Foto: Muzeul Ţării Crişurilor

Cetatea Oradea găzduiește a XIII-a ediție a Festivalului Național de Artă Naivă, singurul eveniment de acest fel din România. Expoziția, deschisă joi, 1 octombrie, la Muzeul Orașului Oradea, secţie a Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, adună peste o sută de lucrări semnate de douăzeci de creatori din mai multe colțuri ale țării. Pe simeze atârnă însă și un semn de întrebare: cine va continua tradiția când artiștii de azi nu vor mai putea picta?

Pentru Mircea Stroe, președintele Asociației Artiștilor Naivi din România, simpla existență a festivalului este deja o victorie. Organizatorii reușesc să-l readucă în fiecare an, orădenii având privilegiul unui eveniment național unic în țară. De-a lungul a 13 ediții, festivalul a devenit un loc de întâlnire pentru artiști, colecționari și pasionați ai genului.

„Cu fiecare ediție, Festivalul Național de Artă Naivă a introdus publicul într-o lume fermecată, unde scenele de viață rurală prind viață pe pânză. O plimbare printre lucrările expuse este ca o călătorie în timp, aducând aminte de vremurile demult apuse ale satului românesc”, punctează Mircea Stroe, care compară arta naivă cu o bijuterie pe cale de dispariție şi speră la un muzeu dedicat acesteia.

La vernisaj, Augustin Țărău, muzeograf al Muzeului Țării Crișurilor, a subliniat că selecția de anul acesta îmbină nume consacrate cu artiști mai tineri. Printre semnatarii lcurărilor de pe simeze se numără Nicolae Pătru, Ioan Măric, Alexandru Arhip, Lucia Clonțan, Doina Moldoveanu, Genoveva Popa, Laczko Aranka.

FOTO: Festivalul Național de Artă Naivă, ediția a XIII-a, 01.10.2026. Foto Muzeul Ţării Crişurilor

Augustin Ţărău atrage atenția că cea mai tânără generație este aproape absentă, iar explicația e una practică: din artă nu se mai poate trăi.Potrivit muzeografului, arta naivă românească are trăsături proprii în context central-european și balcanic. Ea s-a afirmat mai ales în anii ’50-’60, când era strâns legată de creația populară și de lumea rurală.

Lucrările de început se disting prin inocență și spontaneitate, iar cele mai vechi, spune Țărău, și-au păstrat această prospețime. Artiştii contemporani sunt altfel: mulți au studii de specialitate, iar în tablourile lor se recunosc ecouri din clarobscurul lui Rembrandt, suprarealismul lui Chagall, impresionismul francez sau postimpresionismul lui Van Gogh. Muzeograful concluzionează că nu mai este vorba de arta naivă de altădată, ci de una care încearcă să-și păstreze puritatea inițială, dar poartă amprenta marilor curente artistice din Europa Occidentală.

Festivalul Național de Artă Naivă a fost organizat de Asociația Artiștilor Naivi din România, cu sprijinul Primăriei Oradea, Centrului de Cultură al Județului Bihor, Visit Oradea, Muzeului Țării Crișurilor, Fundației Comunitare Oradea, Inspectoratului Școlar Județean Bihor și Liceului de Arte Oradea.

Când funcționarii i-au explicat că orice decizie legată de copii trebuie luată doar în prezența ambilor părinți, reclamanta le-a dezvăluit că fiica sa i-a povestit că ar fi fost agresată sexual de tatăl ei în luna februarie 2020, când se afla în grija bărbatului. Din acest motiv, femeia a refuzat să fie prezentă când, la solicitarea angajaților instituției, acuzatul a venit la primărie, astfel că a plecat și i-a lăsat pe cei mici în grija funcționarilor. Aceștia din urmă a cerut intervenția Direcției pentru Protecția Copiilor Bihor, care a anunțat ulterior Secția 11 Poliție Rurală Valea lui Mihai.

„S-au auzit vorbe în sat”

Într-un raport de evaluare psihologică a fetiței de 6 ani, specialiştii DGASPC Bihor au menționat că minora a descris un episod în care tatăl acesteia ar fi avut „un comportament abuziv din punct de vedere sexual”, în sensul că ar fi atins-o cu penisul în zona organelor genitale. Documentul a arătat că fiica acuzatului „a relatat aspecte relevante legate de eveniment”.

