Potrivit directorului tehnic al OTL, Marius Nicoruț, intervenția se va desfășura până vineri, 21 august. În plus față de proiectul inițial, muncitorii trebuie să înlocuiască și aproximativ 20 de traverse. Lucrările suplimentare nu vor prelungi însă durata intervenției.

Așa cum Bihon.ro a mai relatat, lucrările sunt necesare pentru întreținerea căii de rulare, după ce un tramvai ULF a deraiat în zonă în urmă cu câteva săptămâni.

foto: Lucrările la șinele de tramvai din Nufărul se complică pe parcurs, însă termenul de finalizare rămâne același, 18.08.2026

Pe traseu circulă un tramvai bidirecțional pe tronsonul dintre Bulevardul Dimitrie Cantemir și capătul de linie din Nufărul. Acesta circulă la un interval de aproximativ 15 minute.

De vineri, echipele se mută în Rogerius

La finalul săptămânii, OTL va desfășura o nouă intervenție, de această dată în zona Pieței Rogerius. Lucrările sunt programate să înceapă vineri noaptea și să continue până duminică noaptea.

La această ediție s-au întrecut nouă tineri instrumentiști din diverse zone etnofolclorice ale Bihorului, dar și din județele vecine. În ordinea de concurs, au evoluat: Bărcăuan Vlad-Crăciun, Chira Vlad-Marian, Dănuța Fabian-Alex, Gîrdan Andrei Sergiu, Ionaș Florin-Sergiu, Petrișor Rareș-Cristian, Suciu David-Ionuț, Zdrite Darius-Andrei și Zdrite Luca-Laurențiu.

Foto: CCJB

Prestațiile lor au fost apreciate de un juriu alcătuit din specialiști cu experiență în cercetarea, interpretarea și promovarea muzicii populare: prof. univ. dr. habil. Lucian Emil Roșca (președintele juriului), prof. Liviu Buțiu (manager al Centrului de Cultură al Județului Bihor, dirijor al Orchestrei „Rapsodia Bihoreană” și violonist) și prof. Simona Vereș (profesoară de teorie muzicală la Școala de Arte „Francisc Hubic” din Oradea).

Juriul a decis acordarea Marelui Premiu al ediției a XIII-a lui Petrișor Rareș-Cristian. Pe podium s-au clasat: Bărcăuan Vlad-Crăciun (Premiul I), Suciu David-Ionuț (Premiul II) și Zdrite Darius-Andrei (Premiul III).

Câştigătorii Foto: CCJB

După ceremonia de premiere, evenimentul a continuat cu un spectacol folcloric susținut de interpreți și formații din Bihor și din alte zone etnofolclorice ale țării: Ansamblul Folcloric „Ardeleana” din Tulca, Surorile Tomele, Ansamblul „Datina – Dubașii din Hotar”, Vlad Ștef, Ansamblul Folcloric Slovac „Cerovina” din Valea Cerului, tinere interprete din cadrul Ansamblului „Codrenii Bihorului” din Roșia, Alex Constantin Botiș, Daniela Rada, Grupul instrumental al Orchestrei „Rapsodia Bihoreană”, Ansamblul „Busuiocul” din Sântana, Antonela Ferche Buțiu, Cristian Fodor, Mariana Deac, Ansamblul Folcloric „Floarea Barcăului” din Marghita, Alexandru Pugna și Cornel Borza.

Înființat în 2013, festivalul-concurs poartă numele regretatului Dorel Codoban, meșter și interpret al viorii cu goarnă. Scopul evenimentului este, pe de o parte, promovarea acestui instrument specific Bihorului, iar pe de altă parte sprijinirea tinerelor generații de interpreți în preluarea repertoriului și a particularităților muzicii tradiționale locale.

Cunoscută la nivel local și sub numele de „higheghe cu tolcer”, vioara cu goarnă are un rol aparte în identitatea muzicală a județului Bihor, importanță confirmată și prin includerea sa, în anul 2022, în Patrimoniul Cultural Imaterial al României.

