Din primele investigații efectuate de polițiști la fața locului, s-a constatat că un bărbat de 61 de ani, din Ungaria, în timp ce conducea o motocicletă pe drumul județean 764 D, în afara localității Bratca, din direcția Damiș înspre Bratca, în condiții ce urmează a fi stabilite din cercetări, într-o curbă periculoasă la stânga, nu ar fi adaptat viteza de deplasare, ar fi pierdut controlul asupra direcției, a părăsit partea carosabilă prin partea dreaptă a sensului său de mers și a căzut într-o zonă abruptă, la o diferență de nivel de aproximativ 30 de metri față de partea carosabilă.

În urma accidentului rutier, conducătorul motocicletei a suferit multiple leziuni care, din nefericire, i-au provocat decesul, la fața locului.

Polițiștii Compartimentului Rutier Aleșd continuă cercetările în cauză, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier.

UPDATE: Motociclistul care a căzut într-o râpă de 30 de metri în apropiere de Bratca a decedat

În fața judecătorului de caz, condamnatul a explicat că nu are nicio posibilitate să achite amenda. A susținut că în Penitenciarul din Timișoara, unde este încarcerat în prezent, a încercat să se înscrie la activități lucrative, care i-ar fi putut aduce un venit, dar nu a fost acceptat.

Verificările autorităților au arătat că Andrei Pirtea a înregistrat în 2025 câștiguri de 15.000 de lei din jocuri de noroc, dar nu are pe numele lui niciun bun. Drept urmare, el s-a declarat dispus să muncească în folosul comunității în contul amenzii pe care trebuie să o plătească. Instanța beiușeană a stabilit că sancțiunea este echivalentă cu 120 de zile de muncă, pe care bărbatul le va presta după ce va fi eliberat din penitenciar.

Judecătorul de caz i-a atras atenția lui Pirtea că, dacă nu execută obligația de muncă în folosul comunității sau săvârșește o nouă infracțiune descoperită înainte de executarea integrală a obligației, va merge la închisoare din nou. Dată recent, hotărârea Judecătoriei Beiuș este definitivă.

A ucis un câine la îndemnul unui consătean

Așa cum Bihon a relatat, în după-amiaza de 20 iulie 2025, individul, poreclit Pirtel, a spânzurat un câine de rasă comună, în vârstă de 3 ani, și i-a aruncat cadavrul pe malul Crișului Pietros. A făcut acest lucru la îndemnul stăpânului animalului, anchetat ulterior pentru instigare la uciderea animalelor, cu intenție, fără drept.

În stabilirea pedepsei în cazul lui Andrei Pirtea, instanța a ținut cont și de o infracțiune rutieră comisă de acesta, dar și de fapta de distrugere pentru care a fost amendat. Sentința de condamnare a lui Andrei Pirtea a devenit definitivă în luna ianuarie a acestui an, când bărbatul a fost predat de polițiști Penitenciarului Oradea

A spânzurat câinele unui consătean pe malul râului. Suspectul, reținut de polițiștii bihoreni

Bihorul se află printre județele în care numărul firmelor ajunse la dizolvare a crescut într-un ritm mai rapid decât media națională. Datele ONRC arată că, în primele șapte luni din 2026, în județ au fost înregistrate 1.030 de dizolvări, față de 840 în perioada similară din 2025.

Creșterea este de 22,62%, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului și până la sfârșitul lunii iulie, în Bihor au fost dizolvate cu 190 de firme mai multe decât în primele șapte luni ale anului trecut.

La nivel național, ONRC a raportat 34.029 de dizolvări în perioada ianuarie-iulie 2026, în creștere cu 17,91% față de cele 31.536 de cazuri înregistrate în aceeași perioadă din 2025. Prin urmare, ritmul înregistrat în Bihor este cu aproape cinci puncte procentuale peste media națională.

Fenomenul nu s-a oprit odată cu încheierea primului semestru. Numai în luna iulie, în Bihor au fost înregistrate 119 dizolvări de firme.

Cifra reprezintă o parte importantă din totalul celor 1.030 de dizolvări raportate în primele șapte luni și arată că numărul societăților care ies din activitate continuă să fie ridicat și în cea de-a doua jumătate a anului.

