FOTO: Țiriac Foundation Futures W35 FB

Printre participante s-a aflat orădeanca Patricia Goina, legitimată la secșia de tenis a CSM Oradea (antrenor Ionuț Hodișan, preparatori fizici Dana și Marius Marinău).

Înscrisă în proba de simplu în calificări, Patricia a obținut două victorii, calificându-se astfel pe tabloul principal. În primul tur, a învins-o apoi pe Ana Varsa (România), dar a fost eliminată în turul secund de către Marie Mettraux (Elveția).

Patricia Goina a avut însă un parcurs foarte bun în proba de dublu, unde a făcut pereche cu Simona Ogescu (CS Dinamo București). Perechea română a ajuns până în finală, după ce a repurtat trei victorii:

• în optimile de finală, 2-1 cu S. Biolay (Franța), M. Mettraux (Elveția)
• în sferturi de finală, 2-0 cu M. Herazo Gonzalez (Columbia), C. Kuhl (Germania)
• în semifinale, 2-0 cu M. Biró (Ungaria), A. Paparyniuk (Ucraina)

Din păcate, perechea Patricia Goina, Simona Ogescu a fost învinsă în finală, scor 0-2, de către Adrienn Nagy (Ungaria), Oana Georgeta Simion (România).

FOTO: Țiriac Foundation Futures W35 FB

Imaginile au fost publicate de un orădean pe grupul de Facebook „Oradea” și au devenit rapid subiect de discuție în mediul online. În filmare apar mai mulți tineri care se urcă pe leagăne, tobogane și structuri de cățărare destinate copiilor.

Problema nu este doar faptul că adolescenții au folosit echipamentele într-un mod necorespunzător. Greutatea și forța exercitate asupra unor astfel de structuri pot depăși limitele pentru care acestea au fost proiectate, iar eventualele deteriorări ajung, în final, să fie suportate din bani publici.

Incidentul nu a trecut neobservat de autorități. Poliția Locală Oradea și Primăria s-au autosesizat, iar polițiștii verifică inclusiv imaginile surprinse de camerele de supraveghere din zonă.

FOTO: Joacă peste limite în Parcul 1 Decembrie. Adolescenți căutați de Poliția Locală, 25.08.2026

Șeful Poliției Locale Oradea, Samuel Milian, spune că verificările sunt în desfășurare și că autoritățile încearcă să-i identifice pe cei care apar în filmare.

„Au fost verificate și imaginile surprinse de camerele de supraveghere din proximitate și continuăm demersurile pentru identificarea și găsirea persoanelor implicate. Sesizarea a fost primită în această dimineață, iar în prezent pagubele sunt în curs de evaluare. Direcția Tehnică se află la fața locului și evaluează valoarea și amploarea prejudiciilor”, a declarat Samuel Milian.

Deocamdată nu se știe cu exactitate cât valorează eventualele pagube. Direcția Tehnică urmează să stabilească dacă echipamentele au fost deteriorate și cât ar costa reparațiile sau înlocuirea acestora.

Dacă în urma verificărilor se va stabili că echipamentele au fost deteriorate și că tinerii sunt responsabili, aceștia ar putea fi sancționați, iar în cazul minorilor, recuperarea eventualului prejudiciu ar putea reveni părinților, potrivit legii.

„Să muncească în folosul comunității”

Filmarea a aprins rapid spiritele în mediul online. Mulți dintre cei care au comentat cer sancțiuni dure și consideră că simpla amendă nu ar fi suficientă pentru astfel de comportamente.

„Munca în folosul comunității… dacă tot au putere”, a propus unul dintre internauți.

Alți orădeni au dus discuția într-o altă direcție și au susținut că problema nu ține doar de comportamentul celor care distrug sau folosesc abuziv mobilierul urban. În opinia lor, parcurile ar avea nevoie de supraveghere și întreținere constantă.

„Fiecare parc ar trebui să aibă îngrijitori non-stop, care să ude, să repare, să păzească, cu mașinuță electrică și unelte etc. Adică nu faci o investiție și o lași de izbeliște”, a scris un alt orădean.

