Intenția de a ajuta nu este întotdeauna suficientă

Când cineva apropiat trece printr-o perioadă grea, primul impuls este adesea să găsim o soluție. Îi recomandăm ce ar trebui să facă, îi explicăm cum am proceda în locul lui sau încercăm să îi arătăm partea bună a situației. În familie, între prieteni sau în cuplu, asemenea reacții apar frecvent din dorința sinceră de a reduce suferința. Totuși, persoana care ne vorbește poate avea nevoie, înainte de orice soluție, să își poată exprima dificultatea fără să simtă că trebuie să ajungă imediat la o concluzie.

Ne grăbim uneori să oferim răspunsuri pentru că ne este greu să asistăm la suferința cuiva drag. Neputința de a schimba situația poate genera neliniște, iar găsirea unei soluții ne redă impresia că avem un rol clar. În acest fel, conversația se poate orienta spre ceea ce ne ajută pe noi să gestionăm momentul, deși intenția inițială era să îl ajutăm pe celălalt. Disconfortul de a vedea o persoană suferind nu înseamnă lipsă de empatie; important este să observăm dacă reacția noastră lasă suficient loc pentru experiența ei.

Există și situații în care sfaturile sunt utile, dar momentul și felul în care sunt oferite fac diferența. O persoană copleșită de probleme profesionale poate avea nevoie să își clarifice mai întâi temerile înainte de a lua o decizie. Un adult care se confruntă cu o schimbare în familie poate avea nevoie de timp pentru a înțelege ce simte. Dacă îi propunem imediat un plan, riscăm să trecem peste etapa în care își organizează propriile gânduri. Ajutorul devine mai potrivit atunci când ține cont de ceea ce persoana poate primi în acel moment.

Cercetările despre sprijinul social arată că efectele ajutorului depind și de felul în care acesta este perceput de persoana care îl primește. Sprijinul oferit cu intenții bune nu este automat trăit ca fiind util, mai ales atunci când transmite că celălalt nu se descurcă singur sau că ar trebui să își schimbe rapid reacția. Contează dacă ajutorul răspunde unei nevoi reale și dacă păstrează sentimentul de autonomie al celui care îl primește. În relațiile apropiate, atenția acordată acestor aspecte poate preveni tensiuni și neînțelegeri.

A fi alături de cineva înseamnă să îi respecți autonomia

În relațiile apropiate apare frecvent tentația de a prelua controlul atunci când vedem că cineva se confruntă cu o problemă. Un părinte își îndeamnă copilul adult să schimbe locul de muncă, un partener insistă asupra unei decizii, iar un prieten încearcă să stabilească pașii pe care celălalt ar trebui să îi urmeze. Experiența personală ne poate oferi repere utile, însă fiecare om își evaluează situația prin propriile valori, responsabilități și posibilități. O soluție potrivită pentru noi nu este automat potrivită și pentru persoana din fața noastră.

Autonomia are un rol important în felul în care oamenii își gestionează dificultățile. Cercetările din perspectiva teoriei autodeterminării arată că sprijinul care respectă perspectiva și capacitatea de decizie a unei persoane se asociază cu rezultate favorabile pentru motivație și bunăstare. Într-o relație, acest lucru presupune să oferim informații și sugestii fără să transformăm propria opinie într-o obligație pentru celălalt. Putem să ne exprimăm îngrijorarea și să explicăm ce observăm, păstrând în același timp locul necesar pentru decizia persoanei implicate.

Respectarea autonomiei nu presupune indiferență și nici retragerea din relație. Putem să ne implicăm activ, să ajutăm la rezolvarea unei sarcini, să însoțim pe cineva la o întâlnire importantă sau să căutăm împreună informații relevante. Diferența apare în modul în care stabilim ce fel de ajutor oferim. Întrebările despre nevoile persoanei, resursele de care dispune și lucrurile pe care dorește să le gestioneze singură ne ajută să găsim un echilibru între implicare și respectarea independenței sale.