Bihorul se află astfel într-o zonă importantă a clasamentului național în privința numărului de firme dizolvate. Deși județul nu se apropie de valorile înregistrate în București, Cluj sau Ilfov, unde numărul companiilor este mult mai mare, dinamica anuală este una care atrage atenția.

La nivel național, datele ONRC arată că cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 6.078 de cazuri în primele șapte luni.

Paradoxal, în acest sector numărul dizolvărilor a fost cu 16,6% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Și în activitățile profesionale, științifice și tehnice, precum și în construcții, numărul dizolvărilor a scăzut față de 2025.

În construcții au fost înregistrate la nivel național 2.193 de dizolvări în primele șapte luni, cu 18,63% mai puține decât în perioada similară a anului trecut.

Creșterea generală a numărului de dizolvări este, astfel, rezultatul evoluțiilor diferite din mai multe sectoare economice și nu poate fi pusă exclusiv pe seama unui singur domeniu.

La nivelul întregii țări, Bucureștiul rămâne de departe pe primul loc, cu 7.302 firme dizolvate în primele șapte luni. Urmează județele Cluj – cu 1.992 și Ilfov – cu 1.787. Bihorul, cu cele 1.030 de cazuri, se află la o distanță considerabilă de aceste centre economice, însă creșterea de peste 22% față de anul trecut plasează județul peste media națională.

Gică Popescu FOTO: Mundial Style – Vintage Football / JB

GHEORGHE POPESCU
Născut la 9 octombrie 1967, la Calafat
A câștigat în carieră 14 trofee:
Cu Steaua București:

• campion al României (1987-1988)
• câștigător al Cupei României (1987-1988)

Cu PSV Eindhoven:

• dublu campion al Olandei (1990-1991 și 1991-1992)
• câștigător al Supercupei Olandei (1991-1992)

Cu FC Barcelona:

• câștigător al Cupei Regelui Spaniei (1996-1997)
• câștigător al SuperCupei Spaniei (1996)
• câștigător al Cupei Cupelor (1996-1997)

Cu Galatasaray Istanbul:

• de trei ori campion al Turciei (1997-1998, 1998-1999, 1999-2000)
• dublu câștigător al Cupei Turciei (1998-1999 și 1999-2000)
• câștigător al Cupei UEFA (1999-2000)
• câștigător al Supercupei Europei (2000)

A fost desemnat de 6 ori fotbalistul român al anului (1989, 1990, 1991, 1992, 1995, 1996)

A adunat 115 selecții la echipa națională a României cu 16 goluri marcate sub tricolor

JB: Cum apreciați starea actuală a fotbalului românesc, la nivel de club, dar și la echipa națională?

Gheorghe Popescu: La nivel de club, nu am deloc o părere bună. Imaginea echipelor de club românești am văzut-o în această vară în cupele europene. Cred că este cel mai prost an al nostru, dar sper să fie doar un simplu accident.

La nivel de echipă națională, cu toții avem speranțe, odată cu venirea lui Gică Hagi, despre care știm cu toții că este un învingător prin excelență. A fost un fotbalist care nu s-a simțit niciodată inferior, indiferent de adversar și sperăm că acel spirit îl va transmite și echipei naționale.

Din păcate, el nu poate să le transmită și valoarea sa jucătorilor, dar sperăm să obțină maximum din grupul de jucători pe care-i are la dispoziție în acest moment la echipa națională.

JB: Din nefericire, o mare parte a tinerilor jucători români transferați la echipe din străinătate nu reușesc să se adapteze și ajung apoi la alte formații mai slab cotate sau se întorc în țară. Din ce cauză nu mai reușește fotbalul românesc să producă jucători valoroși, ca pe vremea generației de aur?

Gheorghe Popescu: Eu cred că nu ar trebui să fie comparate actualele generații cu generația de aur. Vremurile s-au schimbat, la fel și generațiile.

Cu tot respectul pentru democrație, dacă ar fi să copiem ceva din vremea comunismului, singurul lucru ar trebui să fie sportul, strategia care exista atunci pentru sport. Din păcate, acel lucru a dispărut complet după 1989.