Medicii legiști au constatat că fetița nu a prezentat urme de violență. Un raport de expertiză psihologică întocmit doi ani mai târziu arăta că minora nu avea simptome de stres post-traumatic și nu au fost găsite „indicii de manipulare din partea unui adult”.

Anchetatorii au audiat mai mulți martori care au declarat că „s-au auzit vorbe prin sat despre ceea ce a făcut (bărbatul acuzat – n. red.) cu fiica sa”. La rândul său, mama celor mici a susținut că nu a vrut să-și abandoneze copii, dar a ajuns în această situație din cauza problemelor financiare ale familiei. Ca urmare a acestei situații, atât femeia, cât și tatăl minorilor au fost decăzuți din drepturile părintești,printr-o sentință civilă din 2021.

Tatăl nu a recunoscut fapta

Bărbatul inculpat și trimis în judecată pentru agresiune sexuală nu a recunoscut comiterea faptei. Într-o declarație dată în calitate de suspect, el a relatat că a fost o perioadă când, din cauza consumului de alcool, „ajungea într-o stare depravată şi este posibil ca în acele momente fiica sa să îl fi atins la penis, dar nu îşi aminteşte exact”.

Printr-o hotărâre dată vineri, Judecătoria Marghita l-a exonerat pe bărbat de răspunderea penală, stabilind că fapta de care a fost acuzat nu a existat. Pentru că motivarea sentinței nu a fost publicată pe portalul Rejust, nu sunt cunoscute argumentele instanței.

Sentința poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare.

Viorel Pașca spune că a fost contactat joi de Ana Rădulescu, șefa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, care, potrivit acestuia, este mandatată de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, să facă demersurile necesare pentru ca bolnavii relocați să poată reveni la Dumbrava până în luna decembrie.

Vestea vine după luni în care oamenii care locuiau în așezămintele de la Dumbrava au fost mutați în alte centre, în urma controalelor și perchezițiilor desfășurate aici. În tot acest timp, mai multe persoane relocate au vorbit public despre dorința lor de a reveni în locul în care au trăit ani de zile.

Acum, pentru prima dată, există și perspectiva concretă a unei întoarceri.

Revenirea bolnavilor nu se poate face însă automat. În perioada următoare trebuie parcurse procedurile pentru acreditarea și licențierea serviciilor oferite la Dumbrava, precum și toate formalitățile necesare pentru ca acestea să funcționeze în cadrul legal.

Viorel Pașca spune că a primit asigurări că autoritățile vor sprijini aceste demersuri.

„Am discutat cu doamna Ana Rădulescu, șefa ANPDPD, mandatată de domnul ministru Pîslaru, pentru a face demersurile necesare ca până în luna decembrie, bolnavii «relocați» să se întoarcă la Dumbrava”, a declarat Viorel Pașca.

Potrivit acestuia, reprezentanta autorității i-ar fi transmis că va beneficia de sprijin pentru obținerea acreditării și licențierii.

„M-a asigurat de tot sprijinul dumnealor pentru acreditarea și licențierea serviciilor oferite în acest sens. Provocarea acum, este să găsim formula potrivită pentru a găsi o modalitate de a funcționa , acreditat și licențiat, fără a mă ” transforma” în azil privat, lucru pe care nu mi l-am dorit niciodată. Este o veste bună și le mulțumim pentru interesul acordat”, a mai spus Pașca.

De 18 ani „acasă”

Dincolo de procedurile administrative, întoarcerea la Dumbrava are o semnificație aparte pentru oamenii care au locuit aici ani întregi.

Unii dintre ei nu au ajuns să considere Dumbrava doar locul în care primeau îngrijire. A devenit spațiul familiar în care și-au petrecut o parte importantă din viață, cu oameni cunoscuți, cu propriile rutine și cu sentimentul de apartenență pe care îl poate da un loc în care trăiești ani la rând.

„Avem persoane care au locuit la Dumbrava în ultimii 15, 18 ani, lucru care i-a făcut să numească Dumbrava, casa lor”, a declarat Viorel Pașca pentru Bihon.ro.

Tocmai această legătură cu locul a ieșit la iveală după relocări, când unii dintre bolnavi au transmis că își doresc să se întoarcă.

Pentru cineva care a petrecut acolo 15 sau 18 ani, întoarcerea nu înseamnă doar mutarea dintr-un centru în altul. Înseamnă revenirea într-un loc cunoscut, într-un mediu în care și-a petrecut o bună parte din viață.

