistemului de învățământ din Bihor este de a identifica profesioniști care își doresc să construiască, să conducă echipe și să își asume o viziune pentru dezvoltarea școlii”, explică șeful IȘJ Bihor.

Concursul din acest an încearcă să vadă nu doar câtă legislație și management știe un candidat, ci și dacă are calitățile necesare pentru a conduce o școală.

„Concursul din 2026 introduce o structură mai complexă de evaluare. Dacă în 2021 selecția s-a bazat pe proba scrisă și pe interviu, actualul concurs cuprinde trei probe distincte: o probă pentru evaluarea competențelor și aptitudinilor personale, o probă scrisă privind managementul și legislația școlară și interviul. Una dintre principalele noutăți este proba de competențe, prin care sunt urmărite capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, având caracter eliminatoriu. De asemenea, primele două probe din cadrul concursului se susțin și se evaluează cu ajutorul unei platforme informatice dedicate.

O altă diferență semnificativă este reprezentată de raportarea la profilul profesional al managerului școlar, aprobat prin OMEC nr. 3934/2026. Accentul se deplasează, cel puțin la nivelul concepției concursului, de la verificarea predominantă a unor cunoștințe spre evaluarea unui ansamblu mai larg de competențe: leadership educațional, management operațional, relaționare, integritate și capacitate de adaptare la schimbare.

Miza concursului va fi să distingă între un candidat bine pregătit teoretic și unul care poate conduce cu succes o comunitate școlară. Totodată, spre deosebire de concursul din 2021, când un candidat putea avea n opțiuni, în cadrul unei sesiuni a acestui concurs, un candidat poate opta pentru maximum trei funcții de conducere publicate vacante pentru concurs”, explică Alin Serafim Ștefănuț.

Directorii dau concurs. Șeful Inspectoratului este numit

De la 1 ianuarie, directorii care promovează vor avea un mandat câștigat prin trei probe. Inspectorul școlar general, care îi coordonează, ocupă însă funcția prin numire.

Întrebat despre această diferență de legitimitate, Alin Serafim Ștefănuț spune că nu ar avea nicio problemă să dea, la rândul său, concurs.

„Un mandat obținut prin concurs conferă, fără îndoială, o legitimitate profesională distinctă. Tocmai de aceea am afirmat și anterior că nu aș avea nicio problemă să particip la un concurs pentru funcția de inspector școlar general. În prezent însă cele două funcții sunt ocupate potrivit unor reglementări legislative diferite. Mai mult, potrivit Legii învățământul preuniversitar, inspectoratele școlare vor deveni direcții județene pentru învățământ preuniversitar. Faptul că o persoană este numită pe o perioadă limitată de timp într-o funcție publică nu înseamnă că este scutită de evaluare, de răspundere sau de obligația de a demonstra că merită să exercite respectiva funcție. Legitimitatea profesională se construiește permanent, prin competență, decizii corecte, consecvență, transparență și rezultate. Un concurs oferă legitimitatea de intrare în funcție, dar nu poate garanta automat autoritatea profesională pe întreaga durată a mandatului. În același fel, o numire trebuie confirmată zi de zi prin modul în care este exercitată funcția”, spune șeful Inspectoratului Școlar.

Zoe Dancovici a fost o ceramistă importantă pentru artele decorative românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, iar legătura sa cu muzeul orădean este strânsă: soțul artistei, generalul în rezervă Alexandru Dancovici, a donat instituției 109 piese: 102 lucrări de ceramică, 3 icoane, 2 obiecte din metal și o tapiserie. Colecția ocupă un loc important în patrimoniul de artă decorativă al Serviciului Artă al muzeului.

Cea mai amplă retrospectivă dedicată operei artistei s-a bucurat de girul critic şi de studiile unor nume marcante ale istoriei artei românești, precum Radu Ionescu și Mircea Simu, care au ajutat la conturarea evoluției sale stilistice. După intrarea pieselor în patrimoniul muzeului, acestea au fost integrate în expoziții permanente și temporare organizate de Serviciul Artă.

Stilul lui Zoe Dancovici marchează trecerea ceramicii de la funcțional la sculptural: artista a tratat lutul nu doar ca material utilitar, ci ca mijloc de exprimare plastică, punând accent pe volum și spațialitate. Suprafețele lucrărilor sale poartă texturi organice, adesea aspre sau neregulate, combinate cu linii curbe și forme stilizate. Paleta cromatică rămâne discretă – tonuri calde, pământii, glazuri controlate – cu un contrast vizual între porțiunile mate și cele lucioase.

În ansamblul Serviciului Artă a Muzeului Țării Crișurilor, creația sa reprezintă o etapă de „căutări formale şi experimente” care a deschis drumul spre ceramica postmodernistă și conceptuală a anilor ’80, ilustrată ulterior de artiști precum Costel Badea și Marta Jakobovits. Prezența icoanelor și a tapiseriei în donație arată totodată influența artei populare și a spiritualității tradiționale asupra operei sale.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 25 septembrie, zilnic între orele 10:00 și 18:00.

În urma cercetării zonei, specialiștii pirotehnicieni au identificat un proiectil de calibru 76 de milimetri, provenind din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Proiectilul a fost ridicat, transportat și depozitat în condiții de siguranță, urmând să fie distrus ulterior, într-un mediu controlat, prin proceduri specifice,” a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, Plutonier Butaci Alina