Astfel se explică dispariția sau apariția mult mai rară a unor jucători de mare valoare în fotbalul românesc din ultima perioadă.

JB: Cea mai mare parte a jucătorilor români transferați peste hotare se plâng de antrenamentele mult mai dure de la acele echipe și de faptul că nu fac față din punct de vedere fizic. Din ce cauză nu se fac antrenamente similare și la echipele din țară?

Gheorghe Popescu: Dar noi, cei din generația noastră, cum de făceam față din punct de vedere fizic la orice echipe am jucat? Noi de unde am venit, de pe Lună, nu tot din România?

Problema nu este la nivel fizic, ci la nivel mental. Antrenamente dure se fac și în țara noastră. În primul rând e o chestiune care depinde de ADN-ul personal al fiecărui jucător, de ambiția lui, de cât de mult își dorește să facă performanță, de cât de mult este dispus să sufere.

Noi eram obișnuiți cu așa ceva, pentru că așa era acea perioadă, cu toții sufeream. Jucătorii actuali nu mai sunt obișnuiți să sufere și în momentul când dau puțin de greu, uau, care cerul pe ei.

JB: Colegul și prietenul dumneavoastră, Gică Hagi, a ajuns antrenorul echipei naționale. Cum apreciați șansele sale de a redresa prima reprezentativă, după ratarea calificării la Campionatul Mondial?

Gheorghe Popescu: Dacă cineva crede că odată cu venirea lui Gică Hagi, lucrurile la echipa națională se schimbă radical și calificările vor veni una după alta, se înșeală.

Cu siguranță că echipa va arăta altfel, Gică le va reda încrederea jucătorilor, dar mă tem că acest lucru nu e de ajuns. Va trebui poate un timp mai lung pentru ca rezultatele să apară.

JB: Ce așteptări aveți de la meciurile din Nations League, unde România va avea adversare redutabile – Suedia, Polonia și Bosnia?

Gheorghe Popescu: Este un prim examen pe care îl va da naționala cu Gică Hagi antrenor. Vor fi meciuri care ne vor arăta unde ne aflăm la ora actuală pe plan european. Cunoscându-l bine pe Gică, eu sunt foarte optimist.

JB: Sunteți unul dintre cei mai mari fotbaliști români din toate timpurile. Care sunt cele mai frumoase amintiri din prodigioasa dumneavoastră carieră?

Gheorghe Popescu: Sunt atât de multe, încât ar dura foarte mult să le enumăr pe toate.

La echipa națională, pentru mine fiecare meci a fost o mare bucurie. Eram deosebit de fericit de fiecare dată când îmbrăcam tricoul naționalei.

În ceea ce privește echipele de club, am avut șansa de a juca la cluburi importante, să câștig trofee importante, să-mi îndeplinesc aproape toate obiectivele pe care mi le-am propus.

Întotdeauna mi-am dorit și am considerat că nu poți fi fotbalist împlinit decât în momentul în care câștigi o cupă europeană și participi la un campionat mondial sau european. Eu am câștigat trei cupe europene și am luat parte la cinci campionate – trei mondiale și două europene.

JB: La polul opus, care sunt cele mai neplăcute amintiri?

Gheorghe Popescu: Cea mai mare dezamăgire, cea mai neplăcută amintire este fără îndoială pentru mine înfrângerea din meciul cu Suedia, care a dus la ratarea calificării în semifinalele Campionatului Mondial din 1994.

JB: Care este jucătorul cu care v-ați înțeles cel mai bine la echipa națională?

Gheorghe Popescu: Să știți că eu m-am înțeles bine cu toți colegii mei de la echipa națională. Am fost un grup extraordinar și cred că acesta a fost unul dintre principalele noastre atuuri.

Eram o echipă deosebit de unită, iar liderii acelei generații au fost mereu împreună, nu ne-am făcut grupuri care să tragă în direcții opuse. Eram cu toții uniți și ne înțelegeam foarte bine unul cu altul.

