Astfel, românii care beneficiază de programul standard vor avea patru zile consecutive de repaus, fără să fie nevoiți să își ia o zi de concediu pentru a prelungi weekendul.

Cum arată minivacanța de 1 Decembrie

Calendarul din acest an este favorabil celor care își doresc câteva zile libere la final de noiembrie. Sâmbătă, 28 noiembrie, și duminică, 29 noiembrie, sunt zilele obișnuite de weekend, iar luni, 30 noiembrie, este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Marți, 1 decembrie, este Ziua Națională a României, astfel că și această zi este liberă legal.

Prin urmare, perioada 28 noiembrie – 1 decembrie formează o minivacanță de patru zile pentru angajații care au weekendul liber.

Ce prevede Codul muncii

Potrivit articolului 139 din Codul muncii, atât data de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei, cât și 1 decembrie, Ziua Națională a României, sunt zile de sărbătoare legală în care, în mod normal, nu se lucrează.

În 2026, cele două sărbători cad luni și marți, ceea ce permite legarea lor de weekend fără ca angajații să fie nevoiți să solicite concediu de odihnă.

Situația este însă diferită pentru persoanele care lucrează în domenii unde activitatea nu poate fi întreruptă.

Cine poate fi chemat la muncă în zilele libere

Există domenii în care activitatea trebuie să continue și în timpul sărbătorilor legale. Printre acestea se numără unitățile sanitare, serviciile care asigură alimentația populației și alte locuri de muncă în care procesul de producție sau specificul activității nu permite întreruperea.

Angajații care sunt programați să lucreze în zilele de sărbătoare legală trebuie să primească, potrivit legii, timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

În cazul în care, din motive justificate, acordarea timpului liber nu este posibilă, salariații beneficiază de un spor de cel puțin 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal.

Românii mai au parte de zile libere și de Crăciun

Finalul anului 2026 aduce o altă perioadă de repaus pentru angajații cu program de luni până vineri.

Prima zi de Crăciun, 25 decembrie, va fi într-o zi de vineri, ceea ce înseamnă că românii vor avea trei zile consecutive libere, de vineri până duminică, 27 decembrie.

A doua zi de Crăciun, 26 decembrie, este de asemenea sărbătoare legală, însă în 2026 cade sâmbătă. Pentru cei care au deja weekendul liber, această zi nu va genera o zi suplimentară de repaus.

Astfel, pentru mulți angajați, finalul lui 2026 vine cu două perioade favorabile pentru minivacanțe: patru zile consecutive în jurul zilei de 1 Decembrie și trei zile consecutive de Crăciun.

Epicentrul a fost localizat la aproximativ 15 kilometri sud-est de municipiul Arad. Seismul s-a produs, de asemenea, la circa 44 de kilometri nord-est de Timișoara și la aproximativ 95 de kilometri nord-nord-vest de Reșița.

Cutremur produs la o adâncime de 5 kilometri

Un element distinct al acestui eveniment seismic îl reprezintă adâncimea redusă la care s-a produs. Spre deosebire de cutremurele înregistrate frecvent în zona seismică Vrancea, seismul de miercuri dimineață, 7 octombrie, a avut focarul la numai 5 kilometri adâncime.

Datele furnizate de institut se referă la parametrii cutremurului și la localizarea acestuia, fără să fie menționate eventuale pagube sau alte efecte produse în localitățile din apropierea epicentrului.

Vestul României este o zonă în care se înregistrează periodic activitate seismică, inclusiv în Banat și în județul Arad.

În data de 4 octombrie 2026, la Marghita, județul Bihor, Asociația de Dezvoltare Comunitară Petreu, în calitate de partener român al proiectului „Heritages – cooperare culturală între Álmosd și Petreu | Patrimoniu cultural”, cod JEMS ROHU00377, a organizat evenimentul „Festivalul celor 1000 de dansatori populari de aici și de dincolo de graniță”.

Evenimentul a reprezentat una dintre activitățile importante organizate în cadrul proiectului și a avut ca obiectiv promovarea patrimoniului cultural comun, a tradițiilor și a dansului popular, precum și consolidarea relațiilor dintre comunitățile de pe cele două părți ale frontierei româno-ungare.

