Cei patru noi judecători „plini” numiți în județ sunt Codruța Corina Andreea Blaj, Adelin Mihai Marco (ambii la Judecătoria Oradea), Alexandra Oana Balaci, care va activa la Judecătoria Marghita și Aranta Marina Pop (Judecătoria Salonta).

sursă: Facebook Codruța Blaj (stânga), Adelin Marco (mijloc) și Alexandra Balaci (dreapta)

Primii trei au profesat ca avocați înainte de a intra la Institutul Național al Magistraturii, în 2023. Codruța Blaj a absolvit Facultatea de Drept din Oradea, iar jucătorii Marco și Pop sunt licențiați ai Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

La examenul de capacitate al judecătorilor stagiari au fost oferite 338 de posturi la nivel național, dintre care 7 în Bihor: câte două la judecătoriile din Oradea, Beiuș și Marghita și un post la instanța din Salonta.

Trei noi procurori, numiți la Parchetul Oradea

Dintre noii procurori bihoreni, trei au fost numiți la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea – Luana Letiția Sîrca, Patricia Alexandra Drăgan și Vasile Florin Somyai -, doi își vor desfășura activitatea la Parchetul Beiuș (Ioana Bianca Fofiu și Bianca Teodora Mada), iar Marius Călin Ghitea va activa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita.

surse: Facebook | LinkedIn – Vasile Somyai (stânga), Luana Sîrca (centru stânga), Patricia Drăgan (centru dreapta) și Marius Ghitea (dreapta)

Conform informațiilor Bihon, Ioana Fofiu, Patricia Drăgan și Bianca Mada sunt absolvente ale Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Marius Călin Ghitea este licențiat al Facultății de Drept din Oradea (promoția 2020) și a fost avocat timp de un an, înainte de a intra la Institutul Național al Magistraturii. Tot avocat în cadrul Baroului Bihor a fost anterior și Vasile Florin Somyai.

La unitățile de parchet din Bihor au fost disponibile 7 locuri din cele 297 oferite la nivel național pentru procurorii care au promovat examenul de capacitate: 3 la Parchetul Oradea, 2 la Parchetul din Beiuș și câte unul la Marghita și în Aleșd.

Șase judecători și procurori stagiari din Bihor au promovat examenul de capacitate. 14 locuri sunt disponibile în județ

După IT, cele mai bine remunerate domenii sunt petrol și gaze, unde salariul mediu net este de 7.000 de lei, și cercetarea-dezvoltarea, cu 6.800 de lei lunar.

În clasamentul industriilor cu cele mai mari venituri se regăsesc și construcțiile, instalațiile, ingineria, telecomunicațiile, auditul și consultanța, precum și sectorul naval și aeronautic, unde salariile medii se situează în jurul valorii de 6.000-6.500 de lei net.

Totuși, majorările salariale nu au fost suficiente pentru a compensa efectele inflației.

„Chiar dacă în majoritatea domeniilor vorbim despre creșteri salariale comparativ cu anul trecut, în termeni reali puterea de cumpărare a angajaților a scăzut, inclusiv acolo unde salariile au crescut cel mai mult, pentru că majorările au fost, în cele mai multe cazuri, chiar și la jumătate din nivelul inflației”, afirmă Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs.

Analiza arată că diferența dintre salariile încasate și cele pe care le doresc candidații continuă să se mărească. În medie, angajații își doresc venituri cu aproximativ 30% peste nivelul actual.

Așteptările salariale cresc mai rapid decât veniturile

Cea mai mare discrepanță apare chiar în IT, unde așteptările salariale depășesc cu 50% ofertele existente. Dacă salariul mediu net este de aproximativ 8.000 de lei, candidații consideră că un venit apropiat de 12.000 de lei ar reflecta mai bine valoarea muncii lor.

Diferențe importante între salariile actuale și cele dorite apar și în asigurări, industria auto, domeniul juridic și sectorul bancar.

