O măsură similară a fost dispusă de instanță, în jurul orei 19:50, și față de ceilalți inculpați pe care DNA Oradea i-a reținut cu o zi în urmă. Este vorba despre:

• Vasile-Iosif Herțeg, agent de poliție de frontieră în Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (34 acte materiale)
• Nelu-Gheorghe Hendre, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și autorat la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale)
• Sorin-Flaviu Urechean, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (21 acte materiale)
• Alin-Gheorghe Caraba, agent de poliție de frontieră în Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, și complicitate la luare de mită în formă continuată (28 acte materiale)
• Marius-Adrian Gîrba, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (în total 77 acte materiale),
• Marcel-Dorel Șichet, funcționar la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și coautorat la luare de mită în formă continuată (17 acte materiale).

Toți inculpații arestați au dreptul să conteste măsura în 48 de ore de la pronunțarea acesteia.

300.000 de euro, găsiți la percheziții

Așa cum Bihon a relatat, DNA Oradea îi investighează pe cei opt arestați, dar și agentul Remus Vasile Vida (inculpat), tot de la SPF Halmeu, alături de alți 38 de ofițeri, agenți de poliție de frontieră și vameși într-un dosar care privește constituirea unui grup infracțional care viza „taxarea” șoferilor care tranzitau vama dintre România și Ucraina, prin punctul de trecere Halmeu. Conform procurorilor, gruparea a fost organizată de comisarul-șef Babici și de șeful Vămii Halmeu, Mihai Kis, și era constituită pe trei niveluri.

Pe primul se aflau cei doi șefi, urmați de persoanele de încredere ale acestora, puse în poziții-cheie de coordonare a turelor și grupelor de serviciu. Pe al treilea palier s-ar fi aflat polițiști de frontieră și vameșii care efectuat în mod direct controalele în Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu și care încasau mita de la șoferi – între 50 și 1.900 de euro. Conform DNA, se adunau șpăgi în valoare totală de zeci de mii de euro.

Anchetatorii au dezvăluit că în doar 7 luni, între 2025 și 2026, șeful SPF Halmeu, Adiel Babici, ar fi primit, în total, de la polițiștii de frontieră din subordine 6.450 de dolari și 2.750 de euro. La rândul său, Mihai Kis a fost acuzat că în august și septembrie 2026 ar fi primit 800 de euro de la un vameș.

Anchetatorii au descins luni în aproape 100 de locuri din Satu Mare, Bihor și alte patru județe și au găsit la domiciliile inculpaților și suspecților peste 300.000 de euro.

Percheziții ale DNA Oradea în Bihor și alte 5 județe. Sunt vizați polițiști de frontieră și vameși suspectați de luare de mită

Radnicki a început jocul în trombă, cu patru goluri consecutive, după care Kholod a marcat primul gol al gazdelor. Primul sfert s-a încheiat cu scorul de 1-4. Orădenii au înscris de două ori în debutul sfertului secund prin Belényesi și Fulea, dar sârbii au restabilit diferența. Tabela a indicat la pauza mare scorul de 4-8.

Echipa noastră a încercat să reducă ecartul în cea de-a treia secvență a întâlnirii, dar Radnicki a impresionat prin apărarea extrem de agresivă și eficientă. Scorul înaintea ultimului sfert a fost 5-10. Campioana Serbiei și-a păstrat avantajul de pe tabelă în sfertul patru, iar meciul s-a încheiat cu rezultatul final de 9-14. Echipa orădeană nu a fost însă o victimă sigură și și-a apărat cu ardoare șansele, oferind o replică onorabilă în fața unei adversare superioare valoric.

Etapa viitoare, CSM Oradea va juca în deplasare cu Pro Recco, meciul fiind programat la data de marți, 27 octombrie, cu începere de la ora 21:30.