„M-am gândit că de sărbători vor fi acasă”

Pentru Viorel Pașca, vestea primită joi este una care îi readuce speranța că proiectul Dumbrava poate continua, de această dată cu toate documentele și autorizațiile necesare.

„E o bucurie imensă pentru mine să aflu că cei de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale au încredere și apreciază proiectul Dumbrava”, a declarat acesta.

Iar gândul său merge deja spre sărbătorile de iarnă.

„M-am bucurat mult când mi-a spus aceste lucruri, gândindu-mă că de sărbători, bolnavi vor fi «acasă», acolo unde o parte dintre ei și-au petrecut ultimii ani din viață”, a spus Pașca.

Dacă procedurile de acreditare și licențiere vor fi finalizate la timp, luna decembrie ar putea aduce o schimbare importantă pentru oamenii relocați.

Iar de această dată, speranța nu mai vine doar din dorința lor de a reveni, ci și din demersurile anunțate de autorități pentru ca această întoarcere să devină posibilă în condițiile legii.

Fănel Bogos este acuzat de fapte de corupție după ce ar fi apelat la persoane din cercuri de influență, inclusiv de la nivelul administrației centrale, pentru a-l schimba din funcție pe șeful DSVSA Vaslui, Mihai Ponea.

Bogos este administratorul unei societăți din județul Vaslui din domeniul creșterii păsărilor. El a fost reținut în luna noiembrie 2025 de procurorii DNA – Serviciul Teritorial Iași, iar ulterior arestat preventiv. Din luna martie, omul de afaceri este plasat sub control judiciar.

În același dosar, alte trei persoane au fost reținute pentru trafic de influență, dare de mită și șantaj, iar două au fost plasate sub control judiciar pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență și șantaj, respectiv complicitate la trafic de influență.

Printre acestea se află și fostul președinte al PNL Vaslui Mihai Barbu, care este acuzat că i-ar fi intermediat afaceristului întâlniri cu persoane din administrația centrală.

De asemenea, Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului, este cercetată pentru trafic de influență în acest dosar.

sursa: AGERPRES

Potrivit lui Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD Bihor, motociclistul a suferit răni de gravitate medie.

„Gravitate medie. Fractură deschisă la ambele gambe”, a declarat Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD.

Oamenii legii urmează să stabilească cauzele și împrejurările care au dus la producera accidentului.

Volumul de versuri „Imitaţia unui naufragiu” a fost prezentat de autor, în dialog cu poetul Mihók Tamás, redactor al revistei Familia, la Librăria Humanitas din incinta Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai”.

Cartea cuprinde poeme mai vechi sau mai noi, despre care Mihók Tamás spune că „prind foarte bine în siajul delirului informaţional din zilele noastre, care se mai cheamă şi acceleraţionism.”

„Tu mi se pare că faci aici un act de rezistenţă în faţa acestui tumult, ne prezinţi nişte lucruri simple pe care astăzi din ce în ce mai greu reuşim să le facem, sau dacă le facem, să ne bucurăm de ele. Faptul că reuşeşti aceste gesturi să le transfigurezi în aşa fel încât să chestionezi scrisul, face din poezia ta poezie calitativă”.

„Nu mă consider poet”

Mihók Tamás consideră că volumul este un punct de întâlnire atât cu poeții din generația lui Alexandru Seres, cât și cu volumele sale anterioare.

Apărută la Editura Primus din Oradea, cartea cuprinde două „cicluri poetice”: „Tablouri din muzeul inocenţei” – care în mare măsură conţine poeme noi, inedite, dar şi câteva poeme vechi din vremea când avea 25-30 de ani, şi „Cimitirul poeţilor”, în cel din urmă fiind incluse pastişe precum „Dinesciană”, Păunesciană”, „Dublu sonet pentru roua dimineţilor” – in memoriam Mircea Ivănescu sau „Destabiliza-rea” – in memoriam Sergiu Vaida. „Mi se pare spectaculos să pui nişte poeme unul lângă altul din perioade atât de diferite şi să nu se observe. Dacă nu puneai acei ani nu mi-aş fi dat seama”, a precizat moderatorul, spunând că poemele sale „au nerv”.

