A doua componentă a proiectului este finanțată din bugetul local, cu suma de 800.000 de lei, și se concentrează pe amenajarea peisagistică și funcțională a zonei. Sunt prevăzute lucrări de reabilitare completă a aleilor, regândirea traseelor pietonale pentru o circulație mai fluentă și modernizarea sistemului de iluminat public. Totodată, locul de joacă va fi refăcut integral, pentru a oferi condiții mai sigure și mai atractive pentru copii.

Un punct de atracție al noii amenajări va fi o fântână arteziană circulară, cu diametrul de șase metri, concepută pe două niveluri de apă amplasate la cote diferite, astfel încât să creeze un efect vizual distinct. Pentru întreținerea spațiilor verzi, proiectul include și instalarea unui sistem de irigații automatizat. Intervențiile propuse țin cont și de specificul zonei, în special de apropierea față de Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Tinca, monument istoric care va fi integrat armonios în noul peisaj urban. De asemenea, amenajarea va asigura un acces facil pentru persoanele cu dizabilități.

Potrivit informațiilor oferite de primarul Vlad Popa, lucrările se vor termina până la finele lunii iulie.

În decurs de doar o săptămână, Petrom a majorat prețul motorinei standard cu aproape un leu, după ce acesta coborâse sub pragul de 8,4 lei.

În ceea ce privește benzina standard, tarifele din stațiile orădene se situau între 8,70 și 8,83 lei pe litru. Cel mai mic preț era afișat de Lukoil, urmat de Petrom, cu 8,72 lei, Socar, cu 8,79 lei, și Mol, cu 8,82 lei. Cele mai mari valori, de 8,83 lei pe litru, erau înregistrate la Gazprom, OMV și Rompetrol.

Prețul unui litru de motorină superioară varia între 8,21 lei și 9,85 lei. Cea mai mică valoare era înregistrată la Rompetrol, cu 8,21 lei/litru. În continuare se situau Petrom (9,20 lei), Lukoil (9,40 lei), Mol (9,45 lei) și OMV (9,46 lei), în timp ce Socar afișa 9,79 lei/litru. La polul opus, Gazprom avea cel mai ridicat tarif, de 9,86 lei pentru un litru.

În cazul benzinei superioare, prețurile se încadrau între 9,99 lei și 10,89 lei pe litru. Cea mai avantajoasă ofertă era la Socar, cu 9,99 lei/litru, urmată de Lukoil (10,04 lei), Petrom (10,05 lei) și Rompetrol (10,09 lei). Mol și OMV aveau prețuri apropiate, de 10,17 lei, respectiv 10,19 lei pe litru. Cel mai mare tarif era practicat de Gazprom, unde litrul de benzină superioară ajungea la 10,89 lei.

Inițiativa legislativă introduce un cadru mult mai rigid pentru intermediarii care aduc lucrători străini în țară. Aceștia vor putea funcționa doar după autorizarea la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și înscrierea într-un registru special. În plus, devine obligatorie constituirea unui depozit financiar consistent, de ordinul zecilor de mii de euro, menit să acopere eventuale costuri legate de returnarea lucrătorilor sau sancțiuni aplicate. Practic, statul încearcă să elimine actorii improvizați din acest sector și să impună o responsabilizare financiară clară.

O altă piesă centrală a reformei este platforma digitală WorkinRomania, care va centraliza întregul flux: de la înregistrarea angajatorilor și a agențiilor, până la gestionarea ofertelor de muncă și a documentelor necesare. În paralel, vor fi create două registre distincte – unul pentru angajatorii care recrutează străini, iar altul pentru agențiile autorizate – ceea ce ar trebui să crească trasabilitatea întregului proces.

Un rol esențial îl va avea și lista ocupațiilor considerate deficitare pe piața muncii. Aceasta va funcționa ca un filtru oficial: doar în domeniile unde există lipsă de personal vor putea fi aduși lucrători din afara UE, iar accesul va depinde direct de această listă actualizată administrativ.