Există însă și domenii în care așteptările sunt mai apropiate de realitate. În petrol și gaze, diferența este de aproximativ 29%, în timp ce în medicina alternativă, instalațiile sanitare și relațiile cu clienții ecartul este considerabil mai redus.

La polul opus al clasamentului se află domeniile care generează cele mai multe oportunități de angajare, dar unde nivelul de salarizare rămâne modest.

Retailul oferă un salariu mediu net de aproximativ 4.300 de lei, industria alimentară ajunge la 4.500 de lei, call-center și BPO la 4.400 de lei, iar transportul și logistica la 5.000 de lei. În sectorul serviciilor media este de circa 5.500 de lei, în timp ce saloanele și clinicile de înfrumusețare înregistrează aproximativ 4.000 de lei net.

Cele mai mici venituri sunt înregistrate în domeniul au pair, babysitting și servicii de curățenie, unde salariul mediu net este de aproximativ 3.300 de lei pe lună.

Aceste sectoare sunt însă și cele mai active în recrutare. De la începutul anului, angajatorii din retail au publicat aproximativ 27.000 de locuri de muncă, urmați de servicii, industria alimentară și call-center/BPO, care au continuat să susțină cea mai mare parte a ofertelor de angajare din piață.

În același timp, datele oficiale arată că salariul mediu net pe economie a ajuns în luna mai la 5.684 de lei, înregistrând un avans anual de doar 3,2%, una dintre cele mai reduse creșteri din ultimii ani.

Propunerea legislativă vizează cumpărătorii care au încheiat antecontracte până la 31 iulie 2025 și care, din motive independente de voința lor, nu au reușit să finalizeze actele înainte de termenul stabilit inițial. Dacă proiectul va deveni lege, aceștia vor putea încheia contractele până la 30 septembrie 2026, păstrând cota redusă de TVA de 9%, în locul cotei standard de 21%.

Inițiativa a primit, în aceeași zi, raport favorabil din partea Comisiei pentru buget a Senatului, după ce au fost introduse și dispoziții tranzitorii. Acestea au rolul de a permite aplicarea măsurii chiar dacă legea nu poate fi promulgată înainte de expirarea termenului inițial.

Inițiatorul proiectului, senatorul PSD Daniel Zamfir, a explicat că măsura este destinată exclusiv persoanelor afectate de întârzierile generate de atacul informatic asupra Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Potrivit acestuia, cumpărătorii nu trebuie să suporte consecințele unor probleme tehnice care au blocat procesarea documentelor necesare pentru autentificarea tranzacțiilor.

Zamfir a subliniat că propunerea are susținere din partea tuturor formațiunilor politice și că nu produce efecte asupra veniturilor bugetare, întrucât nu introduce facilități fiscale noi, ci doar oferă timpul necesar pentru finalizarea unor tranzacții deja începute în condițiile prevăzute de lege.

Senatul se află în prezent în sesiune extraordinară până la 31 iulie, iar proiectul face parte din pachetul de inițiative analizate în această perioadă. Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie să parcurgă și celelalte etape ale procesului legislativ.

FOTO: INFO TRAFIC BIHOR

„Apelul 112 a intrat la ora 09:08. Accidentul s-a produs pe DN 19 la intersecție cu drumul comunal 112. În evenimentu au fost implicate un autoturism și o trotinetă”, a declarat ofițerul pentru relații publice din cadrul IPJ Bihor, agent-șef Alin Laza.

La fața locului au intervenit de urgenții oamenii legii și o ambulanță SAJ care au acordat primele îngrijiri medicale victimei. Potrivit informațiilor obținute de bihon.ro, victima este un minor de 14 ani.

VIDEO: INFO TRAFIC BIHOR

Traficul în zonă se desfășoară cu dificultate, dirijat de oamenii legii aflați la fața locului.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele care au dus la producerea evenimentului rutier.

În urma unei analize realizate împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Ministerul Sănătății propune deblocarea a 7.805,5 posturi în unitățile sanitare publice din țară.