Imobilul cuprinde patru săli de clasă, o sală profesorală, holuri, un grup sanitar și un spațiu pentru depozitare. Proiectul a urmărit modernizarea clădirii și reducerea consumului de energie. Lucrările au inclus termoizolarea pereților exteriori, a soclului și a planșeului podului, precum și izolarea pardoselii. Au fost prevăzute și intervenții la acoperiș, inclusiv înlocuirea sau consolidarea elementelor degradate. Școala a beneficiat și de modernizarea instalațiilor. Încălzirea și răcirea vor fi asigurate cu ajutorul unei pompe de căldură aer-aer de 12 kW și al ventiloconvectoarelor, iar instalația de iluminat va utiliza corpuri LED.

Clădirea va beneficia și de iluminat de siguranță pentru evacuare. Pe acoperiș sunt prevăzute panouri fotovoltaice având o putere instalată de 5,4 kWp.

Al doilea proiect finalizat de administrația locală a vizat dispensarul medical din satul Albiș. Valoarea lucrărilor a fost de 900.262,76 lei, cu TVA inclus. Investiția a avut ca obiect modernizarea și eficientizarea energetică a clădirii, care are regim de înălțime parter și o suprafață construită și desfășurată de 192 mp.

foto: Primăria Buduslău

La dispensar au fost prevăzute lucrări de termoizolare a pereților exteriori, soclului, planșeului podului și pardoselii. Proiectul a inclus și intervenții la tâmplărie și la acoperiș, unde au fost prevăzute lucrări pentru elementele distruse. Și instalațiile dispensarului au fost modernizate.

Conform proiectului, au fost instalate corpuri de iluminat LED, au fost realizate iluminatului de siguranță, instalația de împământare și o instalație de protecție la trăsnet. Totodată, clădirea a fost prevăzută cu un sistem de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice, cu o putere instalată de 5 kWp, destinată pentru alimentarea consumatorilor din clădire.

La standul Cărturești se vor regăsi, ca de obicei, o selecție riguroasă de volume și antologii de poezie contemporană. Evenimentul este organizat de Revista de cultură „Familia”, avându-i ca parteneri pe: Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, Posticum, Cărturești Oradea, Moszkva Café, Revista „Subversiv”.

Victor Țvetov (pseudonimul lui Victor Neaga) s-a născut în 1990, în Nimoreni, Republica Moldova. A debutat în 2015 cu volumul de poeme „în lipsa unor lucruri importante” (Casa de Editură Max Blecher) – Premiul pentru debut al Salonului Internațional de Carte, Chișinău.

„Poezia lui Victor Țvetov este o poezie a sintezei, în care se întâlnesc și se topesc aproape toate direcțiile din poezia tânără de astăzi. Furia, mânia, disperarea, neliniștea, fragilitatea și speranța fac casă foarte bună în această carte. (…) Poezia sa nu e doar a unei navete obositoare de la țară la oraș, nu e numai a micilor flirturi și întâmplări din marile corporații, nu e doar o poezie a vieții de la țară, sau doar o poezie existențialistă, bahică sau ludică, ci toate acestea luate împreună. Basarabenitatea este doar o trăsătură a discursului său, și nu cea mai importantă, pentru că toate lucrurile reținute în poezia lui au cam aceeași importanță”, scria poetul şi dramaturgul Dumitru Crudu despre volumul de debut.

Cristiana Ile s-a născut în 1990, în Craiova. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. În prezent, trăiește cu familia în Oradea. Din 2025, membră a staffului Pragul Vaida, club de lectură în a cărui antologie, „Îndoiala vă înalţă domul” (2025, Familia), a și debutat. Pentru antologie au fost selectaţi, cu aportul lui Radu Bejan, doisprezece autori. Opt dintre ei au fost debutanți proaspăt ieșiți de pe băncile atelierului Pragului Vaida.

„Nu a mai existat ca în Revista Familia să fie debutaţi atât de mulţi autori. Din acest punct de vedere este o premieră. Sunt nişte voci poetice în mare parte eterogene între ele, dar eu sunt mare fan diversitate. Am încercat să nu nivelăm aceste talente, ci să încercăm să cultivăm fiecare voce în funcţie de propriile valori, făcând, dacă îmi permiteţi, hermeneutică, să înţelegem care e direcţia, care e discursul, şi să încercăm să nu ne abatem de la el. Eu sper că e un semn corect pe care l-am dat infrastructurii literare autohtone, că avem şi noi un nucleu poetic la Oradea în plină dezvoltare şi într-adevăr se întrezăresc, trebuie să subliniez asta în calitate de coordonator, câteva talente care ies la rampă şi care, încet-încet, dacă vor avea răbdare, cred că vor apărea şi în volum individual”, preciza în debutul acestui an poetul Mihók Tamás.