CASETA TEHNICĂ

Bazinul Olimpic „Ioan Alexandrescu”. Spectatori: circa 500

CSM Oradea – SPD Radnicki Kragujevac 9-14 (1-5, 3-3, 1-2, 4-4)

CSM Oradea: Dobozanov, Gavriș – portari; Belényesi 2, Negrean (căpitan) 1, Fulea 3, Oltean, Kholod 2, Gusarov 1, Insinna, Remeș, Vancsik, Czenk, Velkic, Luncan. Antrenor: Petar Kovacevic. Secund: Ciprian Câmpianu

Radnicki Kragujevac: Filipovic, Marcelic – portari; S. Rasovic 1, Dedovic 2, Randjelovic, P. Jaksic, D. Pijetlovic 1, A. Prlainovic (căpitan) 1, N. Jaksic 4 (1 din 5 m), Vrlic 1, Vapenski 1, Vlachopoulos, V Rasovic, Lukic 3 (1 din 5 m). Antrenor: Uros Stevanovic

Arbitri: Frank Ohme (Germania), Kovàcs Csaltos Tamás (Ungaria)

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, în accident a fost implicat un încărcător frontal, iar șoferul utilajului a rămas prins sub acesta.

La locul intervenției au fost trimise două echipaje din cadrul Secției de Pompieri Beiuș, cu o autospecială de intervenție dotată cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD a subunității.

De asemenea, au fost mobilizate echipajul de descarcerare grea din cadrul Detașamentului 1 Oradea și echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea.

Pompierii militari au reușit să îl evacueze pe șofer de sub utilaj, însă, în ciuda intervenției echipajelor, acesta nu a mai putut fi salvat. Medicul aflat la fața locului a declarat decesul bărbatului.

Cooperarea internațională s-a desfășurat prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

S-a prezentat la Poliția din Saint Gallen

La 28 septembrie 2026, în jurul orei 23:00, bărbatul cercetat pentru omor s-a prezentat la Poliția din Saint Gallen, Elveția. La acel moment, pe numele său fusese deja dispusă măsura arestării preventive în lipsă.

Tribunalul Vâlcea a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Bălțățeanu Gheorghe Vlăduț, principalul suspect în cazul uciderii femeii din Filiași, al cărei cadavru a fost descoperit într-o valiză care plutea pe râul Olt. Bărbatul este inculpat pentru omor.

Înainte de emiterea mandatului de arestare, anchetatorii au efectuat o percheziție la locuința suspectului.

În camera folosită de acesta și de victimă, pe o saltea de dormit, au fost identificate mai multe pete dinamice de substanță brun-roșcată, care păreau a fi sânge. Anchetatorii au recoltat probe din aceste urme în mediu steril, pentru a stabili ulterior natura și proveniența lor.

Cadavrul, găsit într-o valiză care plutea pe Olt

Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, procurorul Adrian Vrăbete, a precizat că polițiștii din cadrul IPJ Vâlcea au fost sesizați telefonic de o persoană care se afla la pescuit pe malul râului Olt, în zona Barajului Ionești, din județul Vâlcea.

Persoana le-a spus polițiștilor că a observat un bagaj care plutea la suprafața apei, iar în interiorul acestuia se afla un cadavru.

În urma descoperirii, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a fost deschis un dosar penal pentru omor. Cercetările au stabilit că victima era o femeie în vârstă de 28 de ani, originară din județul Dolj, care locuia fără forme legale într-o comună din județul Vâlcea.

Moartea femeii a fost violentă

În urma necropsiei au fost identificate mai multe leziuni traumatice pe corpul victimei. Medicii legiști au stabilit că moartea acesteia a fost violentă și că data decesului este 21 septembrie 2026.

La momentul respectiv, cercetările se desfășurau „in personam” față de un bărbat în vârstă de 30 de ani, din județul Vâlcea, care avea calitatea de suspect. Anchetatorii aveau informații potrivit cărora acesta ar fi părăsit teritoriul României înainte de descoperirea faptei.

Ulterior, suspectul s-a prezentat la Poliția din Saint Gallen, în Elveția, iar după derularea procedurilor de cooperare internațională a fost preluat de autoritățile române și adus în țară pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă.

În Sala cu Grifoni de la Secția Muzeul Orașului Oradea (Piața Mihai Viteazul nr. 39-41) a Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal s-a deschis o expoziţie dedicată muncii restauratorilor. Niciun obiect nu este expus în muzeu fără să treacă prin laboratorul unui restaurator, fără că acesta să-i redea frumuseţea printr-o muncă migăloasă, care cere răbdare, atenţie şi precizie.

În cadrul expoziţiei intitulate „Din umbră în lumină” sunt expuse câteva obiecte restaurate dar şi postere științifice care prezintă etapele restaurării fiecărui obiect în parte. Cei şapte restauratori expozanţi sunt: Teofil Mureșan (expert restaurator metal), Mariana Mechiș (restaurator ceramică, sticlă, porțelan), Erika Posmoșanu (restaurator paleontologie), Attila Precup (expert restaurator lemn), Carina Stanciu (restaurator textile), Oana Băruța-Pitic (restaurator hârtie) și Ștefan Lipot (expert restaurator ceramică, metal, porțelan și sticlă).