Există, desigur, situații în care intervenția directă este necesară, mai ales când siguranța unei persoane este în pericol sau când aceasta nu își poate gestiona singură o nevoie esențială. În viața de zi cu zi, însă, multe dificultăți presupun decizii personale și perioade de adaptare. A-i permite cuiva să parcurgă acest proces în ritmul său poate însemna să avem răbdare cu incertitudinea, cu ezitările și cu alegerile diferite de ale noastre. Sprijinul matur lasă loc atât apropierii, cât și responsabilității personale.

Sprijinul se construiește din gesturi concrete

Uneori, ajutorul cel mai potrivit este foarte practic. Un coleg preia o sarcină atunci când observă că volumul de muncă a devenit dificil de gestionat. Un membru al familiei se ocupă de cumpărături pentru cineva care îngrijește o rudă bolnavă. Un prieten își face timp pentru o plimbare într-o perioadă în care celălalt se simte izolat. Astfel de gesturi reduc presiunea cotidiană și transmit disponibilitate fără să transforme persoana aflată în dificultate într-un beneficiar pasiv al grijii altora.

Cercetarea psihologică a analizat inclusiv sprijinul discret, oferit prin gesturi obișnuite care nu atrag atenția asupra faptului că cineva are nevoie de ajutor. Un studiu publicat în Journal of Family Psychology, realizat pe cupluri căsătorite, a constatat că sprijinul mai puțin explicit s-a asociat cu o satisfacție relațională mai mare în ziua următoare. Rezultatele nu înseamnă că ajutorul trebuie ascuns sau că oamenii nu ar trebui să vorbească deschis despre nevoile lor. Ele sugerează că sprijinul poate lua forme diferite, iar gesturile cotidiene de colaborare și grijă contribuie la calitatea relației.

Pentru a afla ce este util, putem începe prin a clarifica situația împreună cu persoana respectivă. Uneori, are nevoie de informații sau de o perspectivă diferită; alteori, are nevoie de ajutor pentru o sarcină concretă ori de cineva care să rămână aproape în perioada următoare. O întrebare simplă despre ce i-ar fi de folos poate preveni multe neînțelegeri. În plus, oferirea mai multor opțiuni, în locul unei singure soluții impuse, păstrează sentimentul de participare și control asupra propriei vieți.

Sprijinul presupune și consecvență. Un gest important într-o singură zi contează, dar relațiile se consolidează și prin disponibilitatea de a reveni, de a întreba cum au evoluat lucrurile și de a respecta ceea ce am stabilit împreună. În același timp, nu fiecare dificultate poate fi rezolvată prin resursele familiei sau ale prietenilor. Când suferința persistă, afectează semnificativ funcționarea zilnică ori depășește posibilitățile celor apropiați, sprijinul poate include orientarea către un specialist. A recunoaște această nevoie reprezintă o formă de responsabilitate față de persoana care trece printr-o perioadă grea.

UN LUCRU PE CARE ÎL PUTEM ÎNCERCA

Data viitoare când cineva apropiat ne vorbește despre o dificultate, să ne oprim înainte de a-i oferi o soluție. Să aflăm ce anume îl apasă cel mai mult și ce fel de sprijin i-ar fi util. Dacă putem contribui concret, să stabilim împreună ce avem de făcut. Dacă nu avem răspunsuri, să recunoaștem acest lucru și să rămânem disponibili pentru o conversație ulterioară.

DE ȚINUT MINTE

A fi alături de cineva presupune atenție față de nevoile sale, respect pentru autonomia sa și disponibilitatea de a oferi un sprijin adaptat situației. Relațiile se consolidează atunci când oamenii se pot baza unii pe alții fără să simtă că trebuie să renunțe la propria capacitate de a decide.