FOTO: DSU

Mai mult de jumătate din această sumă – 640.000 de lei – a fost alocată pentru cele mai bine de 150 de autospeciale și alte echipamente pentru suport folosite în cadrul misiunii care a durat 33 de ore.

Pentru evacuarea pacienților din casele aflate în grija asociației familiei lui Viorel Pașca și mutarea lor în alte zone, IGSU a trimis la 340 de oameni. Dintre aceștia, doar 6 au fost de la ISU „Crișana”, iar restul de la 35 de inspectorate județene pentru situații de urgență, printre care cele din Vâlcea, Timiș, Suceava ori chiar Constanța.

Potrivit informațiilor obținute de Libertatea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat că nu va cere recuperarea sumelor cheltuite, deoarece a fost vorba despre o misiune „umanitară”. Aceasta a fost declanșată „la solicitarea unității de Parchet, prin dispoziția secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, dr. Raed Arafat”.

Întreaga ştire, pe libertatea.ro: Costul mobilizării IGSU din dosarul „Viorel Pașca”, privind așezămintele ilegale de la Dumbrava: 1,2 milioane de lei. Motivul pentru care banii nu vor fi recuperați niciodată

Potrivit datelor transmise de instituție, în această tranșă au fost virați 1,36 milioane de lei către 1.148 de rentieri agricoli. Alți bani au ajuns la urmașii unor beneficiari decedați: 76.719,50 lei au fost plătiți către 47 de moștenitori, reprezentând renta cuvenită rentierilor până la momentul decesului.

Rentierii care nu au parcurs încă procedura nu trebuie să se deplaseze neapărat la sediul APIA. Documentele pot fi transmise în mai multe moduri, în funcție de opțiunea beneficiarului.

Dosarul poate fi depus direct la Centrul Județean APIA unde este înregistrat dosarul, transmis prin e-mail, caz în care beneficiarul trebuie să confirme telefonic transmiterea cu funcționarii APIA, sau trimis prin poștă ori curier, cu confirmare de primire.

Termenul pentru această procedură este 31 august 2026.

Renta viageră agricolă se acordă anual, într-o singură tranșă. Pentru anul 2025, plățile trebuie efectuate de Centrele Județene APIA până cel târziu la 30 noiembrie 2026. Banii pot fi primiți fie prin mandat poștal, fie prin virament bancar, în funcție de opțiunea beneficiarului.

Există un termen separat pentru moștenitorii rentierilor agricoli care au decedat. Aceștia pot solicita plata rentei aferente perioadei până la data decesului, dacă prezintă documentele justificative cerute de legislație. Cererea poate fi depusă la orice Centru Județean APIA, iar termenul-limită este 15 octombrie 2026, inclusiv.

Măsura vine în contextul aplicării noilor prevederi ale Codului Urbanismului, care impun actualizarea formularelor utilizate în procedurile administrative și adaptarea modului de lucru.

Reluarea activității va avea loc după ce Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va transmite noile formulare, iar acestea vor fi implementate în cadrul procedurilor Primăriei Oradea.

Primăria mai precizează că vor anunța public reluarea serviciilor de urbanism imediat ce acest lucru va fi posibil.

Până atunci, persoanele și firmele care au nevoie de eliberarea sau prelucrarea unor acte de urbanism trebuie să țină cont de suspendarea temporară a serviciilor, atât online, cât și la ghișee.

Activitățile au urmărit să îi apropie pe copii de știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică prin experimente și proiecte practice, dar au inclus în acest an și o componentă dedicată stării de bine și echilibrului emoțional.

La Suplacu de Barcău, 50 de copii și tineri au participat, între 10 și 15 august, la „Școala de Vară cu STELE”, organizată de Asociația ASTRID în colaborare cu Asociația Zile Colorate și Asociația Cluj ROSPIN. Participanții au avut parte de ateliere de astronomie, au observat constelații și au construit rachete, iar programul a fost completat cu activități creative, jocuri de echipă și întâlniri cu specialiști în psihologie.