JB: Până în urmă cu 10-15 ani, în România nu au existat stadioane moderne, nici terenuri suficiente de antrenament. Fotbaliștii români jucau și se antrenau pe terenuri cu noroi, cu nisip sau pe gheață în timpul iernii. Cu toate acestea, am avut cele mai bune rezultate. Acum avem stadioane, terenuri sintetice suficiente, multe academii, dar nu mai avem fotbal performant. Cum se explică acest fapt?

Gică Popescu: Infrastructura este foarte importantă pentru realizarea performanței. Dar eu spun că în vremea comunistă aveam o infrastructură mai bună decât acum.

Aveam mai multe stadioane decât acum, aveam mai multe școli sportive, mai multe licee cu program sportiv, aveam infinit mai multe competiții.

Strategia pentru sport din vremea comunistă era ceea ce trebuie, acum nu mai e nimic.

JB: Toată lumea știe că ați fost arestat deși erați nevinovat. Pe cine considerați răspunzător pentru ceea ce vi s-a întâmplat?

Gheorghe Popescu: Am uitat, au trecut deja 12 ani de atunci, am dat uitării acea experiență.

Importat este să privim înainte, să învățăm din trecut și să uităm lucrurile neplăcute pe care le-am trăit.

JB: Înseamnă că i-ați iertat pe cei care v-au provocat acel necaz…

Gheorghe Popescu: Da, așa este. Credeți-mă, dacă nu ar fi iertarea, am ajunge să înnebunim cu toții.

Chiar dacă pentru tentativa de furt a primit o pedeapsă de doar 6 luni de închisoare, aceasta a fost contopită cu cele aplicate de-a lungul timpului de judecători, ajungându-se la un total de 6 ani și 10 luni pe care individul trebuie să le petreacă în penitenciar.

Fapta de care a fost acuzat Claudiu Nistor Iuhas a fost comisă în seara de 13 aprilie 2025, în jurul orei 23:00, în Lăzăreni. Tânărul băuse în acea zi alături de niște cunoscuți, iar când a plecat spre casă a observat o mașină parcată în fața unei case.

A profitat de faptul că portierele nu erau blocate, iar cheia se afla în autoturism, așa că a încercat să îl pornească. Din greșeală, a atins claxonul, al cărui sunet l-a alertat pe proprietar. Omul a ieșit afară să vadă ce se întâmplă și l-a surprins pe Iuhas ieșind din mașină și luând-o la fugă. A fost prins după câteva minute de polițiști și și-a recunoscut fapta.

Furt după furt

Judecătoria Oradea a ținut cont de alte șase condamnări pronunțate pe parcursul anului trecut pe numele lui Claudiu Nistor Iuhas, pentru diferite infracțiuni. Într-unul din cazuri, tânărul a fost pedepsit pentru că, în mai 2025, a furat o mașină din curtea Parohiei Ortodoxe din Popești și a avariat-o, după ce a intrat cu ea într-un șanț. A revenit în aceeași noapte în locul de unde a sustras vehiculul și a mai furat un parfum. Și atunci a fost protagonistul unui episod amuzant, ascunzându-se de polițiști într-un WC dintr-o gospodărie din Voivozi.

Într-un alt incident produs în primăvara lui 2024, a furat o mașină din Tășad și a condus-o până pe un câmp, unde a abandonat-o. Două luni mai târziu, s-a urcat băut la volanul unei mașini furate și s-a răsturnat cu aceasta la marginea drumului. A repetat isprava după alte câteva luni, când, având o alcoolemie uriașă, de 2,34 la mie în sânge, a sustras o altă mașină și a izbit-o de zidul unei case.

De fiecare dată a condus fără să aibă permis, au constatat polițiștii, care l-au cercetat și pentru furtul unui telefon și tentativa de sustragere a unei alte mașini. Pedepsele aplicate pentru aceste fapte, dar și pentru încercarea de furt din Lăzăreni au fost contopite, iar Iuhas a fost condamnat la un total de 6 ani și 10 luni de detenție.

Aflat după gratii de mai bine de un an, bărbatul are posibilitatea să atace cu apel ultima sentință, în termen de 10 zile de la comunicare.