În deschiderea expoziţiei, Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, a numit compartimentul de restaurare ca fiind unul esenţial în viaţa instituţiei.

„Venim astăzi să arătăm publicului rezultatul muncii restauratorilor. Rezultatele lor sunt remarcabile, este un compartiment esenţial. Toţi sunt foarte importanţi, toţi îşi dau măsura valorii şi competenţei lor”, a spus managerul.

„Punct sanitar pentru patrimoniu”

Cornel Abrudan, șef al Serviciului Artă a vorbit despre necesitatea organizării unei astfel de expoziţii.

„Restaurarea împreună cu conservarea în sistemul muzeal este un fel de punct sanitar pentru patrimoniu. Aici se întâlnesc la un moment dat cunoștințe tehnice cu un orizont tehnic, cunoștințe culturale cu un orizont cultural. Menajul dintre ele dă la capăt caracterul activității de restaurator. Majoritatea colegilor noștri restauratori au trecut prin stadii de pregătire, au trecut prin stadii de formare personală și după aceea au trecut prin acumulare de cunoștințe și de abilități care au devenit experiență personală pe parcursul anilor”, a precizat Cornel Abrudan.

Muzeograful a amintit că restaurarea este foarte bine reglementată legislativ şi a pomenit faptul că Legea 182 din 2000 sau H.G. 1546 privind normele de conservare şi restaurare au fost începutul legislativ pe care se bazează toată activitatea, dar mai ales apariția unor colective de experți la nivel central care au început să facă metodologii și îndrumătoare de devize, îndrumătoare de lucrări. Toți au pus la punct un sistem care a dezvoltat sistemul de lucru al restaurării.

Cornel Abrudan, Ştefan Lipot, Gabriel Moisa

Ștefan Lipot, expert restaurator în cadrul Serviciului Arheologie și Restaurare, a mărturisit că scopul acestei expoziţii, ajunsă la cea de a doua ediţie, este de a face vizibilă munca acestui compartiment al muzeului.

„Ceea ce vedeți în această expoziție este cam 0,5% din ce am restaurat noi anul acesta. Nu putem să expunem tot ce am restaurat pentru că noi restaurăm pentru secţiile muzeul nostru şi multe dintre piese sunt expunse deja. Ca să facem o expoziție cu toate piesele pe care le restaurăm în timpul unui an ar trebui să umplem cam o jumătate de muzeu. Avem o meserie extraordinară. Noi, practic, salvăm de-a lungul timpului piesele de patrimoniu care de multe ori sunt într-o stare destul de avansată de degradare. Noi încercăm nu să le facem ca noi, încercăm să le redăm aşa cum arătau ele odată. Mulțumesc colegiilor mei care au înțeles cât de important este să facem o expoziție în fiecare an”, a spus Ştefan Lipot, care a mulţumit şi managerului Gabriel Moisa pentru înţelegere şi sprijin şi pentru faptul că are grijă să le asigure toate materialele necesare restaurării.

De la femur de urs de peşteră, la puşcă de vânătoare

Printre obiectele expuse se numără, spre exemplu, un molar de mamut lânos din Pleistocenul superior. Molarul provine din colecţia veche a muzeului, de la Societatea de Istorie şi Arheologie, unde a intrat în inventar în anul 1901. Iniţial a fost restaurat în 1951 de Tiberiu Jurcsak, dar a avut nevoie din nou să fie restaurat de către Erika Pomoşanu datorită îmbătrânirii consolidantului vechi.

A fost expus şi un femur drept de urs de peşteră din Pleistocenul superior, colectat din peştera Moanei, pe Valea Mişidului, tot de către Tiberiu Jurcsak în 1951, în condiţii de umiditate ridicată. Şi acesta a necesitat un nou procedeu de restaurare, în urma îmbătrânirii consolidantului vechi.

Attila Precup a prezentat printr-un panou ştiinţific procesul de restaurare a unei garnituri de dormitor care a aparţinut episcopului Nicolae Popoviciu. Garnitura a cuprins un dulap cu vitrină, două paturi, două noptiere, o măsuţă, trei scaune şi o masă de toaletă.