Foto: Festivalul-Concurs al Viorii cu Goarnă „Dorel Codoban”, Roşia, 16.08.2026. Foto: CCJB

Din primele verificări efectuate la fața locului, a reieșit că un bărbat de 71 de ani, care se deplasa din direcția Oradea spre Cluj-Napoca, ar fi pierdut controlul autovehiculului, într-o curbă la dreapta, în condiții ce urmează a se stabili în cadrul cercetărilor, intrând în coliziune cu un parapet de pe marginea drumului. În urma coliziunii, conducătorul auto a avut nevoie de îngrijiri medicale, fiind transportat la spital, neputând fi testat cu aparatul etilotest, a relatat Cluj24.

Pentru o scurtă perioadă de timp, circulația a fost îngreunată, însă în jurul orei 10:30 a fost reluat în condiții normale.

Oamenii legii continuă să efectueze cercetările pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier.

Din cei 771 de candidați înscriși pentru cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului, 650 s-au prezentat la examen. Dintre aceștia, 209 au obținut cel puțin media 6, necesară pentru promovare.

Rezultatele diferă între absolvenții promoției curente și cei din seriile anterioare. Au promovat 61 de candidați din promoția 2026, reprezentând 34,34% dintre cei din această categorie care au susținut examenul. Din promoțiile anterioare au reușit să promoveze 148 de candidați, rata indicată de Inspectoratul Școlar Județean Bihor fiind de 27,85%.

Probele scrise au fost organizate în patru centre din județ: Liceul Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” și Colegiul Tehnic „Traian Vuia” din Oradea, Liceul Vocațional Pedagogic „Nicolae Bolcaș” din Beiuș și Liceul Tehnologic „Horea” din Marghita.

La Limba și literatura română au promovat 567 de candidați, procentul comunicat fiind de 78,75%. La proba obligatorie a profilului, rata de promovare a fost de 65,59%, cu 465 de candidați care au obținut cel puțin nota 5.

La proba la alegere a profilului și specializării s-au prezentat 554 de candidați, dintre care 78,25% au obținut note de promovare. Cel mai ridicat procent a fost înregistrat la Limba și literatura maternă, unde au promovat 135 de candidați, reprezentând 92,47% dintre cei care au susținut proba.

Niciuna dintre cele patru probe scrise nu a adus vreo notă de 10, iar niciun candidat nu a obținut media generală maximă.

Procentele de promovare la fiecare probă sunt semnificativ mai mari decât rata generală deoarece o parte dintre candidați au susținut în această sesiune doar probele pe care nu le promovaseră anterior, notele obținute la celelalte probe fiind recunoscute din sesiunile precedente.

Candidații nemulțumiți de note își pot vedea lucrările și pot depune contestații începând de marți, 18 august, între orele 14.00 și 18.00, precum și în zilele de 19 și 20 august. Candidații minori trebuie să fie însoțiți de un părinte sau de reprezentantul legal pentru vizualizarea lucrărilor.

Cei care contestă o notă trebuie să semneze o declarație prin care confirmă că au luat la cunoștință faptul că, în urma reevaluării, nota poate atât să crească, cât și să scadă. Pentru promovarea Bacalaureatului este necesară obținerea a minimum 5 la fiecare probă scrisă și a unei medii generale de cel puțin 6.

Rezultatele finale vor fi afișate pe 26 august, după soluționarea contestațiilor.

Pentru Oradea, tranzacția vine la scurt timp după inaugurarea noului campus ebm-papst din Parcul Industrial II. Unitatea, deschisă oficial pe 2 iunie, a fost construită în cadrul unei investiții de aproximativ 30 de milioane de euro și concentrează activități de producție, cercetare-dezvoltare și servicii pentru grup.

Noua facilitate din Oradea se întinde pe aproximativ 19.200 de metri pătrați și include spații de producție, depozitare și birouri, dar și un centru dedicat cercetării și dezvoltării. Compania a prevăzut inclusiv posibilitatea unei extinderi cu încă 10.000 de metri pătrați.