Hoțul care s-a ascuns într-un WC din fundul curții, condamnat la aproape 5 ani de închisoare

Tânăr arestat după ce a furat o mașină din Popești. Este ,,client” vechi al polițiștilor

Primarul Vlad Popa FOTO: PRIMĂRIA TINCA

Primăria Tinca a achiziționat în 2025 terenul pe care urmează să fie amenajat parcul industrial. Suprafața de 70.476 de metri pătrați, situată în zona fostului IAS, a costat administrația locală 1 milion de lei. Potrivit primarului Vlad Popa, achiziția terenului a reprezentat primul pas pentru dezvoltarea proiectului.

„După achiziționarea terenului în 2025, intrăm acum în etapa de proiectare. Estimăm finalizarea documentațiilor în septembrie 2027, astfel încât, la deschiderea unei linii de finanțare pentru execuție, să avem proiectul pregătit și să putem solicita fondurile necesare construcției”, ne-a transmis primarul Vlad Popa.

Proiectul tehnic va stabili infrastructura necesară pentru funcționarea viitorului parc industrial. Documentațiile vor include rețelele de utilități până la fiecare parcelă, drumurile interioare și asfaltarea acestora, demolarea construcțiilor existente și realizarea unei clădiri multifuncționale în interiorul parcului.

În paralel, Consiliul Județean Bihor și Primăria Comunei Tinca au încheiat un parteneriat pentru dezvoltarea PSI. Administrația locală își asumă 50% din cheltuielile neeligibile ale proiectului, estimate la aproximativ 8 milioane de lei, precum și realizarea utilităților până la limita proprietății. Cealaltă jumătate a cheltuielilor neeligibile va fi suportată de Consiliul Județean Bihor.

Pentru administrația locală, finanțarea de 200.000 de euro obținută pentru proiectare înseamnă și reducerea presiunii asupra bugetului comunei. Banii care ar fi trebuit alocați pentru documentații vor putea fi utilizați pentru alte investiții locale.

„Cei 200.000 de euro pentru proiectare nu vor fi suportați din bugetul local. Sunt bani pe care îi putem păstra pentru alte investiții necesare comunității, de exemplu, pentru asfaltarea unei alte străzi”, ne-a mai precizat Vlad Popa.

Următoarea etapă urmărită de administrația locală este obținerea finanțării pentru execuția propriu zisă a parcului. Investiția presupune un efort financiar important pentru comuna Tinca, care estimează că până la finalizarea proiectului, contribuția sa proprie va depăși 2 milioane de euro.

Potrivit administrației locale, dezvoltarea parcului de specializare inteligentă este gândită ca o investiție pe termen lung în economia comunei. Terenul va fi împărțit în parcele destinate investitorilor, iar infrastructura realizată prin proiect va permite conectarea acestora la utilități și la rețeaua de drumuri interne.

Un argument important pentru atragerea companiilor este posibilitatea ca viitorii investitori să acceseze, la rândul lor, fonduri europene pentru dezvoltarea activităților economice.

Administrația locală estimează că dezvoltarea parcului industrial ar putea genera, pe termen lung, sute de locuri de muncă. Unul dintre obiectivele proiectului este ca locuitorii din Tinca și din localitățile din apropiere să aibă acces la locuri de muncă mai apropiate de casă, reducând timpul petrecut zilnic pentru deplasarea către alte localități.

„Am spus încă din prima zi că mandatul meu are un obiectiv clar, să aduc bunăstare oamenilor din Tinca. Acest parc industrial înseamnă, pe termen lung, sute de locuri de muncă. Înseamnă că tot mai mulți oameni să nu mai piardă zilnic 3-4 ore pe drum către un loc de muncă din altă localitate, ci să petreacă acel timp alături de familie, acasă”, a spus la final primarul din Tinca.

Sprijinul nu poate fi însă solicitat imediat. Schemele trebuie mai întâi autorizate de Comisia Europeană, iar ulterior vor fi puse în aplicare prin procedurile gestionate de APIA.

Cea mai mare alocare este destinată sectorului bovin: 54,4 milioane de euro, echivalentul a peste 277 de milioane de lei. Pentru crescătorii de porci sunt prevăzuți 11,54 milioane de euro, adică aproximativ 58,8 milioane de lei.