Un vas ceramic în formă de cupă cu picior din Eneolitic, descoperit în Oradea, dar şi un vas ceramic în formă de fructieră cu picior, din Neolitic, descoperit la Suplacul de Barcău, au fost expuse în urma restaurării lor de către Mariana Mechiş.

Din piesele restaurate de Ştefan Lipot se pot admira vase din bronz de secol XVII, care au fost curăţate, tratate chimic, şlefuite cu diferite freze metalice şi degresate. Este vorba despre un castron şi o strecurătoare. Tot prin mâna lui au trecut şi vase ceramice (strecurătoare, cupă cu picior, cană cu toatră) din epoca bronzului.

Teofil Mureşan a expus o sabie de ofiţer, secolul XIX, cu lamă uşor arcuită, gardă din bronz în formă de cruce şi mâner acoperit cu piele. Tot el a restaurat şi o puşcă de vânătoare marca Pieper Sollingen, cu ţeavă de bronz în formă de pâlnie, calibru 20 mm, din secolul XIX. Ambele obiecte se pot admira în expoziţie.

Carina Stanciu a dat strălucire unor salbe cu bani şi mărgele din sticlă, din zona etnografică Crişul Negru, aplicate pe suport textil. Înainte de restaurare, salbele prezentau degradare datorată luminii, depunerilor de murdărie, a prafului şi a manipulărilor.

Un „document cerere în căsătorie” din anul 1802 a fost restaurat de Oana Pitic Băruţa, care a avut nevoie de decontaminare şi curăţare uscată, stabilizare şi consolidare preventivă, dublare şi refacerea planeităţii.

A fost expusă şi broşura „Gărgăunii dragostei”, avându-l ca autor pe Iosif Vulcan, broşură datată din 1896. „Gărgăunii dragostei” este o comedie care face parte din creația sa dramatică dedicată teatrului popular și de moravuri. Starea de conservare a broşurii era precară, cu material friabil dezhidratat, cu deteriorări mecanice. Ea a fost dezasamblată, curăţată, tratată umed şi chimic pe file individuale, au fost completate lacunele şi reasamblată.

Expoziţia cu piesele restaurate din patrimoniul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal pot fi admirate în Sala cu Grifoni din Cetate până în 31 decembrie.

FOTO Vernisajul expoziţiei „Din umbră în lumină” în Cetate, 06.10.2026

Bătaie după discotecă

Fapta pentru care a fost inculpat Teglaș a fost comisă pe 17 septembrie 2011, când acesta se afla la o discotecă din satul Petid, comuna Cociuba Mare, împreună cu trei cunoscuți ai săi. La un moment dat au avut un conflict cu un tânăr și au plecat în urmărirea lui. L-au confundat pe cel căutat cu un elev de 17 ani, care se îndrepta spre casă alături de un verișor, și au tăbărât cu bâtele asupra acestuia, lovindu-l mai ales în zona capului.

Victima a avut nevoie de 40 de zile de îngrijiri și, chiar dacă medicii au opinat că rănile nu i-au pus viața în pericol, procurorii i-au inculpat pe atacatori pentru tentativă de omor, stabilind că „agresorii au acţionat cu intenţia evidentă de a-i leza această zonă corporală, vitală (capul – n. red.) și de a-i suprima viața”.

Trei dintre inculpați au fost judecați într-un dosar separat. Este vorba despre Augustin Ciurar (32 de ani), Constantin Macuci Rusu, de 40 de ani și Gheorghe Cludiu Jurcău, în vârstă de 36 de ani. Inițial, Tribunalul Bihor i-a condamnat pe fiecare la 5 ani de închisoare, dar Curtea de Apel Oradea a dispus rejudecarea cazului, pe motiv că prima instanță nu a făcut o cercetare efectivă și nu i-a audiat pe inculpați şi pe martori. Ulterior, cei trei au primit câte 3 ani de închisoare, cu executare, hotărârea definitivă fiind pronunțată în martie 2022.

Sentința nu este definitivă

În schimb, Gabriel Teglaș a fost trimis în judecată separat, în 2018, la trei ani de la sesizarea instanței în cazul celorlalți agresori. Prin sentința pronunțată marți, Tribunalul Bihor l-a găsit vinovat de tentativă de omor și i-a aplicat aceeași pedeapsă ca în cazul celorlalți trei agresori.