La Oradea sunt produse ventilatoare industriale destinate, între altele, industriei de refrigerare și sistemelor de ventilație. Unitatea are o capacitate de aproximativ două milioane de ventilatoare pe an și a fost proiectată pentru un consum redus de resurse, fără utilizarea combustibililor fosili.

Investiția a reprezentat și o schimbare de direcție pentru operațiunile locale ale grupului german. După vânzarea diviziei Industrial Drive Technology către Siemens, finalizată în 2025, o parte importantă a activității din Oradea a fost orientată către tehnologia aerului. Aproximativ 200 de angajați au fost recalificați pentru noile activități de producție.

Cine este compania americană care preia grupul german

ebm-papst este prezentă în România din 2017, când operațiunile de la Oradea au pornit cu o echipă de doar 17 persoane. În anii următori, compania și-a extins activitatea, dezvoltând atât producția, cât și zona de servicii și cercetare-dezvoltare.

În prezent, în noua fabrică din Oradea lucrează aproximativ 250 de persoane, iar compania are planuri de creștere a efectivului până la circa 700 de angajați în 2030. În paralel cu producția, aici funcționează activități de achiziții, marketing, IT și cercetare-dezvoltare.

Grupul anunțase anterior chiar obiectivul de a ajunge la aproape 1.000 de angajați în România până în 2030, ceea ce arată amploarea planurilor de dezvoltare anunțate înaintea tranzacției.

Madison Air Solutions, cu sediul în Chicago, este un grup american specializat în tehnologii pentru climatizare, ventilație și calitatea aerului. Compania are în portofoliu mai multe branduri din domeniu și este listată la Bursa de la New York.

Preluarea ebm-papst va extinde semnificativ prezența Madison Air în Europa și îi va oferi acces la tehnologiile, produsele și baza internațională de clienți ale companiei germane. Tranzacția este, de asemenea, relevantă pentru segmentul sistemelor de răcire pentru centre de date, o piață aflată într-o expansiune puternică pe fondul dezvoltării infrastructurii pentru inteligența artificială.

Acordul a fost încheiat cu cele trei familii care dețin grupul ebm-papst, iar finalizarea tranzacției este așteptată până la sfârșitul acestui an, după îndeplinirea condițiilor și obținerea aprobărilor necesare.

Prima zi a intervalului vine cu temperaturi de caniculă, cu maxime de aproximativ 35 de grade. Vremea se va schimba însă rapid, iar pe 18 august temperaturile vor coborî până la o medie de 24 de grade.

Din 19 august, temperaturile vor începe din nou să crească. Între 21 și 23 august, căldura revine în forță, cu maxime care pot ajunge la 36-37 de grade. După 23 august, vremea se va răci treptat, iar spre finalul intervalului temperaturile maxime vor ajunge la 28-30 de grade. O scădere mai accentuată este prognozată pentru 25 august.

Nopțile vor fi, în general, mai răcoroase, cu temperaturi minime de 14-16 grade. Cele mai calde nopți sunt așteptate în perioada 22-24 august, când temperaturile vor urca spre 18 grade. În schimb, în noaptea de 19 august, minimele ar putea coborî până în jurul valorii de 13 grade.

Regimul pluviometric se va menține deficitar, iar manifestări de instabilitate atmosferică vor fi în noaptea de luni spre marți (17 – 18 august) și marți (18 august) și ulterior ar putea să apară cel mai probabil după 24 august, a relatat Digi24.

Vremea la munte

Vremea va fi caldă la începutul intervalului, cu temperaturi maxime de aproximativ 23 de grade, însă pe 18 august se va răci semnificativ, iar maximele vor coborî spre 16 grade.

Din 19 august, temperaturile vor începe din nou să crească, astfel că între 21 și 23 august sunt așteptate maxime de aproximativ 26 de grade. După această perioadă, vremea se va răci din nou, iar până la finalul intervalului temperaturile diurne vor ajunge, în medie, la 18 grade.