Pentru angajatori, regulile devin mai stricte. Salariile lucrătorilor străini vor trebui plătite exclusiv prin transfer bancar, iar reținerile pentru cazare vor fi plafonate. De asemenea, firmele vor fi obligate să ofere contracte clare, traduse într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege, precum și instruire și documente relevante în aceleași condiții. Scopul declarat este reducerea situațiilor în care angajații semnează acte pe care nu le pot înțelege în mod real.

În același timp, agențiile de plasare vor avea responsabilități extinse și după momentul recrutării. Dacă un contract de muncă se întrerupe, acestea vor fi obligate să găsească alternative pentru lucrător sau, în lipsa unei soluții, să suporte costurile de repatriere. Nerespectarea regulilor poate duce la suspendarea sau retragerea autorizației, dar și la amenzi semnificative.

Executivul justifică aceste schimbări prin creșterea rapidă a numărului de lucrători non-UE și prin lipsa unui control suficient asupra lanțului de recrutare. Autoritățile susțin că actualul sistem a permis apariția unor practici abuzive, de la comisioane ilegale până la recrutări fictive sau condiții de muncă prezentate eronat.

Schimbările decise la nivel central se simt deja în școli. „Măsurile pe care le-a luat Guvernul, mărirea normei de predare de la 18 la 20 de ore, faptul că nu se mai acordă cele două ore reducere la cei care au peste 25 de ani, norma de predare a directorilor, mărirea numărului de elevi în clase care va duce la scăderea de posturi, apoi partea legată de comasări de școli, toate acestea ne-au adus și pe noi să avem, după 30 de ani, niște reduceri de activitate”, a declarat prof. Daniel Negrean.

Presiunea nu e doar pe profesori, ci și pe management. „Colegii și-au dat seama atunci că este importantă viziunea și managementul școlii, pentru că dacă nu anticipezi, poți să ai probleme”, a explicat directorul. În acest context, colegiul vine cu o mutare concretă: „Anul acesta vom funcționa pentru prima dată și cu gimnaziu. O școală care se află într-o zonă centrală cred că va fi căutată și de părinți pentru gimnaziu”, a spus Negrean.

100 de ani de colegiu economic

La aproape un secol de existență, Colegiul Economic „Partenie Cosma” își păstrează direcția: formarea de competențe economice și antreprenoriale.

„Colegiul este cea mai veche și mai reprezentativă unitate școlară cu profil economic din Bihor. Anul viitor împlinim 100 de ani. Vom face cu această ocazie și un simpozion național”, a declarat directorul. Elevii vin, în general, cu medii între 7,00 și 8,50, dar accentul cade pe evoluție. „Ne bucurăm că sunt 10 clase, undeva la 240 de elevi, iar dintre aceștia 80% iau bacalaureatul”, a explicat Negrean.

Diferența față de liceele teoretice se vede în practică. „Avantajul de a fi la economic este că elevii noștri deprind, odată cu primele ore de practică pe care le fac la agenți economici, noțiuni de antreprenoriat și educație la locul de muncă”, a spus acesta. Experiența se acumulează și în afara țării. „Avem mulți elevi care fac practică la agenți economici din Italia, Spania, Cipru, Turcia”, a adăugat directorul. La final, elevii termină școala cu o calificare clară. „După finalizarea liceului, elevii primesc o diplomă de competențe de specializare de tehnician”, explică Negrean, adăugând că legătura cu mediul universitar e directă: „80 la sută dintre studenții de la Facultatea de Științe Economice sunt absolvenți ai Colegiului Economic «Partenie Cosma». Avem situații cu foști absolvenți care au terminat facultatea ca șefi de promoție și ne-am bătut să îi aducem înapoi în școală”.