Thomas Agud, psiholog
Facebook: Psiholog Thomas Agud | Instagram: @psih.thomasagud

Numărul pneumoniilor a rămas aproape neschimbat, cu 1.323 de cazuri față de 1.319 în intervalul precedent. Dintre pacienții diagnosticați cu pneumonie, 103 au necesitat internarea, cu cinci mai puțini decât în săptămâna anterioară.

În total, cele două categorii de infecții respiratorii au provocat 164 de internări, față de 154 în perioada precedentă. Numărul cazurilor de gripă clinică s-a menținut la patru, fără spitalizări.
În ceea ce privește vaccinarea antigripală, de la începutul sezonului au fost administrate în Bihor 11.630 de doze, cu 1.708 mai multe decât la raportarea anterioară.

Datele DSP Bihor au fost centralizate pe baza informațiilor transmise de 247 de medici raportori, față de 261 în săptămâna precedentă.

Potrivit DJS Bihor, la sfârșitul lunii august 2026, în județul Bihor erau înregistrați 184.842 de salariați, cu 333 mai puțini decât la finalul lunii iulie. Evoluția indică o ușoară diminuare a efectivului de angajați într-o perioadă în care și numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut.

Câștigul salarial mediu brut înregistrat în județul Bihor în august 2026 a fost de 7.822 de lei pe persoană. Diferențele dintre sectoarele economice arată că angajații din servicii au obținut venituri peste media județului, în timp ce salariile din industrie, construcții și agricultură au rămas sub acest nivel.

În sectorul serviciilor, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.918 lei, cel mai ridicat dintre cele trei categorii economice analizate. În industrie și construcții, media brută s-a situat la 7.746 de lei, iar în agricultură, silvicultură și pescuit a ajuns la 7.274 de lei.

După reținerea taxelor și contribuțiilor, salariul mediu net în județ a fost de 4.681 de lei.

Și în cazul veniturilor nete, serviciile s-au situat pe primul loc, cu o medie de 4.725 de lei. Angajații din industrie și construcții au câștigat, în medie, 4.655 de lei net, în timp ce persoanele care lucrează în agricultură, silvicultură și pescuit au înregistrat un câștig salarial mediu net de 4.335 de lei.

Astfel, diferența dintre salariul mediu net din servicii și cel din agricultură, silvicultură și pescuit a fost de 390 de lei.

În paralel cu reducerea numărului de salariați, județul Bihor a înregistrat o creștere a numărului de șomeri aflați în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor.

La 31 august 2026, erau înregistrați 5.028 de șomeri, cu 136 mai mulți față de luna iulie. Creșterea a fost mai accentuată în rândul femeilor.

Din totalul persoanelor fără loc de muncă înregistrate oficial, 2.663 erau femei, iar 2.365 erau bărbați. Comparativ cu luna precedentă, numărul șomerilor de sex feminin a crescut cu 109 persoane, în timp ce în cazul bărbaților s-a consemnat un plus de 27 de persoane.

Datele arată că femeile reprezentau peste jumătate din totalul șomerilor înregistrați în județ la sfârșitul lunii august.

Rata șomajului în județul Bihor s-a situat la 2,1% la data de 31 august 2026. Analiza pe sexe evidențiază o diferență între rata înregistrată în rândul femeilor și cea aferentă bărbaților.

În cazul persoanelor de sex feminin, rata șomajului a fost de 2,5%, în timp ce pentru bărbați indicatorul s-a situat la 1,8%.

S-au înregistrat 98 voturi ”pentru” și o abținere.

Propunerea legislativă modifică în acest sens articolul 70 alineatul (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

”Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete cu vârsta sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Pentru conducătorii de trotinete electrice și biciclete electrice, purtarea căștii de protecție, omologată și fixată corespunzător, este obligatorie indiferent de vârstă, atunci când se deplasează pe drumurile publice”, prevede proiectul.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a motivat necesitatea instituirii obligației purtării căștii de protecție pentru conducătorii de trotinete electrice și biciclete electrice indiferent de vârstă, având în vedere că aceste mijloace sunt folosite zilnic și ”utilizatorii lor sunt direct expuși în cazul unei căderi sau coliziuni”.