El a fost obligat să contribuie la suma de 10.000 de euro, pe care cu toții trebuie să o plătească victimei drept daune morale. În plus, are de achitat Spitalului Județean din Oradea 1.221 de lei, dobânda penalizatoare pentru cheltuielile cu îngrijirile medicale acordate tânărului rănit.

Hotărârea judecătorească poate fi atacată, în termen de 10 zile, la Curtea de Apel Oradea.

Aceeași măsură preventivă a fost luată de procurorul de caz din cadrul DNA Oradea și în cazul al trei agenți de poliție de frontieră din Halmeu – Vasile Iosif Herțeg, Remus Vasile Vida și Alin Gheorghe Caraba (ultimul acuzat de complicitate la infracțiunile reținute de anchetatori) – și patru funcționari de la Biroul Vamal de Frontieră Halmeu: Nelu Gheorghe Hendre, Sorin Flaviu Urechean, Marius Adrian Gîrba și Marcel Dorel Șichet

Cu excepția lui Remus Vida, toți ceilalți opt inculpați vor fi prezentați marți după-amiaza în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bihor, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Grup organizat pe 3 paliere

Conform unui comunicat al DNA, comisarul-șef Adiel Viorel Babici și șeful Biroului Vamal de Frontieră Halmeu, Mihai Kis, ar fi pus la punct un grup infracțional organizat în cursul anului 2022, pe fondul creșterii traficului rutier și al transporturilor de colete și bagaje dinspre Ucraina către teritoriul Uniunii Europene. „Grupul ar fi urmărit organizarea și coordonarea activității membrilor celor două autorități în scopul comiterii unor infracțiuni de luare de mită, în legătură atât cu activitățile de control și sancționare a contravențiilor, cât și cu îndeplinirea sau neîndeplinirea altor atribuții de serviciu”, au precizat procurorii.

Gruparea din care au făcut parte mai mulți polițiști de frontieră și vameși ar fi fost structurată pe trei niveluri. Primul era format din cei doi șefi, Babici și Kis, care și-ar fi folosit funcțiile pentru a pune și menține oameni de încredere – care formau al doilea palier – în poziții-cheie de coordonare a turelor și grupelor de serviciu.

„Persoanele de încredere ale celor doi inculpați (…) ar fi avut rolul de a coordona membrii turelor, de a colecta și distribui banii primiți cu titlu de mită și de a remite liderilor o parte din sumele colectate”, se arată în comunicatul Direcției Naționale Anticorupție.

Ancheta DNA Oradea, derulată împreună cu ofițerii DGA Oradea, a arătat că în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Halmeu, sumele colectate și transmise comisarului-șef Adiel Babici ar fi variat în funcție de tura de serviciu și de înțelegerea dintre membrii acesteia. În schimb, „locotenenții” șefului Biroului Vamal de Frontieră Halmeu ar fi stabilit „tariful” perceput pentru fiecare vehicul: „Ar fi colectat aproximativ 25% din sumele primite cu titlu de mită de funcționarii vamali din tura respectivă, iar după reținerea unei părți pentru sine, ar fi remis restul banilor inculpatului Kis Mihai.”

Al treilea palier al grupului identificat de procurorii anticorupție orădeni ar fi fost format din polițiști de frontieră și vameșii care controlau în mod direct persoanele și vehiculele care treceau prin Punctul de Trecere a Frontierei Halmeu. Ei ar fi încasat mita de la șoferii care tranzitau frontiera dintre Ucraina și România.

300.000 de euro, în casele inculpaților și suspecților

Investigațiile DNA Oradea au arătat că polițiștii de frontieră și funcționarii vamali din Halmeu ar fi primit de la conducătorii auto care treceau frontiera frontiera româno-ucraineană sume cuprinse între 50 și 1.900 de euro sau echivalent, „cuantumul total al acestora fiind de ordinul zecilor de mii de euro”.

Referindu-se șeful SPF Halmeu, Adiel Babici, DNA a stabilit că, în perioada 16 octombrie 2025 – 24 mai 2026, acesta ar fi primit, în total, de la polițiștii de frontieră din subordine 6.450 de dolari, 2.750 de euro și alte sume, precum și diferite foloase necuvenite. În plus, i-ar fi cerut unui subordonat 4.000 de euro lunar, „în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu”.

La rândul său, șeful Biroului Vamal de Frontieră Halmeu ar fi primit în perioada 27 august 2026 – 4 septembrie 2026, în două rânduri, 800 de euro de la un funcționar vamal din subordine.