De la „Planeta Empatiei” la „Robotul Bunătății”

Cea de-a doua școală de vară, „Cosmosul Emoțiilor”, s-a desfășurat între 17 și 21 august și a adus împreună 70 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani. Organizată de Asociația Zâmbet și Speranță pentru Viitor, aceasta a combinat activitățile STEAM cu cele dedicate inteligenței emoționale.

Copiii au construit rachete și machete 3D, printre care „Planeta Empatiei” și „Robotul Bunătății”, dar au participat și la „Cercul Emoțiilor”, sesiuni de mindfulness, art-terapie și exerciții de relaxare coordonate de un psiholog. La final, creațiile realizate în timpul școlii de vară au fost prezentate comunității în cadrul „Festivalului Cosmosul Emoțiilor”.

„Educația STEAM prin joc le oferă copiilor din mediul rural oportunitatea de a descoperi că știința nu este doar teorie din manuale, ci o lume fascinantă, plină de posibilități. Faptul că în această ediție a existat și o componentă puternică de sprijin emoțional face ca aceste școli de vară să lase o amprentă durabilă în dezvoltarea și încrederea micilor participanți”, a declarat Claudia Abrudan, director executiv al Fundației Comunitare Oradea.

Cele două proiecte din Bihor fac parte din programul național Școli de Vară STEAM, dezvoltat de Federația Fundațiile Comunitare din România cu sprijinul Pepco România. Ajuns în 2026 la cea de-a treia ediție, programul se desfășoară în perioada iulie-septembrie în 39 de comunități din țară.

Cele două școli de vară au fost coordonate de Fundația Comunitară Oradea și organizate alături de Asociația ASTRID și Asociația Zâmbet și Speranță pentru Viitor.

Noua sesiune va rămâne deschisă până la 31 decembrie 2026, ora 23:59, însă înscrierile se pot încheia mai devreme dacă fondurile disponibile sunt epuizate.

Cea mai mare parte a bugetului, respectiv 70,312 milioane de lei, este destinată autovehiculelor cu motor termic, inclusiv celor alimentate cu GPL sau GNC, precum și mașinilor hibride. Pentru autoturismele electrice, plug-in hybrid și cele echipate cu pilă de combustie pe bază de hidrogen sunt disponibile 20,45 milioane de lei. Alți 2,975 milioane de lei sunt alocați pentru motociclete, inclusiv pentru cele electrice.

Valoarea sprijinului financiar diferă în funcție de tipul vehiculului cumpărat. Pentru persoanele fizice, ecotichetele sunt stabilite astfel:

• 18.500 de lei pentru un autoturism pur electric sau unul cu pilă de combustie cu hidrogen;
• 15.000 de lei pentru un autoturism plug-in hybrid sau o motocicletă electrică;
• 12.000 de lei pentru un autoturism hibrid;
• 10.000 de lei pentru un autoturism cu motor termic, inclusiv GPL/GNC, sau pentru o motocicletă.

Finanțarea este acordată în limita bugetului disponibil pentru fiecare categorie.

Înscrierea se face online, iar banii se rezervă în ordinea cererilor

Solicitanții trebuie să depună cererea prin platforma informatică a AFM. În momentul înregistrării, sistemul generează un număr de identificare și, dacă mai există bani în categoria respectivă, rezervă valoarea ecotichetului.

Obținerea numărului de înregistrare nu înseamnă însă că procedura este încheiată.

În termen de 10 zile de la înscriere, solicitantul trebuie să introducă în platformă seria VIN a autovehiculului uzat și să încarce documentele solicitate. Tot în această etapă trebuie selectat un producător validat în cadrul programului.

Printre documentele care pot fi solicitate se numără certificatul de înmatriculare și cartea de identitate a mașinii uzate, în funcție de situația fiecărui solicitant.

AFM atrage atenția asupra unui detaliu important pentru cei care vor încerca să obțină finanțare începând din 25 august.

La această sesiune pot fi utilizate doar cererile de finanțare disponibile în aplicația informatică după deschiderea oficială a etapei, la ora 10:00.

Prin urmare, solicitanții trebuie să descarce formularul pus la dispoziție în platformă după deschiderea sesiunii, să îl completeze și să îl încarce în momentul depunerii dosarului.

Rabla Auto 2026, interes mare încă de la primele înscrieri

Etapa precedentă a programului a arătat cât de rapid se pot epuiza anumite categorii de finanțare.