”O denivelare, pierderea echilibrului ori un impact cu un alt vehicul pot produce vătămări grave, inclusiv în timpul unei deplasări scurte. În prezent, articolul 70 alineat 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002 impune purtarea căștii pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice cu vârsta sub 16 ani, atunci când circulă pe partea carosabilă. Pentru utilizatorii trotinetelor electrice care au depășit această vârstă obligația nu există. În prezent, riscul unui traumatism cranian nu dispare însă la împlinirea vârstei de 16 ani, experiența și atenția sunt necesare, dar nu pot înlătura toate pericolele din trafic și protecția capului rămâne necesară și pentru un tânăr de 18 ani și pentru un adult”, a mai spus acesta.

Senatorul PSD Claudiu-Daniel Catană a afirmat că această propunere legislativă este una ”necesară și reprezintă un demers și un pas important privind protejarea participanților la trafic”.

”Aici ne referim la purtarea căștii de protecție pentru conducătorii de trotinete și biciclete electrice și trebuie să avem în vedere că utilizatorii acestor mijloace de deplasare sunt vulnerabili în trafic, iar purtarea căștii de protecție poate reduce semnificativ numărul și riscul unor traumatisme în cazul unor accidente”, a adăugat Catană.

Senatoarea Valentina-Mariana Aldea a arătat că este inițiatoarea unui proiect de lege care completează cerința de prevenție printr-un curs de legislație rutieră pentru cei care merg cu trotinetele electrice, menționând că este nevoie și de această măsură concretă de siguranță cum este purtarea căștii de protecție.

”O plimbare cu trotineta se poate transforma dintr-un moment plăcut într-o tragedie. Purtarea unei căști de protecție trebuie să fie o regulă clară pentru fiecare utilizator, nu doar pentru copii. Susțin acest proiect pentru că prevenția trebuie să înceapă înainte de accident”, a afirmat Valentina-Mariana Aldea.

Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională.

sursa: AGERPRES

Sursa: DJS Bihor

Potrivit statisticilor, majoritatea celor care au ales unitățile de cazare din județ au fost turiști români. Aceștia au reprezentat 84,3% din totalul sosirilor înregistrate în august, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 15,7%.

În ceea ce privește înnoptările, unitățile de primire turistică din județ au raportat un total de 207.640 în august 2026. Numărul acestora a fost cu 37,7% mai mare decât în luna iulie, dar cu 2,5% mai mic față de august 2025.

Sursa: DJS Bihor

Evoluția indică o intensificare a activității turistice în plin sezon estival, comparativ cu luna precedentă. Cu toate acestea, atât numărul sosirilor, cât și cel al înnoptărilor s-au situat sub valorile înregistrate în aceeași lună a anului trecut.

Durata medie a șederii în structurile de primire turistică din județ a fost de trei zile în august 2026, conform datelor Direcției Județene de Statistică Bihor.

Astfel, cheltuielile pentru îngrijirea sănătății au crescut cu 8,3%, cele pentru educație și cultură cu 8%, pentru servicii cu 6,7%, iar cele aferente locuinței cu 5,9%. În cazul îmbrăcămintei și încălțămintei, majorarea a fost de 5,8%.

În schimb, cheltuielile pentru achiziția unei locuințe au scăzut cu 1,9%, pe fondul reducerii dobânzii anuale efective medii de la 7,55% în septembrie 2025 la 6,35% în septembrie 2026. Potrivit analizei, scăderea dobânzii a compensat atât creșterea prețurilor de achiziție a locuințelor cu 12,1%, în medie, conform Eurostat, cât și deprecierea monedei naționale față de euro cu 3,4%, potrivit datelor BNR.