Cu ocazia celor 96 de percheziții care au avut loc luni, 5 octombrie, în Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureș, Cluj și Mureș, anchetatorii au găsit la domiciliile inculpaților și suspecților peste 300.000 de euro sau echivalent, sume care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

„Inculpaților, respectiv suspecților le-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale”, se mai arată în comunicatul DNA.

Percheziții ale DNA Oradea în Bihor și alte 5 județe. Sunt vizați polițiști de frontieră și vameși suspectați de luare de mită

Prima versiune a planului poate fi consultată la sediul Agenția pentru Protecția Mediului și Arii Protejate – Direcția Județeană de Mediu, Oradea, bdul. Dacia, nr. 25/A. Publicul interesat poate transmite în scris comentarii și sugestii, până în data de 23.10.2026, la telefon: 0259/444590, e-mail: office@djmbh.anmap.gov.ro, în zilele de luni – vineri, între orele 9 – 16, vineri între orele 9-14.

Advertorial: CH 27781

foto: Google Maps

Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean Bihor pentru anul 2026–2027 poartă numele inspectorului școlar general, prof. dr. Alin-Serafim Ștefănuț, șeful instituției, și a fost aprobat de Consiliul de Administrație al IȘJ pe 10 septembrie. Este documentul prin care conducerea Inspectoratului identifică ce nu funcționează în școlile din județ, stabilește ce vrea să schimbe și indicatorii în funcție de care ar trebui măsurate rezultatele în acest an școlar.

Procente exacte, cifrele lipsesc

IȘJ își fixează trei ținte precise: „diminuarea fenomenelor de violență școlară cu 10%”, „reducerea cu 7% a numărului de absențe nemotivate” și „reducerea cu 15% a cazurilor de părăsire timpurie a școlii”.

Lipsesc însă cifrele care dau sens acestor procente. Planul nu arată câte cazuri de violență au fost în anul precedent, câte absențe nemotivate s-au înregistrat și câte cazuri de părăsire timpurie a școlii constituie baza de raportare. Cititorul află că IȘJ vrea cu 15% mai puține cazuri de părăsire timpurie a școlii, dar nu poate afla din plan dacă asta înseamnă 15 copii sau 150.

La „puncte slabe”, IȘJ notează chiar „lipsa unor baze de date reale și actualizate periodic privind copiii cu părinți emigranți, respectiv cu situațiile de părăsire timpurie a școlii”. Instituția își fixează, așadar, o țintă de minus 15% pentru un fenomen despre care recunoaște că are probleme tocmai în ceea ce privește actualizarea bazelor de date.

Asta nu înseamnă că IȘJ nu poate avea raportări operative în alte documente, dar acestea nu apar în planul managerial. Pentru un plan construit ca instrument de management și evaluare, lipsa valorilor de referință slăbește tocmai verificabilitatea obiectivelor.

Măsurile sunt enumerate: monitorizarea lunară a violenței, colaborarea cu IPJ Bihor pentru prevenirea delincvenței juvenile și a bullying-ului, inspecții tematice privind absențele și riscul de abandon, precum și proiecte pentru elevii vulnerabili. Problema este că precizia procentelor nu este dublată de aceeași precizie a datelor de plecare.

Puncte slabe

Dincolo de aceste inexactități, IȘJ își asumă un diagnostic deloc confortabil al învățământului bihorean. În mediul rural există dificultăți de încadrare cu personal didactic calificat. Sunt școli cu promovabilitate foarte scăzută la examenele naționale și zone în care absenteismul și părăsirea timpurie a școlii rămân ridicate, în special în comunitățile rome și în zonele defavorizate. Documentul menționează resurse financiare insuficiente, dotări slabe în unele școli rurale și existența unor unități fără autorizație sanitară de funcționare.

Inspectoratul recunoaște și „slaba pregătire a cadrelor didactice pentru activitatea cu elevii cu CES integrați în învățământul de masă”, existența unor clase de învățământ tehnic care nu s-au realizat, o „slabă corelație” între oferta educațională și cererea de pe piața muncii, lipsa unor dotări moderne și rezistența la digitalizare a unor cadre didactice.