În cazul fermelor de porci, ajutorul este calculat în funcție de capacitatea exploatației. Se acordă 11,9 euro pentru fiecare loc destinat porcilor grași și 13,7 euro pentru fiecare loc destinat animalelor de reproducție. Totalul nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 de euro pentru un beneficiar.

Fermele trebuie să fie autorizate sanitar-veterinar și să fi desfășurat activitate în perioada vizată de schemă. Sunt excluși, printre alții, operatorii aflați în stare de lichidare sau faliment la data de 28 februarie 2026.

Pentru bovine și bubaline, sprijinul este stabilit la 68 de euro pe animal eligibil, cu același plafon maxim de 50.000 de euro pentru beneficiar.

Regula generală prevede existența a cel puțin 10 animale la 1 martie 2026. Pentru exploatațiile situate în localități din zona montană, pragul este redus la cinci animale. Bovinele sau bubalinele trebuie să fi avut minimum 22 de luni la 28 februarie 2026.

O condiție importantă este menținerea efectivului. La 5 octombrie 2026, fermierul trebuie să mai dețină cel puțin 75% dintre animalele pentru care solicită sprijinul. APIA va verifica această cerință în baza de date națională.

După intrarea în vigoare și operaționalizarea schemelor, fermierii vor avea la dispoziție 20 de zile lucrătoare pentru depunerea cererilor la APIA.

În cazul în care valoarea solicitărilor eligibile pentru bovine depășește bugetul disponibil, cuantumul ajutorului va fi diminuat proporțional pentru toți beneficiarii.

Plățile trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026. Un element esențial rămâne însă autorizarea de către Comisia Europeană. Astfel, promulgarea legilor marchează finalizarea etapei legislative interne, dar nu înseamnă că fermierii pot depune deja cererile.

Cele două scheme permit cumularea cu anumite alte forme de sprijin, însă plafonul de 50.000 de euro trebuie respectat pentru ajutoarele acordate în același cadru european.

FOTO: PRIMĂRIA ȘOIMI

În satul Urviș de Beiuș este în execuție construirea unui pod peste Valea Săliștea și a două poduri de acces pe Valea Carierei, în timp ce trei drumuri comunale au fost deja modernizate prin Programul „Anghel Saligny”.

Podul de peste Valea Săliștea reprezintă una dintre investițiile importante în infrastructura din Urviș de Beiuș. Investiția, în valoare de 692.027 de lei, este finanțată din bugetul local. Noul pod va avea o lungime de aproximativ 21 de metri și va fi construit sub forma unui arc de cerc.

Tot de la bugetul local sunt asigurate fondurile pentru construirea a două poduri de acces către proprietăți pe Valea Carierei, în valoare de 316.970,75 lei.

„Podul de pe Valea Săliștea va fi al doilea pod ca mărime pe care îl construim în comună. Va avea aproximativ 21 de metri și va fi realizat în formă de Y, cu două accese dinspre drumurile existente. Este o investiție necesară pentru accesul oamenilor din zonă și pentru rezolvarea unei probleme de infrastructură”, ne-a declarat primarul Ioan Vaida.

Investițiile în poduri completează lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din comună. Prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” au fost modernizate drumurile comunale DC208 Urșad-Poclușa de Beiuș, DC209 Urviș de Beiuș și DC210 Dumbrăvița de Codru.

Lucrările au fost finalizate și au vizat în total 6,1 kilometri de drumuri, cu o valoare de 8,7 milioane de lei. Drumurile modernizate au o lățime de 5,5 metri, la care se adaugă acostamente de câte 50 de centimetri pe fiecare parte.

Lucrările de infrastructură au vizat și strada Carierei, la care s-a mai adăugat un pod cu deschiderea de 7 metri, finanțat de la bugetul local, în valoare de circa 700.000 de lei.

„Nu a fost vorba doar despre turnarea unui strat de asfalt. Am avut lucrări la zidurile de sprijin, podurile și podețele aferente, rigole în localități și în zonele unde panta este mai mare, podețe pentru accesul la proprietăți și parapete. Am dorit ca drumurile să fie modernizate complet și să poată fi folosite în condiții bune și în anii următori”, ne-a mai precizat Ioan Vaida.