Festivalul a reunit dansatori populari, interpreți și formații artistice, oferind participanților și publicului oportunitatea de a celebra împreună bogăția tradițiilor culturale locale și regionale. Prin muzică, dans și momente artistice, evenimentul a contribuit la promovarea valorilor culturale comune și la transmiterea acestora către generațiile viitoare.

Momentul central al festivalului a fost spectacolul comun al celor 1000 de dansatori populari, care au dansat împreună în cadrul programului artistic. Programul a început cu sosirea dansatorilor și a interpreților, fiind urmat de masa participanților și de momentele artistice dedicate dansului popular.

Programul cultural a continuat în cursul serii cu concrete, printer artistii cunoscuti au fost si trupa DJ Project, completând programul festivalului și oferind publicului un eveniment cultural diversificat.

Prin organizarea acestui festival, Asociația de Dezvoltare Comunitară Petreu a urmărit să creeze un spațiu de întâlnire între comunități, artiști și iubitorii tradițiilor populare și să evidențieze rolul patrimoniului cultural în apropierea comunităților din România și Ungaria. Evenimentul a contribuit astfel la obiectivul proiectului de consolidare a cooperării culturale transfrontaliere dintre Álmosd și Petreu.

Titlul proiectului: „Heritages – cooperare culturală între Álmosd și Petreu | Patrimoniu cultural” Cod JEMS: ROHU00377

Parteneri de proiect: Fundația Bihar Értékeiért și Asociația de Dezvoltare Comunitară Petreu

Bugetul total al proiectului: 201.138,00 EUR

FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională): 160.910,40 EUR

Proiectul este implementat în cadrul Programului Interreg România–Ungaria, cu cofinanțare din partea Uniunii Europene.

Senatul a consemnat, în ședința de luni, 5 octombrie, adoptarea tacită a proiectului, după expirarea, la 3 octombrie 2026, a termenului constituțional pentru dezbatere și adoptare.

Cine ar urma să beneficieze de plata mai rapidă

Propunerea îi vizează pe angajații instituțiilor și autorităților publice care au de încasat drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești executorii și care îndeplinesc condițiile de pensionare. În aceeași categorie sunt incluse și persoanele care s-au pensionat deja și se află într-o situație similară.

În cazul salariaților care îndeplinesc condițiile pentru pensionare, proiectul prevede achitarea integrală a sumelor restante înainte de depunerea dosarului de pensionare la casa teritorială de pensii. Pentru persoanele deja pensionate, plata ar urma să fie făcută integral în cel mult șase luni de la pronunțarea hotărârii definitive prin care le-au fost acordate drepturile salariale.

În prezent, Legea nr. 141/2025 stabilește un mecanism diferit. Articolul XXIII prevede eșalonarea pe o perioadă de cinci ani a sumelor rezultate din hotărâri judecătorești devenite executorii între 1 ianuarie și 31 decembrie 2026, atunci când acestea privesc drepturi salariale acordate personalului din instituțiile și autoritățile publice.

Guvernul arată, în punctul de vedere transmis Parlamentului, că actualul cadru legislativ presupune atât plata eșalonată pe cinci ani, cât și suspendarea executării silite pe durata acestei perioade. Prin noua inițiativă ar fi creată o excepție de la această regulă pentru angajații care se apropie de pensionare și pentru cei care sunt deja pensionați.

De ce a fost propusă modificarea și ce obiecții are Guvernul

Inițiatorii susțin că eșalonarea plăților poate produce efecte suplimentare pentru salariații aflați aproape de momentul pensionării. Potrivit expunerii de motive, întârzierea plății drepturilor salariale poate avea consecințe asupra stabilirii drepturilor de pensie. Din acest motiv, inițiatorii consideră că persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare se află într-o situație distinctă față de ceilalți beneficiari ai unor hotărâri judecătorești.

Proiectul propune, în consecință, achitarea integrală a restanțelor până la depunerea dosarului de pensionare, iar pentru persoanele deja pensionate, efectuarea plății în termen de maximum șase luni. Pentru celelalte categorii ar urma să rămână valabil mecanismul general de eșalonare.

Guvernul nu susține însă inițiativa și a transmis Senatului, în luna august, un punct de vedere negativ. Executivul a invocat atât probleme de constituționalitate și de redactare, cât și posibile efecte asupra bugetului.