Bugetul destinat motocicletelor, în valoare de 15 milioane de lei, a fost consumat în aproximativ nouă minute de la deschiderea sesiunii, după depunerea a 1.293 de dosare.

Și pentru mașinile electrice cererea a fost ridicată. Cei 120 de milioane de lei alocați inițial acestei categorii s-au epuizat pe 30 iulie, când erau înregistrate 6.724 de dosare.

În cazul autoturismelor cu motor termic, bugetul inițial a fost de 165 de milioane de lei, iar numărul cererilor depuse a depășit 14.000.

Proiectul se află în prezent pe masa Comisiei de Apărare din Senat, iar inițiativa prevede introducerea unei probe în care viitorii șoferi să demonstreze că pot controla și manevra corect autoturismul în situații de bază.

Titi Aur, expert în conducere defensivă, consideră că o astfel de probă este necesară și că reintroducerea poligonului ar reprezenta un pas firesc în pregătirea viitorilor conducători auto.

Ce manevre ar putea fi verificate în poligon

Proba de poligon ar urma să includă mai multe manevre esențiale pentru controlul mașinii. Printre acestea se numără plecarea din rampă, deplasarea în marșarier, parcarea laterală și întoarcerea într-un spațiu limitat.

Potrivit lui Titi Aur, pregătirea într-un spațiu special amenajat le-ar permite cursanților să învețe aceste manevre fără presiunea traficului și fără să îi încurce pe ceilalți participanți la circulație.

„Bineînțeles că este nevoie de o astfel de probă pentru că, după cum vedem, șoferii noștri nu știu să manevreze mașina, pleacă nepregătiți de școala de șoferi. Din păcate, instructorii sunt nevoiți acum să facă diferite manevre atât cât pot în circulație, deschise, câteodată chiar încurcând circulația, dar nu-și pot permite să le facă ca într-un poligon specializat”, a susținut acesta.

Expertul consideră că reintroducerea probei ar urma o logică simplă: elevul ar trebui mai întâi să învețe comenzile și caracteristicile mașinii, apoi să exerseze manevrele într-un poligon și abia după aceea să intre în traficul rutier.

„Prima dată explici elevului ca instructor la o școală de șoferi, îi explici despre ce înseamnă mașină, aparate, comenzi, pe loc, static, undeva poate fi în centrul orașului sau în câmp, nu contează. Pe urmă te duci în poligon niște ore, în care îl înveți să facă manevre, să plece de pe loc, să dea cu spatele, să parcheze, să înțeleagă gabaritul mașinii, să treacă printre jaloane, să facă probe, să pornească rampă, să oprească, și abia pe urmă pleci în circulație și să ajungi în circulație, să mergi cu viteze normale și cu 50 și cu 80 în afara localității, să nu zic cu 90 se ajungi pe autostradă, ca în lumea civilizată”, a mai adăugat expertul.

„În alte țări se dă examen și pe autostradă”

Expertul în conducere defensivă atrage atenția că pregătirea viitorilor șoferi din România este mai limitată în comparație cu ceea ce se întâmplă în alte țări.

„Din acest punct de vedere, sigur în toate țările se merge și pe autostradă, se de examen pe autostradă, se de examen noaptea, se de examen în centrul orașului. La noi se merge doar cu 30 km/h în timpul școlii de șofer, deloc în poligon. Fiecare instructor care e mai sârguincios și mai serios mai face cu elevul câteva manevre pe unde poate – pe o străduță printr-un cartier pe undeva, cum spuneam, încurcând sau neîncurcând circulația. Și nu este suficient. Nu poți să faci manevre în trafic ca să înțelegi cu adevărat gabaritul mașinii”, a mai explicat Titi Aur.

Reintroducerea poligonului ar avea, astfel, rolul de a le permite cursanților să capete mai multă experiență înainte de a fi evaluați în trafic. Manevre precum parcarea, mersul cu spatele sau plecarea din rampă ar putea fi exersate într-un spațiu controlat, înainte ca elevul să fie pus în situația de a le realiza pe drumurile publice.

În cazul în care proiectul va fi adoptat și va intra în vigoare în forma propusă, modul în care sunt pregătiți și examinați viitorii șoferi din categoria B se va schimba. Proba din poligon ar urma să completeze examenul desfășurat în trafic și să verifice mai atent capacitatea candidatului de a controla și manevra autoturismul.