Din total, 7.360 de posturi sunt destinate spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății, a autorităților locale și a altor rețele sanitare, iar 445,5 posturi revin serviciilor județene de ambulanță.

Cele mai multe locuri sunt destinate asistenților medicali, pentru care vor fi scoase la concurs 2.923 de posturi. Alte 2.823 de posturi sunt pentru personal auxiliar, precum infirmieri și brancardieri, 1.336 sunt pentru medici, iar 278 pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni medicali.

Ministerul precizează că a aprobat integral solicitările venite din partea serviciilor județene de ambulanță, a spitalelor de psihiatrie și maximă siguranță, precum și a unităților sanitare din sistemul penitenciar, având în vedere necesitatea asigurării continuității serviciilor medicale.

Totodată, unitățile sanitare care tratează cazuri complexe au primit un număr mai mare de posturi, în timp ce spitalele cu activitate redusă au primit un număr de locuri adaptat necesarului rezultat în urma analizei.

„Așa cum am mai spus, un sistem de sănătate puternic începe cu oamenii care îl țin în picioare. De aceea, voi continua să susțin profesioniștii din sănătate și măsurile care duc la servicii medicale mai bune pentru pacienți”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Valoarea sumelor reținute diferă în funcție de cuantumul pensiei, iar modul de calcul influențează direct banii încasați în fiecare lună.

Cum se calculează impozitul pe pensie

Conform Codului fiscal, impozitul pe veniturile din pensii este reținut la sursă. Asta înseamnă că pensionarii nu trebuie să depună declarații și nici să achite personal această obligație fiscală. Instituția care plătește pensia face lunar calculele, reține suma datorată și o virează ulterior la bugetul de stat, până cel târziu în data de 25 a lunii următoare.

Cota de impozitare este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil. Pentru veniturile aferente lunii august 2025 și ulterior, acesta se stabilește prin scăderea din pensia brută a sumei neimpozabile de 3.000 de lei și, dacă este cazul, a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Când se plătește CASS

Contribuția la sănătate este datorată doar pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei pe lună. Astfel, pensionarii care au venituri de cel mult 3.000 de lei nu plătesc CASS.

Pentru suma care depășește acest plafon se aplică o cotă de 10%, iar formula de calcul este simplă: CASS = (Pensia brută – 3.000 lei) × 10%

Potrivit legislației în vigoare, această contribuție se aplică până la 31 decembrie 2027. După această dată, regulile pot fi modificate printr-un nou act normativ.

Cine face reținerile

Pensionarii nu trebuie să întreprindă niciun demers pentru plata acestor obligații fiscale. În cazul pensiilor din sistemul public, calculele, reținerea și virarea către buget sunt realizate de Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii.

Aceleași responsabilități revin și caselor sectoriale de pensii, precum și instituțiilor sau administratorilor care achită alte tipuri de pensii, inclusiv cele private și facultative.

Potrivit informațiilor prezentate de Poliția Română, articolul 54 din Codul Rutier prevede că șoferii sunt obligați să semnalizeze doar atunci când își schimbă direcția de mers. La intrarea într-un sens giratoriu, direcția de deplasare nu se modifică, motiv pentru care nu este necesară semnalizarea. Schimbarea direcției are loc doar în momentul părăsirii sensului giratoriu.

Reprezentanții IGPR atrag atenția că mulți conducători auto folosesc semnalizarea stânga atât la intrarea, cât și în interiorul sensului giratoriu, considerând că astfel îi informează pe ceilalți participanți la trafic. În realitate, această practică poate crea confuzie și chiar poate îngreuna semnalizarea ieșirii, dacă semnalizarea stânga rămâne activată.

În schimb, în interiorul sensului giratoriu trebuie semnalizate doar schimbările de bandă și ieșirea din intersecție. Polițiștii recomandă ca șoferii să se asigure din timp, să semnalizeze dreapta și să se încadreze pe prima bandă între penultima ieșire și cea pe care intenționează să o folosească.