Potrivit Guvernului, aplicarea unui regim diferit exclusiv persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare sau sunt deja pensionate ar putea ridica probleme din perspectiva principiului egalității în drepturi, în condițiile în care ceilalți beneficiari ai hotărârilor judecătorești ar continua să primească sumele în tranșe.

Executivul critică și formularea „personalul care îndeplinește condițiile de pensionare”, apreciind că textul nu precizează suficient de clar la ce condiții se referă și că acest lucru ar putea conduce la interpretări diferite.

Totodată, Guvernul arată că proiectul nu stabilește cu suficientă precizie momentul în care apare obligația angajatorului de a efectua plata și nici modalitatea prin care salariatul trebuie să demonstreze că urmează să depună dosarul de pensionare. O altă obiecție vizează impactul financiar. Guvernul susține că proiectul ar genera cheltuieli suplimentare fără să indice sursele necesare pentru acoperirea lor și apreciază că măsura ar putea afecta negativ bugetul general consolidat.

Din aceste motive, Executivul a concluzionat că nu susține adoptarea inițiativei. Proiectul a primit, în schimb, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, a Consiliului Economic și Social și a Comisiei pentru muncă a Senatului.

Proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților

Adoptarea tacită de către Senat nu înseamnă că modificarea a intrat în vigoare. Senatul a fost prima Cameră sesizată, iar inițiativa urmează să intre în procedura parlamentară la Camera Deputaților.

Forma finală poate fi modificată, adoptată sau respinsă în etapa următoare.

Până la eventuala adoptare și intrare în vigoare a noilor prevederi, rămâne aplicabil mecanismul actual de plată eșalonată a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești executorii.

„Școala Mamei” se adresează atât viitoarelor mame, cât și taților și va avea loc la DoubleTree by Hilton Oradea. Cursurile vor fi susținute de medicii ginecologi și neonatologi ai spitalului.
Prima zi, vineri, 6 noiembrie, începe la ora 16:00 și este dedicată sarcinii și nașterii. Participanții vor afla cum se modifică organismul în timpul sarcinii, cum pot fi recunoscute primele semne ale travaliului, ce se întâmplă după prezentarea la maternitate și care sunt particularitățile nașterii naturale și ale operației cezariene.

Sâmbătă, 7 noiembrie, de la ora 10:00, discuțiile se mută spre primele zile după naștere. Medicii vor explica noțiuni de bază privind igiena și îngrijirea nou-născutului, poziționarea și atașarea corectă la sân, dificultățile frecvente în alăptare și recuperarea mamei în perioada lăuziei. Vor fi prezentate și situațiile în care este recomandat un consult medical.

Spitalul anunță că, în urma participării la curs, va fi eliberat și certificatul de puericultură. Legislația permite organizarea cursurilor de puericultură inclusiv în unități sanitare, iar pentru tații care obțin atestatul de absolvire concediul paternal poate crește de la 10 la 15 zile lucrătoare.

Participarea este gratuită, dar necesită înscriere. Formularul este disponibil online la adresa https://forms.gle/o1CcUmEz4wPmnRgt6, iar informații suplimentare pot fi obținute la numărul 0757.862.973.

Cine poate beneficia de sprijin

Indemnizația este reglementată de articolul 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și se adresează tinerilor care au beneficiat, anterior, de o măsură de protecție specială.

Astfel, simpla condiție de vârstă nu este suficientă. Pentru acordarea sprijinului, persoana trebuie să fi avut o măsură de protecție specială stabilită în condițiile legii și să îndeplinească în continuare celelalte criterii prevăzute de legislație.

Indemnizația este destinată perioadei de tranziție de la sistemul de protecție către o viață independentă.

O condiție esențială este ca tânărul să urmeze o formă de învățământ recunoscută de lege sau să aibă un loc de muncă. Nu este necesar ca ambele condiții să fie îndeplinite în același timp. Este suficient ca beneficiarul să se afle în una dintre cele două situații, cu respectarea celorlalte prevederi legale.

În învățământul preuniversitar sunt prevăzute, printre altele, forme de organizare de zi, seral și cu frecvență redusă. În învățământul superior există programe cu frecvență, cu frecvență redusă și la distanță, în condițiile stabilite pentru fiecare program de studii.

Tinerii care au capacitate deplină de exercițiu pot alege, în condițiile legii, între continuarea măsurii de protecție specială și încetarea acesteia, urmată de acordarea indemnizației lunare.