Nopțile vor fi răcoroase. Temperaturile minime vor fi de 12-13 grade în nopțile de 17 și 18 august, urmând să coboare până la aproximativ 7 grade în noaptea de 19 august. Ulterior, valorile nocturne vor crește spre 14-15 grade în perioada 21-24 august, după care vor scădea din nou, până la aproximativ 9 grade în ultima zi a intervalului.

Ploile sunt așteptate în noaptea de luni spre marți (17/18 august) și pe parcursul zilei de marți (18 august), iar probabilitatea de apariție a acestora va crește din nou după 24 august.

Între iulie 2025 și mai 2026, autoritățile fiscale au încheiat 1.102 controale privind situația fiscală a persoanelor fizice. În urma acestora, au fost stabilite obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei.

ANAF a dispus, în același timp, măsuri asigurătorii în valoare de aproximativ 124 de milioane de lei, inclusiv popriri și sechestre menite să asigure recuperarea eventualelor datorii.

Cum ajung persoanele fizice în atenția ANAF

Verificările sunt realizate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice, structura specializată a ANAF care analizează situația fiscală a contribuabililor.

Inspectorii pot compara informațiile privind veniturile declarate cu datele referitoare la patrimoniu, tranzacțiile efectuate și fluxurile financiare. În cazul în care apar diferențe semnificative, situația contribuabilului poate intra într-o analiză mai amănunțită.

Printre situațiile întâlnite de autorități se numără depuneri importante de numerar în conturi bancare, cumpărări de imobile sau alte bunuri cu bani cash, împrumuturi acordate propriilor firme ori operațiuni de majorare a capitalului social.

O explicație des întâlnită în timpul verificărilor este că banii provin din economii mai vechi, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane.

Problema apare atunci când contribuabilul nu poate prezenta documente care să demonstreze că banii existau efectiv, că au provenit din sursa indicată și că aceasta poate fi verificată.

Un alt domeniu urmărit de autorități îl reprezintă veniturile obținute peste hotare.

Schimbul internațional de informații fiscale le oferă administrațiilor fiscale acces la un volum tot mai mare de date. Astfel, faptul că un venit a fost realizat într-o altă țară nu înseamnă automat că acesta rămâne în afara radarului ANAF.

În anumite situații, informațiile transmise de administrațiile fiscale străine ajung în România după termenul în care contribuabilul trebuie să își depună declarația fiscală. Din acest motiv, o persoană poate fi solicitată ulterior să clarifice diferențele dintre ceea ce a declarat și datele primite de autorități.

Printre veniturile pentru care au fost constatate nereguli se află și cele provenite din chirii, activități independente, tranzacții cu instrumente financiare sau alte surse din afara României.

Ce se întâmplă cu averile foarte mari

Unele dintre verificările finalizate în perioada analizată au generat sume foarte mari de plată. În Prahova, cea mai importantă creanță fiscală stabilită în cadrul unui control individual a ajuns la 23,1 milioane de lei. În București, alte două verificări au dus la obligații suplimentare de 22,5 milioane de lei și 21,6 milioane de lei.

Doar în mai 2026, ANAF a emis 56 de decizii de impunere pentru persoane fizice, valoarea totală a obligațiilor fiscale suplimentare stabilite fiind de 54,6 milioane de lei.

ANAF are o categorie distinctă pentru persoanele fizice cu avere mare. În această categorie intră rezidenții fiscali din România ale căror averi sunt estimate la peste echivalentul a 25 de milioane de euro.

Autoritățile mențin un grup special destinat acestor contribuabili, iar analiza poate lua în calcul și situația soțului sau soției, precum și a anumitor rude și afini.

Pentru identificarea diferențelor dintre venituri și avere, ANAF folosește inclusiv instrumente de analiză a datelor și informații provenite din cooperarea fiscală internațională.