Întrebat de Mihók Tamás cum de a revenit la poezie, Alexandru Seres a mărturisit: „Nu ştiu. Mai ales că nu mă consider poet. Scriu poezii foarte rar. La câţiva ani scriu câte o poezie şi de aceea sunt aşa de puţine. Urăsc poeţii care scriu mult. Urăsc poeţii care publică mult, câte 20 de volume. Nu am de gând să public alte volume. Cel mai probabil este ultimul. De aceea am şi ţinut să pun aici câteva dintre poemele mele mai vechi. Unele dintre ele au fost publicate în reviste, altele au apărut şi în cărţile precedente, dar trei sau patru sunt total inedite. Nu am ceva anume să spun. De regulă eu când scriu poezie nu prea ştiu ce să spun. Nu am nimic de comunicat”.

Mihók Tamás a precizat faptul că trei poeţi orădeni îşi dau girul pentru acest volum. Lucian Scurtu îl numeşte pe autor „un însingurat structural, uneori vecin abuliei, un lunatec pierdut, asemeni lui Bacovia, printr-un topos ostil, aflat în accelerată disoluţie”. Alexandru Sfârlea îl consideră „un poet care trăieşte febricitar seducţia nihilismului, dar când simte că e pe punctul ca fulminaţia lirismului să-i fie resorbită, priveşte realul în ochi, îl persiflează şi-l face să se dezechilibreze într-o sintaxă introvertită, luând înfăţişarea unei graniţe, a unei linii la care nu e mai poate ajunge”. Iar Ioan Moldovan punctează că „pentru Alexandru Seres a scrie echivalează cu a face operă de exorcizare – temporară, mereu provizorie – a pandemoniei fiinţei”. Moment în care Alexandru Seres a ţinut să precizeze că cei trei de fapt nu i-au dat girul pentru acest volum, ci fragmentele de pe copertă sunt fragmente extrase de el din cronici și recenzii scrise de cei trei poeţi de-a lungul anilor, dar „sunt în limita copy-right-ului de 500 de semne”.

„Vorbesc singur, în pustiu”

Pentru a explica titlul volumului, poetul mărturiseşte că atunci când scrie, nu adresează un mesaj cuiva. „Nu scriu un mesaj, nu vorbesc cu nimeni, nici măcar cu mine însumi. Practic vorbesc singur, în pustiu. Şi nu e ca şi cum ai lansa un mesaj într-o sticlă în speranţa că va ajunge cândva la o destinaţie oarecare şi cineva îl va citi. Mesajul meu eşuează din start fiindcă nu are destinaţie. Poemul e un soi de naufragiu. Poemul, într-un joc secund, e imitaţia unui naufragiu”.

S-au citit şi câteva poezii din volumul nou apărut precum „Dragă” – in memoriam Ioan Moldovan sau pastişa „Autobiografie cu strigături”. Alexandru Seres spune că acum nu mai lucrează nimic. A ieşit la pensie şi consideră că e cazul să nu mai scrie, să nu mai scoată niciun alt volum.

Întrebat de Mihók Tamás cum se raportează la poeţii mai tineri, Alexandru Seres spune că totul s-a schimbat faţă de generaţia sa. De poezia tinerei generaţii mărturiseşte că nu este foarte impresionat.

„Le admir curajul să spună exact ceea ce simt, ceea ce văd în jurul lor, că pot să se exprime atât de direct. E un curent care cred că se numeşte autobiografism. Dar chestia asta nu îmi place. Nu îmi place când în poezie poeţii povestesc lucruri care li s-au întâmplat. Mi se pare prea uşor, prea simplu”, a punctat Alexandru Seres.

O tânără din public l-a întrebat: „Nu este normal ca toţi să avem trăiri? E așa greșit să le exprimi?” Seres i-a răspuns că nu e nimic greșit, dar contează felul cum ne exprimăm trăirile. „Ceea ce cred eu că poezia tânără face acum este că o exprimă mult prea direct. Or, poezia şi arta în general trebuie să fie o sublimare. Mi se pare că se sublimă prea puţin. Poate o fi un merit şi în asta. Mie nu-mi place”.

Volumul de versuri a fost oferit gratuit celor prezenţi la lansare. „Cartea se găsește aici și se oferă, pentru că e fără preț, e neprețuită”, a spus Alexandru Seres, apostrofat în glumă de moderator că „strică piaţa”. La finalul întâlnirii „s-a naufragiat” în autografe şi fotografii.