Opțiunea trebuie exprimată în scris și poate fi făcută o singură dată, indiferent de momentul în care persoana a ieșit din sistemul de protecție socială.

Înainte de luarea unei decizii, reprezentanții DGASPC au obligația de a informa și consilia tânărul cu privire la consecințele ieșirii din sistem, precum și asupra drepturilor și responsabilităților pe care le va avea ulterior.

Cât valorează indemnizația în 2026

Cuantumul indemnizației este calculat în funcție de Indicatorul Social de Referință (ISR). Potrivit prevederilor legale, valoarea sprijinului este de 4,8 ISR.

În 2026, valoarea ISR este de 660 de lei, ceea ce înseamnă un calcul de 660 de lei × 4,8, respectiv 3.168 de lei. După rotunjire, indemnizația acordată beneficiarilor ajunge la 3.170 de lei pe lună, potrivit informațiilor prezentate de ANPIS Dolj.

Sumele sunt asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, iar plata este efectuată prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv prin agenția competentă din București.

Ce obligații au beneficiarii pentru a primi în continuare banii

Plata indemnizației nu este garantată automat până la împlinirea vârstei de 26 de ani. Beneficiarii trebuie să confirme periodic faptul că situația în baza căreia le-a fost acordat sprijinul se menține.

Tinerii care lucrează trebuie să transmită o adeverință eliberată de angajator o dată la trei luni. În cazul celor care urmează o formă de învățământ, documentul emis de unitatea de învățământ trebuie depus o dată la șase luni.

Termenele se calculează începând de la data la care a fost stabilit dreptul la indemnizație.

Netransmiterea documentelor justificative poate duce la suspendarea plății începând cu luna următoare. Drepturile pot fi reluate ulterior, după prezentarea adeverințelor necesare și cu respectarea condițiilor și termenelor prevăzute de procedură.

Prin urmare, indemnizația nu este un venit acordat necondiționat până la vârsta de 26 de ani. Beneficiarii trebuie să demonstreze periodic că sunt angajați sau că își continuă studiile.

Materialul explică organizarea studiilor, creditele, examenele și restanțele, taxele, bursele, cazarea, cantinele și bibliotecile, dar și drepturile și obligațiile studenților. Sunt incluse informații despre mobilități, voluntariat, reprezentarea studențească, consiliere, sănătate și adaptarea la mediul universitar.

Ghidul poate fi consultat atât în format PDF, cât și într-o versiune online adaptată inclusiv pentru telefon. Platforma permite căutarea rapidă a informațiilor, consultarea unui glosar de termeni și completarea unui chestionar prin care studentul își poate evalua adaptarea la viața universitară.

Autorii atrag însă atenția că orarul, taxele, criteriile pentru cazare sau calendarul burselor sunt stabilite de fiecare universitate, astfel că informațiile naționale trebuie completate cu regulamentele instituției unde studiază fiecare tânăr.

Legătura cu Universitatea din Oradea este dată de proiectul în cadrul căruia a fost realizat ghidul – „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”. UO participă la componenta destinată burselor sociale pentru studenții din medii dezavantajate.

Între februarie și iulie 2026, 1.175 de studenți ai Universității din Oradea au beneficiat de peste 6.300 de burse, în valoare de 925 de lei pe lună, suma totală depășind 5,2 milioane de lei.

Proiectul este derulat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) împreună cu Ministerul Educației și Cercetării până în iulie 2028 și urmărește inclusiv identificarea riscului de abandon universitar și dezvoltarea unor măsuri de sprijin pentru studenți.

Bugetul total este de aproape 399 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind destinată burselor sociale pentru studenții proveniți din medii și grupuri dezavantajate.

Ghidul Național al Studentului 2026/2027 a fost lansat de UEFISCDI împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și poate fi consultat gratuit online pe peo-echitate.uefiscdi.ro.

Cursurile completează activitatea de la școală prin exerciții, recapitulare și aprofundarea materiei. Sunt susținute de profesori și cadre didactice implicate voluntar și se desfășoară săptămânal, de luni până joi, începând cu ora 16:00, în funcție de disciplina și grupa în care este repartizat elevul.

Programul este organizat în trei locații: sediul DAS Oradea, de pe strada Primăriei nr. 42, Centrul Social Multifuncțional Rogerius, de pe strada Episcop Ioan Suciu nr. 1, și Centrul Multifuncțional de pe strada Ialomiței nr. 3.