Impozitul ajunge la 70% când sursa banilor nu poate fi identificată

Una dintre cele mai importante consecințe pentru contribuabili vizează sumele a căror proveniență nu poate fi stabilită.

Din 1 iulie 2024, veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt supuse unei cote de impozitare de 70%. La suma rezultată se pot adăuga dobânzi și penalități, în funcție de situația concretă.

În acest context, documentele care pot demonstra proveniența banilor devin esențiale atunci când ANAF solicită clarificări. Economiile în numerar, împrumuturile între persoane sau banii proveniți din străinătate pot necesita justificări documentare, mai ales atunci când valorile sunt consistente și nu se regăsesc în veniturile declarate.

Datele privind controalele din ultimul an indică, astfel, o schimbare importantă în modul în care este analizată situația fiscală a persoanelor fizice: nu mai este suficientă verificarea izolată a unei declarații, ci este urmărită imaginea de ansamblu dintre venituri, tranzacții, patrimoniu și sursa fondurilor.

Cum va arăta anul școlar 2026-2027

Din punct de vedere administrativ, anul școlar începe la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027. Pentru majoritatea elevilor însă, cursurile vor începe luni, 7 septembrie 2026, iar ultima zi de școală va fi 18 iunie 2027. Cei mai mulți elevi vor avea 36 de săptămâni de cursuri, însă există câteva excepții prevăzute de ordinul Ministerului Educației.

Elevii claselor a XII-a și a XIII-a seral sau cu frecvență redusă vor încheia cursurile mai devreme, la 4 iunie 2027, după 34 de săptămâni de școală. Absolvenții clasei a VIII-a vor termina anul școlar la 11 iunie 2027, după 35 de săptămâni, pentru a putea susține Evaluarea Națională. În schimb, în învățământul tehnologic și profesional, durata cursurilor va fi de 37 de săptămâni, cu excepțiile prevăzute de legislație. Structura pe cinci module se păstrează și în acest an școlar, la fel și programele „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”, care vor fi organizate în intervalul 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, în perioada stabilită de fiecare unitate de învățământ.

Rămâne și vacanța mobilă din luna februarie, stabilită de fiecare inspectorat școlar. Aceasta va putea fi programată în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027, după consultarea elevilor, părinților și cadrelor didactice.

Două discipline noi intră în oferta de opționale

Printre noutățile anului școlar se numără și două discipline opționale introduse în oferta națională aprobată de Ministerul Educației. Este însă important de făcut o precizare: niciuna dintre aceste materii nu devine obligatorie pentru toți elevii. Cele două discipline opționale nou aprobate, „Ora de GIS” și „Economie circulară și consum responsabil”, intră în oferta națională a disciplinelor opționale și vor putea fi studiate doar în școlile care aleg să le introducă în oferta educațională și doar de elevii care le selectează. „Ora de GIS”, destinată liceenilor, îi familiarizează pe elevi cu utilizarea sistemelor informatice geografice (GIS), instrumente folosite pentru analizarea și reprezentarea datelor pe hărți digitale.

Pe parcursul cursului, elevii vor învăța să colecteze și să interpreteze informații geografice, să creeze hărți tematice și să folosească aplicații digitale pentru analizarea unor probleme precum dezvoltarea orașelor, schimbările climatice, gestionarea riscurilor naturale sau protecția mediului. Cursul pune accent pe activități practice și pe utilizarea unor aplicații folosite deja în administrație, cercetare, urbanism și amenajarea teritoriului. Cel de-al doilea opțional nou, „Economie circulară și consum responsabil”, se adresează elevilor de clasa a VII-a și urmărește formarea unor deprinderi legate de utilizarea eficientă a resurselor, reducerea risipei și protecția mediului. Elevii vor învăța ce înseamnă economia circulară și cum poate fi prelungită durata de viață a produselor prin reutilizare, reparare și reciclare.