FOTO: Lansarea cărţii „Imitaţia unui naufragiu” de Alexandru Seres, 01.10.2026

„Controlul a vizat modul în care societatea comercială deținea și depozita materialele lemnoase. În urma verificărilor, polițiștii au constatat că în depozit se aflau 53 de metri cubi de material lemnos, din speciile fag și carpen, care nu figurau în evidențele scriptice ale societății”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor, comisar-șef Alina Fărcuța.

Pentru neregulile constatate, firma a fost sancționată contravențional, în baza Legii nr. 171/2010, cu o amendă de 10.000 de lei.

De asemenea, polițiștii au dispus confiscarea celor 53 de metri cubi de material lemnos, a căror valoare este estimată la 12.932 de lei.

Contractul este estimat la puțin peste 217 mii de lei, fără TVA, iar firmele interesate pot depune oferte până în 12 octombrie. Potrivit documentației de achiziție, echipamentele trebuie livrate, instalate și puse în funcțiune la sediul SCJU Bihor de pe strada Gheorghe Doja nr. 65-67, durata contractului fiind de 70 de zile.

Stația centrală are șase posturi de monitorizare, în timp ce achiziția include patru monitoare de funcții vitale. Un asemenea sistem permite centralizarea la un singur punct a informațiilor transmise de monitoarele conectate, astfel încât personalul medical să poată urmări permanent starea pacienților.

Alte zeci de monitoare, cumpărate sau scoase la licitație în 2026

Noua procedură vine după mai multe achiziții similare făcute de Spitalul Județean în acest an.

Pe 22 septembrie, SCJU Bihor a lansat o licitație mult mai mare pentru 24 de monitoare de funcții vitale și două stații centrale compatibile, cu o valoare estimată la aproape 1,64 milioane de lei. Și aceste echipamente au ca loc de livrare Staționarul I de pe strada Gheorghe Doja. Pe portalul de achiziții al Primăriei Oradea, procedura figurează în desfășurare, cu termen pentru depunerea ofertelor în 22 octombrie.

Alte sisteme au fost deja achiziționate în prima parte a anului. În luna mai, spitalul a derulat două proceduri distincte pentru Staționarul II, de pe strada Corneliu Coposu nr. 12: una pentru 12 monitoare de funcții vitale cu sisteme de prindere, iar cealaltă pentru o stație centrală de monitorizare. Ambele proceduri au fost atribuite.

În iunie au urmat alte dotări pentru sediul de pe strada Gheorghe Doja. Spitalul a cumpărat cinci monitoare pentru pacienți, compatibile cu o stație centrală de monitorizare, precum și două monitoare de funcții vitale cu troliu. Contractele au fost ulterior atribuite.

Privite împreună, procedurile arată o extindere a infrastructurii de monitorizare a pacienților în cele două mari staționare ale SCJU Bihor. Sistemele centrale permit urmărirea simultană, dintr-un singur punct, a parametrilor pacienților conectați la monitoarele din saloane sau spațiile de supraveghere.

„Marile transformări economice ale istoriei au fost legate aproape întotdeauna de capacitatea oamenilor de a transforma cunoașterea în tehnologie și apoi tehnologia în productivitate”, afirmă Leonardo Badea.

De la motorul cu aburi și electricitate până la semiconductori și internet, fiecare revoluție tehnologică a modificat modul în care oamenii produc și muncesc. Acum, inteligența artificială, robotizarea, digitalizarea și volumele uriașe de date conturează următoarea etapă.

Economia în care informația produce valoare

Potrivit lui Badea, economia se deplasează către un model în care valoarea nu mai este generată în principal de materia fizică și forța de muncă, ci tot mai mult de informație, algoritmi, proprietate intelectuală și tehnologie.

Oficialul BNR vorbește despre o „economie binară”, în care informația poate fi reprezentată, procesată și transmisă digital.

Această schimbare modifică și regulile competiției dintre țări. Costurile salariale reduse sau accesul la resurse naturale pot reprezenta avantaje temporare, însă acestea pot fi replicate. Mult mai dificil de copiat sunt tehnologia, capitalul uman și capacitatea de inovare.

Leonardo Badea – prim-viceguvernator al BNR

„Nu este suficient doar să produci mai mult, contează din ce în ce mai mult ce produci, cu ce tehnologie produci și câtă cunoaștere este încorporată în ceea ce produci”, explică Leonardo Badea.