Pe partea practică, accentul cade pe antreprenoriat. „Prin disciplinele de specialitate, prin practica de laborator și prin competiții de business-plan, unde elevii își creează firme virtuale, cred că reușim să dezvoltăm aceste abilități”, a spus directorul.

„Vrem să dezvoltăm o specializare de marketing electronic”

Schimbările din interior au pornit de la oameni. „Mi-am dat seama că trebuie să aducem în Colegiul Economic cei mai buni profesori din oraș. Am reînnoit catedra de Limba română și de Matematică. Astăzi, colegii de la aceste catedre sunt competitivi la orice colegiu național din oraș”, a spus Negrean, care a adăugat că accentul în școală a fost pus pe reguli. „Punctualitatea – elevii trebuie să vină la 8 fără 10 la școală – și desfășurarea orelor până la ultima oră”, a explicat acesta.

Un alt exemplu sunt telefoanele: „În fiecare sală există un dulăpior în care elevii își pun telefoanele”, a spus directorul. Colegiul mizează și pe infrastructură. „Dispunem de una dintre cele mai moderne școli din Transilvania. Am avut evaluări pozitive din partea unor experți ARACIP. Am încercat să ne pliem oferta educațională pe strategia de dezvoltare a municipiului Oradea”, a explicat Negrean.

Ca noutate, acesta afirmă că vrea să dezvolte o specializare de marketing electronic, „pentru că a înflorit comerțul online”. Un episod important în ceea ce privește direcția școlii l-a reprezentat contactul cu Ambasada României din Austria: „11 elevi și doi profesori au participat la recepția oferită de Guvernul României la Viena. Au primit laude că sunt foarte bine pregătiți”.

Controversa banilor pentru absolvire, trei ani mai târziu

Unul dintre cele mai sensibile episoade din mandatul lui Daniel Negrean rămâne scandalul din 2023, legat de banii ceruți elevilor și părinților pentru organizarea festivității de absolvire. Atunci, mai mulți elevi, părinți și profesori au reclamat că li s-ar fi solicitat bani pentru un eveniment organizat în curtea școlii, costurile totale fiind estimate la zeci de mii de lei. Situația a escaladat rapid în spațiul public, după ce au apărut acuzații privind presiuni, jigniri și chiar amenințări la adresa elevilor care nu doreau să contribuie financiar.

Directorul a spus însă că dorea să le ofere absolvenților un moment festiv „care să scoată școala din anonimat”, fără a exista o obligativitate reală de plată. Cazul a ajuns în atenția Inspectoratul Școlar Județean Bihor, care a dispus o cercetare disciplinară.

Concluzia oficială a fost că a existat o „implicare indirectă” în strângerea de fonduri, fapt interzis de regulamentul școlar, iar sancțiunea aplicată a fost diminuarea salariului directorului cu 15% timp de șase luni. Ulterior, Ministerul Educației nu a mai impus alte măsuri, considerând cazul închis, cu recomandarea ca astfel de situații să nu se mai repete.

La trei ani distanță, întrebat cum privește acel episod și ce ar face diferit, Daniel Negrean își menține poziția și vorbește despre o interpretare eronată a situației:

„A fost, din punctul meu de vedere o dezinformare. Este adevărat că poate a fost și o comunicare a mea mai proastă, în sensul că nu puteam să conving toți părinții. Cred în continuare în ideea prin care o școală cu profil de tip Horeca ar putea să reușească să organizeze un eveniment de acest fel cu resursele proprii, în curtea școlii. Organizarea oricărui eveniment se face pe bani. Poate aici lucrurile au fost preluate greșit. Au fost și niște polițe plătite de unii. Lucrurile merg înainte. Nu mi-a plăcut că s-a dus în derizoriu evenimentul de absolvire a școlii. Trebuie să fie o bucurie pentru un tânăr. El termină o singură dată liceul. Analizând apoi toată înregistrarea respectivă, cu avocata, mi-a spus că Inspectoratul și Ministerul ar trebui să mă dea ca exemplu de bună practică. Nu poți fi preș în fața unor părinți care puneau anume întrebări. Eu nu sesizam pentru că eram atât de convins că ceea ce fac eu e bine și o să aducă un prestigiu școlii, încât nu mă interesa că sunt înregistrat. A trecut până la urmă și asta. A fost o experiență. Mă bucur că am putut până la urmă să-mi dovedesc nevinovăția”.