Cursul îi încurajează să analizeze impactul propriilor obiceiuri de consum, să înțeleagă legătura dintre alegerile zilnice și protejarea resurselor naturale și să propună soluții pentru reducerea deșeurilor în comunitatea din care fac parte. Introducerea acestor discipline în oferta națională nu înseamnă însă că ele vor apărea automat în orarul tuturor elevilor. Fiecare unitate de învățământ stabilește anual ce materii opționale organizează, în funcție de resursele disponibile și de opțiunile exprimate de elevi și părinți.

Admiterea la liceu începe să se schimbe, dar nu pentru toți elevii

Una dintre cele mai importante modificări prevăzute de noua Lege a învățământului va începe să se aplice treptat odată cu anul școlar 2026-2027, însă nu îi va afecta imediat pe toți elevii. Actualii elevi care intră în clasa a VIII-a în această toamnă sunt prima generație vizată de noile reguli. Din 2027, colegiile naționale care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege vor putea organiza un concurs propriu de admitere pentru cel mult jumătate dintre locurile disponibile.

Examenul va avea loc după Evaluarea Națională și va putea fi organizat doar de unitățile de învățământ care aleg această variantă. Concursul nu va deveni obligatoriu pentru toate liceele, iar metodologia de desfășurare este stabilită de Ministerul Educației. Potrivit legii, probele vor fi adaptate profilului sau specializării pentru care candidează elevii, iar subiectele vor fi elaborate la nivel național. La concurs se vor putea înscrie doar absolvenții care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale.

Elevii care nu participă la concurs sau care nu reușesc să obțină un loc vor intra, în continuare, în procedura obișnuită de repartizare computerizată, pe baza mediei și a opțiunilor completate. Tot prin repartizare vor fi ocupate și locurile rămase libere după organizarea concursurilor. Pentru anul școlar care începe în septembrie, Guvernul a aprobat și majorarea cifrei de școlarizare pentru clasa a IX-a, numărul locurilor în învățământul liceal de zi urmând să crească la 184.000, odată cu integrarea fostei rute profesionale în liceul tehnologic.

Oferta de opționale continuă să se extindă

Pe lângă cele două discipline noi introduse în oferta națională în acest an, „Ora de GIS” și „Economie circulară și consum responsabil”, elevii vor avea la dispoziție și alte opționale aprobate în anii anteriori, dacă școlile aleg să le includă în oferta educațională.

Printre acestea se numără „Elemente de educație media digitală”, adresată elevilor de clasa a VI-a, care urmărește dezvoltarea spiritului critic în raport cu informațiile și conținutul din mediul online, precum și disciplina „Educație pentru viață: Alege! Acționează! Inspiră!”, destinată elevilor din clasele V-VII și axată pe autocunoaștere, responsabilitate, colaborare și dezvoltarea abilităților sociale.

Lista opționalelor poate fi completată și cu alte opționale aprobate la nivel național, precum educație digitală, dezvoltarea gândirii critice, strategii metacognitive, managementul emoțiilor sau disciplina „Ora cu și pentru animale”, dedicată protecției și îngrijirii animalelor. Toate aceste cursuri fac parte din Curriculumul la Decizia Elevului din Oferta Școlii, ceea ce înseamnă că ele nu sunt obligatorii.

Fiecare unitate de învățământ decide anual ce opționale organizează, în funcție de resursele disponibile și de opțiunile exprimate de elevi și părinți. Dincolo de aceste noutăți, anul școlar 2026-2027 păstrează aceeași structură generală din ultimii ani. Pentru cei mai mulți elevi, schimbările vor fi punctuale, însă ele pregătesc terenul pentru transformările mai ample pe care sistemul de învățământ le va implementa în anii următori.

Prima faptă a fost comisă în luna septembrie a anului trecut, când Varga a sărit gardul unei gospodării al cărei proprietar era plecat la muncă în străinătate. A furat un burlan de aproape 3 metri de pe casă, dar a fost observat de un localnic și înregistrat de o cameră de supraveghere în timp de căra în spate obiectul furat, prin sat. Ulterior, după ce polițiștii au intrat pe fir, hoțul a returnat burlanul în valoare de aproape 500 de lei.