În ceea ce privește structura coșului minim de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii, cele mai mari cheltuieli lunare sunt cele pentru locuință, estimate la 3.105 lei, și alimentație, de 2.429 de lei.

Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte sunt necesari 1.143 de lei, pentru cheltuielile cu locuința 977 de lei, pentru educație și cultură 921 de lei, iar pentru servicii 746 de lei. Fondul de economii al familiei este estimat la 1.061 de lei lunar, mai arată cercetarea.

Analiza prezintă și valoarea coșului minim de consum pentru alte categorii de gospodării.

Astfel, pentru o familie formată din doi adulți și un copil, valoarea coșului este de 9.574 de lei pe lună, pentru doi adulți fără copii de 7.150 de lei, iar pentru o persoană adultă singură de 4.407 lei lunar.

Autorii analizei precizează că aceste estimări sunt derivate din valoarea coșului pentru familia de referință, formată din doi adulți și doi copii, fiind mai puțin precise decât aceasta.

În ceea ce privește veniturile necesare, analiza arată că salariul minim decent pentru anul 2026 este estimat la 5.542 de lei net, respectiv 9.473 de lei brut.

Calculul pornește de la ipoteza unei familii în care ambii adulți sunt salariați, iar cei doi copii beneficiază de alocații de stat. În aceste condiții, două salarii minime și două alocații ar trebui să acopere valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.

Față de 2025, salariul minim decent a crescut cu 2,8%, ușor peste majorarea de 2,6% a valorii coșului, ca urmare a stagnării alocațiilor pentru copii.

În prezent, salariul minim net din România este de 2.699 de lei pe lună, reprezentând 48,7% din salariul minim necesar pentru un trai decent, estimat la 5.542 de lei.

Potrivit analizei, în anul 2018, salariul minim net acoperea doar 35,2% din valoarea salariului minim decent, raportul ajungând la 48,7% în 2026, ceea ce indică o convergență lentă.

În schimb, salariul mediu net, estimat la 5.450 de lei în 2026, acoperă 98,3% din venitul considerat necesar pentru un trai minim decent.

Autorii analizei atrag atenția și asupra perspectivelor de creștere a salariului minim.

Potrivit acestora, în condițiile mecanismului actual de calcul, salariul minim nu ar putea ajunge la nivelul necesar pentru un trai decent mai devreme de anul 2050, chiar și în cel mai optimist scenariu, care presupune o creștere medie anuală a productivității muncii de 3% pe o perioadă de 25 de ani.

Un scenariu considerat mai realist indică anul 2075, ținând cont de încetinirea creșterii economice și de eventualele perioade de recesiune.

În acest context, autorii susțin aplicarea Legii nr. 174/2020 privind coșul minim de consum lunar și elaborarea unei strategii de creștere a salariului minim până la nivelul necesar pentru asigurarea unui trai decent, într-un orizont de timp rezonabil.

Coșul minim de consum pentru un trai decent include, pe lângă cheltuielile pentru alimentație și locuință, costurile aferente îmbrăcămintei, igienei personale, educației, sănătății, transportului, comunicațiilor, recreerii și cheltuielilor neprevăzute. AGERPRES

Cu vârste cuprinse între 21 și 25 de ani, Andrei Marin Korbei, originar din satul Vânători, județul Arad, Gabriel Florin Pop și Mihai Emanuel Lăcătuș au fost interceptați în seara de 8 septembrie, într-o operațiune a DIICOT și a polițiștilor antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea, cu sprijinul polițiștilor de la Serviciul Rutier Bihor.

Anchetatorii au aflat că tinerii ar fi intenționat să vândă drogurile care au fost găsite asupra lor. Toți trei au fost reținuți de procurorul de caz de la DIICOT Oradea, fiind puși sub acuzare pentru trafic de droguri. Ulterior au fost duși în fața unui judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor, care a admis propunerea anchetatorilor și i-a arestat pe cei trei pentru 30 de zile.