Dincolo de episoadele tensionate din trecut, direcția în care vrea să ducă instituția rămâne una clară. Întrebat care este obiectivul major pentru următorii ani, Daniel Negrean vorbește despre o repoziționare a colegiului în peisajul educațional bihorean și despre extinderea rolului său în comunitate.

„Vrem să fim școala cu profil economic cea mai reprezentativă din Bihor. Să dezvoltăm o școală pentru comunitate. Să dezvoltăm un gimnaziu în care să ne creștem propria generație de absolvenți, care să urmeze cursurile liceale la noi. În sensul că aceste abilități de voluntariat, educație antreprenorială, financiară etc să fie esențiale. Și să ne adaptăm la noile reglementări pe care legislația românească le va propune. Vrem să ne facem și clase de teoretic, pentru ca profesorii noștri buni să aibă elevi pe care să-i poată instrui. Fie o clasă de teoretic-filologie, fie una de științe. Marja de tehnologic să se răsfrângă un pic. Va fi o decizie a Consiliului Profesoral în acest sens”, a declarat directorul.

“Forma actuală a Codului rutier nu stabileşte clar ce trebuie să facă şoferii în condiţii de ambuteiaj sau trafic intens astfel încât să uşureze trecerea maşinilor de urgenţă – ambulanţe, autovehicule de pompieri ori de poliţie. Deputaţii USR Dumitru Văduva şi Ovidiu Paraschivescu au depus un proiect pentru clarificarea legislaţiei şi pentru alinierea la prevederile europene, în condiţiile în care orice întârziere a echipajelor de urgenţă poate costa vieţi”, se arată într-un comunicat de presă remis sâmbătă AGERPRES de USR.

Deputatul USR, Dumitru Văduva, a declarat că mulţi şoferi ţin deja cont de această practică, dar lipsa unui temei legal creează confuzie şi întârzieri.

“Proiectul elimină ambiguitatea şi stabileşte reguli clare pentru toţi participanţii la trafic, precum şi sancţiuni pentru nerespectarea lor. Scopul este simplu: intervenţii mai rapide ale echipajelor de urgenţă şi, implicit, şanse mai mari de salvare. Prin modificările propuse de noi, România îşi aliniază legislaţia la standardele europene şi transformă o practică deja existentă într-o obligaţie care salvează vieţi”, a spus acesta.

Deputatul USR, Ovidiu Paraschivescu, a menţionat că “în spatele fiecărei sirene care răsună în trafic se află o cursă contracronometru, iar câteva secunde pot însemna diferenţa dintre o inimă care reîncepe să bată şi o tragedie”.

Iniţiatorii acestui proiect afirmă că regulile prevăzute acum în Codul rutier în cazul apropierii şi trecerii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară şi cu mijloace de avertizare luminoasă şi sonoră în funcţiune pot fi aplicate doar pe drumuri publice fără trafic intens sau ambuteiaje. Pentru trafic intens şi ambuteiaje, aşa cum se întâmplă în special în oraşe, nu sunt prevăzute însă reguli clare pentru conducătorii auto.