Urmele hoțului, curățate de păgubit

La începutul lunii octombrie, o femeie i-a anunțat pe agenții Secției 3 Poliție Rurală Biharia că ușa casei părintești din Șușturogiu a fost forțată de persoane necunoscute, iar din interior au fost furate o butelie, farfurii, lenjerii de pat și produse alimentare. Reclamanta a dezvăluit că hoții au intrat de două ori în locuință. Mai întâi în timpul verii, când au răvășit totul prin casă. Atunci, fratele femeii nu a anunțat Poliția și, împreună cu fiica sa, a făcut curățenie și a reparat o ușă.

Bărbatul a revenit în casă la pe 1 octombrie 2025, când a găsit din nou ușile forțate și a constatat lipsa unei butelii. Nici atunci nu a sesizat autoritățile, dar a anunțat-o pe sora sa, care a reclamat furtul la Poliție.

Anchetatorii l-au prins pe autorul furtului, Dinu Varga, după ce acesta a vândut butelia furată la un magazin din sat. Cumpărătorul a auzit ulterior că Varga a spart o locuință și a depus mărturie împotriva suspectului.

Hoțul a recunoscut parțial faptele și a explicat că ideea de a intra în cea de-a doua locuință i-a venit în timp ce se afla la cules de ciuperci și a văzut casa în paragină. A susținut că a furat doar un burlan și o butelie, dar nu și celelalte bunuri care i-au fost imputate. În timpul procesului el s-a împăcat cu prima

victimă, motiv pentru care a fost condamnat doar pentru cea de-a doua faptă. Sentința Judecătoriei poate fi atacată la Curtea de Apel Oradea.

Dinu Varga nu este la prima faptă de acest fel. El a fost condamnat anterior la 2 ani și 2 luni de închisoare și a fost eliberat la termen în septembrie 2024.

Legea 168/2026, aplicabilă din 8 august, stabilește un obiectiv clar: reducerea treptată a utilizării biomasei forestiere și a combustibililor fosili solizi pentru încălzirea locuințelor și pentru sistemele centralizate de termoficare.

În acest scop, autoritățile locale și centrale vor trebui să creeze programe prin care proprietarii interesați să poată schimba centralele, sobele sau alte instalații de încălzire considerate vechi și ineficiente.

Vizate sunt, în principal, echipamentele care au o vechime mai mare de 10 ani sau un randament mai mic de 65%. Înlocuirea ar urma să se facă treptat, până în 2040, iar ținta stabilită de lege este de cel puțin 250.000 de unități de încălzire schimbate.

Printre soluțiile care pot fi finanțate se numără pompele de căldură, sistemele geotermale, colectoarele solare, instalațiile fotovoltaice destinate alimentării pompelor de căldură, sistemele de stocare a energiei termice și alte tehnologii care contribuie la reducerea consumului de lemn și combustibili fosili.

Există însă și o excepție. Dacă trecerea la o tehnologie modernă nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau nu este justificată economic pentru o anumită locuință, instalația veche poate fi înlocuită cu un echipament pe bază de biomasă forestieră, dar unul mai eficient și care respectă cerințele de sustenabilitate.

Un aspect important pentru proprietarii de locuințe este că legea nu introduce o obligație generală de înlocuire a sistemelor existente. Participarea la programele de sprijin va fi voluntară, iar schimbarea instalației se va face numai la solicitarea proprietarului.

Finanțarea programelor ar putea proveni din fonduri europene și naționale, inclusiv din Fondul pentru Modernizare, Fondul Social pentru Climă, Fondul pentru Mediu și programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu.

Pentru ca aceste scheme să poată fi lansate, Ministerele Investițiilor și Proiectelor Europene, Energiei, Dezvoltării și Mediului trebuie să stabilească până la 31 august 2026 regulile de aplicare. Acestea vor include criteriile de eligibilitate, valoarea ajutorului și măsurile destinate gospodăriilor vulnerabile sau afectate de sărăcie energetică.