Potrivit explicațiilor din filmare, semnalizarea dreapta îi informează pe ceilalți participanți la trafic că vehiculul urmează să părăsească sensul giratoriu la următoarea ieșire. În lipsa acesteia, ceilalți șoferi pot considera că autovehiculul își continuă deplasarea în interiorul sensului giratoriu.

Prin aceste recomandări, Poliția Română urmărește să clarifice o practică frecvent întâlnită în trafic și să reducă situațiile în care semnalizarea incorectă poate genera neînțelegeri între participanții la trafic.

Aceste puncte nu reprezintă o sumă de bani acordată separat, ci sunt incluse în formula de calcul a pensiei, contribuind la majorarea cuantumului final.

Un aspect care creează frecvent confuzii este diferența dintre vechimea în muncă și stagiul de cotizare contributiv. Legea ia în calcul exclusiv perioada pentru care au fost plătite contribuții la sistemul public de pensii.

Cum sunt calculate punctele de stabilitate

Prin urmare, nu orice persoană care are peste 25 de ani de activitate va primi automat puncte de stabilitate. Acestea sunt acordate doar pentru perioada de cotizare contributivă care depășește pragul de 25 de ani.

Cu alte cuvinte, primii 25 de ani nu generează astfel de puncte, iar recompensa apare doar pentru anii suplimentari de contribuție.

Legea nr. 360/2023 stabilește un sistem progresiv, prin care valoarea punctelor crește în funcție de numărul anilor lucrați peste pragul de 25 de ani.

Astfel:

• pentru perioada cuprinsă între 25 și 30 de ani de stagiu contributiv se acordă 0,50 puncte pentru fiecare an;
• pentru intervalul 30–35 de ani se acordă 0,75 puncte pentru fiecare an;
• pentru perioada care depășește 35 de ani de cotizare contributivă se acordă 1 punct pentru fiecare an.

Legea prevede și calculul proporțional pentru lunile sau zilele care nu formează un an întreg de cotizare.

Exemple de calcul

Mecanismul este relativ simplu. O persoană care a contribuit 26 de ani la sistemul public va primi puncte de stabilitate doar pentru un singur an, cel care depășește pragul de 25 de ani.

În schimb, un salariat cu 30 de ani de stagiu contributiv va beneficia de puncte pentru cinci ani, iar cine a lucrat peste 35 de ani va acumula un număr și mai mare de puncte, deoarece ultimii ani sunt recompensați mai consistent.

Punctele de stabilitate nu sunt plătite distinct și nu apar ca un spor separat pe talonul de pensie.

Ele se adaugă punctajului acumulat în timpul activității profesionale, iar totalul rezultat este utilizat la calcularea pensiei. În consecință, cu cât un asigurat acumulează mai multe puncte de stabilitate, cu atât poate obține un cuantum mai mare al pensiei.

Formula finală ține cont atât de punctajele realizate prin contribuțiile lunare, cât și de aceste puncte suplimentare acordate pentru anii lucrați peste 25 de ani.

Prin introducerea punctelor de stabilitate, Legea nr. 360/2023 încearcă să încurajeze menținerea în activitate și să recompenseze persoanele care au contribuit o perioadă mai îndelungată la sistemul public de pensii.

Rezultatul nu reflectă doar concediul de maternitate acordat imediat după naștere, ci întregul pachet de beneficii destinate părinților, inclusiv concediul pentru creșterea copilului și nivelul indemnizației acordate pe durata acestuia.

Performanța României în clasament este determinată de durata mare a concediului pentru creșterea copilului și de modul în care este calculată indemnizația. În prezent, părinții pot beneficia de concediu până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități, primind o indemnizație stabilită în funcție de veniturile realizate anterior.

Acest sistem face ca România să depășească semnificativ media statelor membre OCDE, unde concediul de maternitate este, în general, mult mai scurt, iar perioada de concediu parental este adesea remunerată parțial sau nu este plătită deloc.