„În edițiile anterioare am primit feedback foarte bun din partea părinților și a profesorilor, dar poate cele mai frumoase momente au fost cele în care copiii au venit bucuroși să ne spună că au început să înțeleagă mai bine materia și că au luat note mai mari”, a transmis Anca Grama, directorul executiv al DAS Oradea.

Pentru înscriere, părinții sau tutorii legali trebuie să completeze formularul de înscriere și să depună la sediul DAS Oradea o copie după actul lor de identitate și una după certificatul de naștere al copilului.

Documentele pot fi depuse luni, marți și miercuri între orele 7:30 și 16:30, joi între 7:30 și 18:30, iar vineri între 7:30 și 16:00. Termenul final este 16 octombrie.

Denumirea de „centru universitar Oradea” nu desemnează o singură sală de examen. Probele sunt organizate, în funcție de specialitate, în mai multe sedii ale Facultății de Medicină și Farmacie și în unități medicale din oraș.

Miercuri, cei cinci candidați la Boli Infecțioase susțin proba de la ora 11:00, la Secția Clinică 2 Boli Infecțioase a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, iar cei șase candidați la Medicină de Laborator, de la ora 10:00, la Facultatea de Medicină și Farmacie, în Piața 1 Decembrie nr. 10.

În zilele următoare, examenele din centrul Oradea vor avea loc și în Staționarele I, II și V ale Spitalului Clinic Județean, la Secția de Dermatovenerologie, în clădirea de Medicină Dentară a Universității și, pentru Obstetrică-Ginecologie, la Spitalul Pelican. Ultima probă prevăzută în programul publicat pentru Oradea este cea de Radiologie-Imagistică Medicală, în 19 octombrie.

Conform Ministerului Sănătății, la nivel național, peste 3.900 de candidați s-au înscris la sesiunea care se desfășoară în perioada 7 octombrie – 3 noiembrie.

Pentru prima dată, proba scrisă are subiecte unice în toate centrele universitare, pentru fiecare specialitate. Acestea sunt elaborate în ziua examenului de o comisie națională formată din coordonatori de rezidențiat și sunt transmise simultan centrelor de examen, împreună cu un barem unic.

Proba scrisă durează trei ore și cuprinde 10 subiecte, formulate din 10 teme extrase prin tragere la sorți din tematica aprobată. Nota minimă de promovare este 7. Lucrările sunt corectate de comisiile locale, pe baza baremului stabilit la nivel național.

O atenție aparte va fi acordată investițiilor în construcții și amenajări de agrement. ANAF va verifica inclusiv situațiile în care astfel de investiții sunt realizate la reședințele persoanelor care controlează firmele. În cazul în care nu poate fi demonstrată legătura cu activitatea economică, deductibilitatea cheltuielilor și recuperarea TVA pot fi respinse.

Selecția societăților nu se va face la întâmplare. ANAF va corela informațiile din declarațiile fiscale cu datele raportate prin SAF-T și RO e-Factura.

În timpul verificărilor, inspectorii vor analiza dacă achizițiile se încadrează în obiectul de activitate al firmei, dar și tratamentul fiscal aplicat cheltuielilor cu amortizarea, întreținerea, combustibilul sau reparațiile. Totodată, va fi verificată deductibilitatea TVA și modul în care sunt tratate eventualele avantaje acordate persoanelor fizice.

ANAF subliniază însă că o astfel de achiziție nu reprezintă automat o abatere fiscală. O firmă care desfășoară în mod real activități de turism, agrement, închiriere, servicii hoteliere sau sportive poate deduce cheltuielile aferente bunurilor utilizate în activitatea economică, dacă sunt respectate condițiile prevăzute de legislație.

Societățile care identifică eventuale deduceri nejustificate au posibilitatea să își corecteze situația fiscală prin depunerea unor declarații rectificative, înainte de începerea verificărilor.

ANAF atrage atenția că această formă de conformare voluntară poate fi mai puțin costisitoare decât situația în care obligațiile fiscale suplimentare sunt stabilite în urma unui control.

Acțiunea face parte din strategia Fiscului de a identifica, prin analiza de risc și corelarea bazelor de date, situațiile în care cheltuielile înregistrate de firme nu corespund unei activități economice reale.