“Proiectul de lege vine să corecteze această situaţie, introducând în Codul rutier, ca obligaţie, ceea ce mulţi şoferi fac acum din proprie iniţiativă: în cazul drumurilor cu o singură bandă de circulaţie pe sens: şoferii trebuie să se tragă cât mai pe dreapta şi să lase loc în stânga, în cazul drumurilor cu două sau mai multe benzi: şoferii de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se tragă cât mai în stânga, iar toţi ceilalţi spre dreapta. Nerespectarea obligaţiei privind formarea culoarului de salvare va constitui contravenţie, la fel circulaţia printr-un astfel de culoar de către şoferii care nu au dreptul”, se mai arată în comunicatul USR.

Sursa: AGERPRES

„S-a discutat cu Ministerul Afacerilor Interne, s-a comunicat către către toate punctele în care se emit cărțile electronice de identitate și acest document nu mai este solicitat. Suntem în curs cu rezolvarea multor probleme. Am avut peste 4000 de de sesizări pe diferite teme”, a explicat vicepremierul. Anunțul acesteia vine după ce oamenii au sesizat pe platforma guvernamentală „Fără Hârtie” faptul că „adulților li se solicită certificatul de naștere la fiecare reînnoire a actului de identitate, deși documentul a fost depus și înregistrat în sistem la prima emitere și nu suferă modificări în timp”.

Potrivit informațiilor publicate pe platforma guvernamentală unde cetățenii pot semnala situații birocratice absurde, există o excepție pentru persoanele care au dobândit cetățenia română înainte de 31 martie 2025 și cărora nu le-a fost emis niciun act de identitate românesc după această dată. Acestea vor trebui să prezinte certificatul de naștere la prima solicitare.

„Eu eu cred că acest demers, „Fără hârtie”, a fost unul extraordinar de bun, de dialog cu cetățenii și de a pune în fața autorităților nevoile reale cu care se confruntă oamenii. Și pe noi ne-a ajutat să împingem unele lucruri înainte. Nu înseamnă că toate se vor rezolva peste noapte, pentru că pentru unele e nevoie de digitalizare, de schimbare a unor proceduri, dar suntem în dialog cu multe, cu multe instituții, cu care încercăm să rezolvăm problemele”, a mai spus Gheorghiu.

Proiectul este finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, program gestionat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Autoritate de Management pentru acest program.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unei infrastructuri educaționale moderne și sigure în Comuna Sălacea, prin reabilitarea și dotarea unei clădiri existente pentru funcționarea ca tabără școlară cu o capacitate de 48 de locuri. Tabăra va permite organizarea anuală, pe perioada vacanței de vară, a programelor educative destinate pentru cel puțin 701 copii/an, dintre care minimum 110 proveniți din grupuri vulnerabile. Proiectul contribuie la incluziunea socială, reducerea riscului de excluziune educațională și asigurarea accesului echitabil la activități educaționale moderne.

Perioada de implementare a proiectului este 09.03.2026 – 30.09.2029.

Proiectul are o valoare totală de 4.112.492,24 LEI, din care 1.396.629,30 LEI reprezintă valoarea cofinanțării Uniunii Europene și tot 1.396.629,30 LEI reprezintă și valoarea contribuției naționale.

Date de contact: Primăria Comunei Sălacea, Comuna Sălacea nr.47, județul Bihor, cod poștal 417445, primaria.salacea@gmail.com, tel (+40) 259-463014

Investim în viitorul regiunii!

Advertorial: CH 27866

11:00 – „Detectiv pentru o zi în lumea lui Ady Endre” (până în iunie)

9:00-11:00 – Zilele Porților Deschise la Filarmonica Oradea (până joi)

19:00 – Seară de conversație în limba franceză, cu Francofilii orădeni – Rewine

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „Arta vitraliului la 360°” a artistei Amalia Verzea (expoziție temporară);
• Expoziția „Minoritățile din Spiš” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziție de artă fotografică dedicată Nepalului (expoziție temporară);
• Expoziția „Muza și ispita. Reprezentări feminine în lucrările ex-libris din colecția Muzeului Țării Crișurilor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pictură modernă și contemporană românească din colecția Muzeului Țării Crișurilor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „Reptile și arahnide tropicale vii” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Michael