Clasamentul OCDE nu ia în calcul doar numărul de săptămâni prevăzute de legislație. Indicatorul folosit este denumit „echivalent la rată integrală” (full-rate equivalent) și combină durata concediului cu procentul din salariu care este compensat pe perioada acestuia.

Sursa: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), 2025.

Astfel, un stat care oferă o perioadă lungă de concediu, dar plătită doar parțial, poate obține un scor mai mic decât o țară care acordă un concediu mai scurt, dar compensat integral. Tocmai această metodă de calcul explică poziția fruntașă ocupată de România.

După România, pe următoarele locuri se află Estonia, cu 82,1 săptămâni, și Ungaria, cu 75,9 săptămâni. În top se regăsesc și alte state din Europa Centrală și de Est, precum Bulgaria, Slovacia, Croația, Lituania, Slovenia și Cehia, care au sisteme generoase de concediu parental.

În schimb, numeroase economii dezvoltate oferă perioade considerabil mai reduse. Italia figurează cu 31,7 săptămâni, Suedia cu 34,4 săptămâni, Franța cu 19,6 săptămâni, iar Germania cu 38,2 săptămâni.

La polul opus se află Statele Unite ale Americii, singura țară analizată care nu garantează prin legislația federală concediu de maternitate plătit.

În practică, accesul la astfel de beneficii depinde de legislația fiecărui stat sau de politicile angajatorului, neexistând o obligație aplicabilă la nivel național.

Organizația Internațională a Muncii recomandă un concediu de maternitate de cel puțin 14 săptămâni, standard preluat și în legislația Uniunii Europene. Cele mai mari diferențe dintre state apar însă după această perioadă, în ceea ce privește concediul parental, durata acestuia și nivelul compensației financiare acordate părinților.

Top 15 state după durata concediului plătit (echivalent la rată integrală):

• România – 88,7 săptămâni
• Estonia – 82,1 săptămâni
• Ungaria – 75,9 săptămâni
• Bulgaria – 70,1 săptămâni
• Slovacia – 66,1 săptămâni
• Croația – 56,0 săptămâni
• Lituania – 52,5 săptămâni
• Slovenia – 52,1 săptămâni
• Cehia – 50,6 săptămâni
• Coreea de Sud – 47,6 săptămâni
• Austria – 46,5 săptămâni
• Letonia – 43,9 săptămâni
• Polonia – 40,3 săptămâni
• Finlanda – 39,7 săptămâni
• Norvegia – 39,3 săptămâni

Printre manifestările care pot apărea se numără oboseala persistentă, senzația de lipsă de energie, digestia dificilă, iar în unele cazuri chiar și valori crescute ale tensiunii arteriale.

La Centrul Medical Lirian, terapia perfuzabilă de susținere hepatică cu glutation, colină, lizină și fosfolipide reprezintă o metodă modernă de sprijin pentru funcția ficatului.

Glutationul este principalul antioxidant al organismului și susține procesele naturale de detoxifiere celulară.

• Colina contribuie la metabolismul normal al grăsimilor și la buna funcționare a ficatului, ajutând la prevenirea încărcării acestuia.
• Lizina este un aminoacid esențial implicat în regenerarea țesuturilor și în numeroase procese metabolice.
• Fosfolipidele ajută la regenearea ficatului in steatoza hepatică ( ficatul gras confirmat imagistic)

Aceste perfuzii sunt recomandate în urma unei evaluări medicale și fac parte dintr-un plan personalizat de susținere a sănătății hepatice și a stării generale de bine.

Un ficat sănătos înseamnă un organism echilibrat.

Centrul Medical Lirian – abordare medicală integrativă pentru sănătatea ta.

https://liriancenter.ro/

https://www.facebook.com/Centrul.Lirian

https://www.instagram.com/liriancenter/

Advertorial CH 26854

Terapiile perfuzabile de la Centrul Medical Lirian: susținerea rapidă a organismului prin administrare intravenoasă

Centrul Medical Lirian: Știai că longevitatea nu înseamnă doar să trăiești mai mult, ci să trăiești mai bine?