Ruralul revine ca zonă vulnerabilă și prin lipsa cabinetelor medicale, bugetele reduse ale unor administrații locale, declinul demografic și conexiunea slabă la internet în unele școli. Planul menționează declinul demografic, în special în mediul rural, și prevede totodată discuții cu primarii și directorii pentru identificarea posibilităților de comasare a unor structuri, astfel încât să existe cât mai puține clase simultane.

În învățământul tehnic, Inspectoratul își propune să crească cu 7% rata de cuprindere a absolvenților clasei a VIII-a în învățământul tehnic dual, să stabilească împreună cu firmele calificările cerute pe piața muncii și să identifice operatori care să ofere practică, burse și alte stimulente. Pentru profesorii din învățământul tehnic, ținta este o creștere cu 15% a participării la programe de formare.

Puncte tari

În ceea ce privește punctele tari cu care Inspectoratul se laudă, primul este existența unei echipe competente de formatori naționali și regionali pe diferite domenii, a unui corp activ de mentori implicați în acțiuni concrete din școli și în diferite proiecte, precum și propunerea și derularea unor programe de formare și dezvoltare profesională pentru diferite grupuri-țintă, care asigură o resursă umană pregătită, cu competențe profesionale și manageriale (cadre didactice, directori, inspectori, mentori, metodiști).

Printre punctele tari sunt menționate, de asemenea, existența cursurilor de formare profesională avizate sau acreditate, în contextul unei bogate piețe a furnizorilor de formare, derularea unor programe și proiecte cu finanțare locală și externă, în beneficiul tuturor actorilor educaționali și al comunității, elaborarea schemelor de sprijin pentru părinții din grupurile vulnerabile și comunitățile dezavantajate, accesul la educația timpurie al copiilor provenind din comunități dezavantajate, rezultatele bune obținute la examenele naționale școlare (Evaluarea Națională și Bacalaureatul) și existența unor unități școlare cu promovabilitate de 100% la examenele naționale.

O altă bilă albă este implicarea ISJ Bihor în proiecte-pilot privind problematica educațională, asigurarea, în unitățile de învățământ bihorene, a condițiilor tehnice pentru organizarea videoconferințelor cu personalul angajat, existența microbuzelor școlare pentru transportul elevilor în localitățile în care s-a realizat comasarea activității unor unități de învățământ, precum și existența unei rețele de comunicare cu unitățile de învățământ prin intermediul mijloacelor electronice.

Inspectoratul mai menționează existența unor unități școlare cu statut de „Școală europeană”, numărul mare de parteneriate educaționale locale, naționale și europene, prin programe specifice și proiecte încheiate la nivelul unităților școlare și al I.S.J. Bihor, precum și asigurarea încadrării, în proporție mare, cu personal didactic calificat.

Printre punctele tari se numără și interesul crescut al unui număr mare de cadre didactice pentru propria formare și dezvoltare profesională, prin stagii de formare continuă și postuniversitare și prin perfecționare în vederea obținerii gradelor didactice, existența și utilizarea echipamentelor în diverse unități de învățământ dotate prin proiecte regionale și europene, precum și existența platformelor educaționale online pentru elevi în toate unitățile de învățământ din județ.

De asemenea, sunt menționate contractele încheiate de unitățile școlare cu profil de învățământ profesional și tehnic cu agenții economici pentru efectuarea pregătirii practice, precum și consilierea cadrelor didactice cu privire la desfășurarea activităților didactice în mediul online, prin organizarea de videoconferințe la nivelul disciplinelor din curriculum și în ceea ce privește managementul instituțional.

“Dacă în urma întâlnirii pe care o vom avea mâine (7 octombrie- n.r.) la fața locului se va stabili că sunt îndeplinite condițiile, urmează să convocăm recepția finală.” ne-a declarat viceprimarul Filimon.

Referitor la cuantumul penalităților pe care contrcutorul ar urma să le suporte pentru întârziere în finalizarea proiectului, directorul Direcției tehnice din Primăria Oradea, Sebastian Marchiș, ne-a comunicat că acestea s-ar cifra până acum la câteva sute de mii de lei, însă valoarea exactă se va putea stabili doar după efectuarea recepției la terminarea lucrărilor. Valoarea contractului este de 43.494.887,24 lei fără TVA.

Din 8 august, Primăria Oradea decis deschiderea parțială a accesului cetățenilor în parcul 1 Decembrie.

În urma unei recente incursiuni în respectivul parc, zona din jurul Statuii Ostașului Român era încă în lucru, cum la fel erau și alte zone.