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Au fugit de polițiști

Originar din Sighetu Marmației (județul Maramureș) și agent de Poliție de Frontieră la Diosig, între 2019 și 2022, Daniel Ionuț Feher a fost trimis în judecată pentru o faptă pe care a comis-o la 26 aprilie 2021. Atunci a fost observat de un echipaj de Poliție în momentul în care muta mii de pachete cu țigări de contrabandă dintr-o mașină în alta, lângă localitatea Vălenii de Mureș, din județul Mureș. Era însoțit de un alt bărbat, Gicu Ciprian Doroftei, iar când au realizat că au fost surprinși de polițiști, au urcat în mașini și au demarat în trombă.

Însă Doroftei a uitat portbagajul deschis, astfel că din Mitsubishi-ul pe care îl conducea au căzut pe câmp aproape 40.000 de țigări. Alte peste 71.000 de țigări fără marcaj corespunzător au fost găsite în Dacia lui Daniel Feher, descoperită în aceeași zi, abandonată în localitatea Vătava, la câteva zeci de kilometri distanță de locul unde cei doi au fost surprinși.

Fostul agent a mai fost acuzat de o infracțiune rutieră, după ce s-a stabilit că în ziua în care a fugit de autorități avea permisul suspendat, dar și de evadare. Această din urmă faptă a fost comisă câteva săptămâni mai târziu, când, aflat în arest la domiciliu, Feher a fost prins de polițiști în fața blocului în care locuia, în Oradea. A susținut că a coborât doar ca să preia un colet de la curier, după care a explicat că se ducea la mașină ca să-i aducă soției medicamente, dar a fost contrazis de imaginile surprinse de o cameră de supraveghere din zonă.

Gest mafiot pentru o datorie

La 11 iulie 2025, fostul polițist de frontieră a fost condamnat de Judecătoria Reghin la 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru deținere de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal, un an de detenție pentru conducere fără permis și 9 luni de închisoare pentru evadare. Prin aceeași sentință, judecătorii mureșeni au anulat suspendarea executării unei pedepse definitive de 2 ani de închisoare, pe care Judecătoria Oradea i-a aplicat-o lui Daniel Feher în primăvara anului trecut, pentru distrugere.

Mai precis, el a fost condamnat atunci pentru o faptă comisă într-o noapte din luna aprilie 2024, când a spart geamurile unei mașini parcate pe o stradă din Oradea și a aruncat înăuntru combustibil, căruia i-a dat foc. Ulterior a recunoscut că a incendiat autoturismul ca să-l determine pe proprietarul acesteia să-i achite o datorie de 10.000 de euro pentru țigările de contrabandă pe care i le vânduse.

Prin contopirea tuturor acestor pedepse, instanța din Reghin a stabilit o condamnare la 3 ani și 9 luni de închisoare, cu executare, care a fost menținută zilele trecute de Curtea de Apel Târgu Mureș. Daniel Feher a fost obligat să achite aproape 50.000 de lei, reprezentând taxe vamale, accize şi TVA pentru țigările găsite în mașina sa. Celălalt inculpat, Gicu Doroftei, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare și va trebui să plătească taxe de peste 24.000 de lei pentru marfa de contrabandă.

De menționat că vineri, 1 mai 2026, fiind zi de sărbătoare legală, programul va fi între orele 8-18 (până la ora 17 la Casierie).

În zilele de luni, Ștrandul Ioșia este închis.

Un bilet de intrare pentru adulți la Ștrandul Ioșia costă 32 lei, iar cele pentru elevi 14-18 ani și pensionari cu pensii peste 3.000 lei au prețul de 30 lei. Biletele pentru copii peste 3 ani până la 14 ani, pensionari cu pensii mai mici de 3.000 lei și persoane cu dizabilități au prețul de 16 lei. Copiii până la 3 ani au acces gratuit.