Magistratul a respins cererea tinerilor de a fi puși sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Ulterior măsura preventivă a fost prelungită până pe 7 noiembrie.

Captură de droguri în Nojorid. Trei tineri au fost prinși când transportau 5 kilograme de canabis

Deciziile vin după ce un audit finalizat la începutul lunii octombrie a evidențiat deficiențe în sistemul național de monitorizare a medicamentelor. Printre problemele identificate se numără automatizarea insuficientă a raportării stocurilor și consumului, care limitează capacitatea autorităților de a identifica din timp riscurile de aprovizionare.

În urma discuțiilor cu reprezentanții producătorilor de medicamente, Ministerul Sănătății a stabilit ca raportările privind medicamentele din programele naționale să fie realizate săptămânal și să cuprindă atât cantitățile disponibile, cât și consumul acestora.
Totodată, autoritățile urmăresc constituirea unor rezerve mai mari de medicamente critice, care să permită intervenții rapide și redistribuirea produselor între spitale atunci când apar probleme de aprovizionare.

„Pacienții nu trebuie să alerge între spitale pentru a-și găsi medicamentele. Statul român are responsabilitatea să își protejeze pacienții, nu să transfere asupra lor consecințele dezechilibrelor financiare”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Măsurile sunt relevante și pentru unitățile sanitare din Bihor. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor derulează aproximativ 30 de programe naționale de sănătate și acțiuni prioritare, oferind inclusiv tratamente în specialități precum oncologia, cardiologia și hematologia.

În cadrul auditului din octombrie, Ministerul Sănătății a formulat 16 recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare a medicamentelor, printre care introducerea unor alerte automate pentru stocurile critice, standardizarea raportării problemelor de aprovizionare și corelarea necesarului de medicamente cu numărul pacienților și consumul efectiv.

Competiția a reunit dansatori din toată țara, dar și din străinătate, oferind orădencelor un cadru competitiv valoros și șansa de a evolua alături de alți copii talentați. Ele au urcat pe scenă cu 11 momente artistice, fiecare dansatoare contribuind la succesul echipei.

Momentele prezentate au fost: Anastasia Creţ – Mini Open, „The Clown”; Iris Majzik Galea – PRO Junior Mini Open, „Rise”; Maia Omuț – Junior Mini Open, „Hallelujah”; Sarah Sabău – Mini Acro, „Zootopia”; Elisa Măgurean – PRO Mini Acro, „The Jungle”; Antonia Singur – PRO Mini Contemporary, „The Doll”; Dara Negrea – PRO Mini Jazz, „Pink Panther”; Alexandra Tălagiu – Junior Mini Jazz, „The Cat”; Ștefania Dejeu – Junior Mini Jazz, „Diamonds Are a Girl’s Best Friend”; Clara Prian – Junior Mini Contemporary, „The Clock”; Clara Măgurean – Junior Maxi Lyric, „Voilá”.

FOTO: Dansatoarele orădene la concursul TipTop de la Timișoara. Foto: Nexis Dance Studio

Rezultatele sunt, potrivit reprezentanților studioului, roadele unei munci intense, ale disciplinei și pasiunii, dar și ale îndrumării Nicolei Barna și a Szarei Szekely, care coordonează și pregătesc tinerele artiste. Un rol important au avut și părinții, cărora echipa le mulțumește pentru încredere, susținere și implicare, considerate o motivație esențială pentru copii.

Pentru studio, performanța de la Timișoara reprezintă un început promițător și un motiv de bucurie pentru comunitatea orădeană. Parcursul competițional continuă însă chiar săptămâna viitoare, când dansatoarele vor merge la Cluj-Napoca, unde vor reprezenta din nou Oradea în cadrul concursului Black Swan.

Datele apar în contextul disputelor politice privind efectele majorărilor de taxe și ale reducerii cheltuielilor publice, criticate de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Ministrul Finanțelor susține că ajustarea bugetară trebuie să continue, în condițiile în care România are în continuare un deficit ridicat, iar costurile datoriei publice și obligațiile financiare acumulate limitează resursele disponibile.

Potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul bugetar calculat după metodologia cash a scăzut de la 102,47 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 78,3 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026.

Ca pondere în Produsul Intern Brut, deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, respectiv cu 1,5 puncte procentuale.

„Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a explicat că septembrie este prima lună din acest an în care comparația cu perioada similară din 2025 surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut.

Cu toate acestea, reducerea deficitului nu înseamnă că dezechilibrele finanțelor publice au fost eliminate. Evoluția din ultimele luni trebuie menținută și în perioada următoare, în condițiile unor obligații bugetare importante.

Veniturile au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile cu 5,5%

Un factor care a contribuit la reducerea deficitului este diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor publice.

În primele nouă luni din 2026, veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile statului au avansat cu 5,5%.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut cu 24,8%, în timp ce veniturile din contribuțiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția reflectă atât efectele modificărilor fiscale, cât și rezultatele colectării veniturilor și ale controlului cheltuielilor. Creșterea încasărilor nu poate fi atribuită unei singure măsuri, fiind influențată de mai mulți factori economici și fiscali.

În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să crească. Acestea au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Fondurile europene au asigurat peste 70% din finanțarea investițiilor publice, contribuind la limitarea presiunii asupra bugetului național.

Veniturile provenite din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6, potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Nazare.

Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțărilor aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite. În cazul în care anumite sume nu vor fi aprobate integral, bugetul național ar putea suporta o presiune suplimentară, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile asumate.

Din acest motiv, Ministerul Finanțelor analizează, împreună cu ministerele responsabile, stadiul proiectelor, plățile restante și sursele certe de finanțare.

Unul dintre principalele riscuri pentru buget rămâne costul finanțării datoriei publice. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea acestor plăți reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții și alte servicii publice. În condițiile unor împrumuturi costisitoare, o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată către plata dobânzilor.

La această presiune se adaugă obligațiile aferente titlurilor executorii, estimate la peste 13 miliarde de lei cu scadență în 2026, necesarul suplimentar de finanțare din sistemul de sănătate și solicitările de decontare pentru schemele de compensare a prețurilor la energie.

Ministrul Finanțelor a avertizat și asupra angajamentelor de investiții asumate peste nivelul creditelor bugetare care pot fi susținute în condițiile reducerii deficitului.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale”

Ministrul Finanțelor susține că rezultatele din primele nouă luni nu justifică renunțarea la disciplina bugetară.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a avertizat Alexandru Nazare, subliniind că România continuă să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

Rectificarea bugetară pentru 2026 și elaborarea bugetului pentru anul viitor vor presupune prioritizarea cheltuielilor și corelarea acestora cu veniturile estimate realist. Autoritățile trebuie să ia în calcul obligațiile deja asumate, contractele de investiții în derulare, cheltuielile permanente și angajamentele de apărare prin instrumentul SAFE.

În același timp, România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, noile cheltuieli trebuie evaluate în funcție de beneficiile economice și sociale, de costurile pe termen lung și de capacitatea reală a statului de a le finanța.

O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea majora costurile la care România se împrumută. Efectele s-ar putea extinde și asupra companiilor, care ar putea suporta dobânzi mai mari, cu posibile consecințe asupra investițiilor și activității economice.

Într-un asemenea scenariu, resursele disponibile pentru proiecte publice și servicii destinate populației ar deveni și mai limitate.

De aceea, Alexandru Nazare susține că deciziile bugetare trebuie fundamentate pe estimări prudente, iar cheltuielile noi trebuie însoțite de surse de finanțare sustenabile.

„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, este principiul enunțat de ministrul Finanțelor.

Acesta avertizează că, în lipsa unor venituri suficiente, statul ajunge să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile, transferând costurile către anii următori.