Impactul inteligenței artificiale asupra economiei este încă dificil de cuantificat. Analizele economice citate de Badea oferă scenarii foarte diferite, de la efecte moderate asupra productivității până la transformări radicale în cazul unei inteligențe artificiale capabile să automatizeze un număr foarte mare de activități.

Un element esențial este piața muncii. Automatizarea poate reduce cererea pentru anumite sarcini, însă poate genera în același timp activități noi. Efectul final depinde de viteza cu care tehnologia este adoptată, de capacitatea oamenilor de a dobândi noi competențe și de modul în care companiile își reorganizează procesele.

În scenariile avansate de dezvoltare a AI, diferențele dintre creșterea producției și evoluția veniturilor din muncă pot deveni importante. O economie ar putea produce mai mult datorită automatizării, fără ca beneficiile să fie distribuite uniform între capital și forța de muncă.

România și cursa pentru valoare adăugată

Pentru economiile aflate în proces de convergență, transformarea tehnologică reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare. Avantajul bazat pe forță de muncă ieftină se poate diminua pe măsură ce nivelul de trai și salariile cresc.

În schimb, investițiile în cercetare, educație, tehnologie și inovare pot crea avantaje competitive pe termen lung.

Țările dezvoltate încearcă deja să ocupe segmentele cu valoare adăugată ridicată din lanțurile globale: software, semiconductori, biotehnologie, robotică, inteligență artificială, industria aerospațială și tehnologii energetice avansate.

În acest context, educația și cercetarea devin componente ale infrastructurii economice. O economie care doar importă tehnologie beneficiază de progresul acesteia, dar una care dezvoltă tehnologie și competențe poate participa la crearea valorii.

Leonardo Badea atrage atenția și asupra unei alte probleme: nu contează doar cât de repede crește economia, ci și dacă această creștere creează premise pentru dezvoltarea viitoare.

„Este important să avem creștere economică, dar se pune o nouă întrebare: această creștere economică are la bază o serie de condiții care vor determina multiplicarea ei, regenerarea capacității de creștere viitoare?”, spune prim-viceguvernatorul BNR.

El distinge între o creștere „extractivă”, bazată pe consumul de resurse și cu efecte mai ales temporare, o creștere sustenabilă, orientată spre continuitate, și o creștere „generatoare”, care creează condițiile pentru producerea de prosperitate și în viitor.

În această logică, investițiile în educație, cercetare și inovare nu sunt doar cheltuieli pentru prezent, ci factori care pot amplifica productivitatea viitoare.

Revoluția inteligenței artificiale este abia la început, iar amploarea efectelor sale economice rămâne incertă. Cert este că tehnologia începe să schimbe criteriile după care sunt evaluate competitivitatea și capacitatea de dezvoltare a unei economii.

„Suntem la începutul unei noi călătorii”, afirmă Leonardo Badea, comparând etapa actuală cu marile transformări economice ale trecutului.

„Noua frontieră nu mai este doar geografică sau spațială. Este frontiera inteligenței, a informației și a cunoașterii într-o economie digitalizată, care va evolua cu altă viteză decât am fost obișnuiți”, conchide prim-viceguvernatorul BNR.

Programul meciurilor:

Zorile Buntești – CS Oșorhei
Foresta Tileagd – Vulturii Tineri Săcueni
ACS Vadu Crișului – Club Atletic Oradea
Unirea Valea lui Mihai – Crișul Aleșd
Meciurile se vor desfășura miercuri 14 octombrie, primele echipe vor avea calitatea de gazdă.

FOTO: captură video

Rezultatele și marcatorii din optimile de finală:
Zorile Buntești – CSO Ștei 2-0 (1-0). Gabriel Popa 22, Iosif Ciuciu 48
CS Nojorid – Club Atletic Oradea 0-3 (0-0). Alexandru Brisc 47, 58, Antonio Marcu 85
Vulturii Tineri Săcueni – FC Universitatea Oradea 5-0 (2-0). Robert Gergely 11, Zsolt Hendre 43, 62, Darius Pop 54 autogol, Attila Horváth 73
Inter Aștileu – Crișul Aleșd 1-9 (1-4), meci întrerupt în minutul 76 când echipa gazdă a rămas în 6 jucători. Alexandru Grațias 21 / Narcis Lăzău 5, 24, 69, Claudiu Pelmuș 14, Claudiu Popa 29, Vlad Naghi 47, Zoltan Tamas 56 autogol, Denis Ardelean 63, Patrick Meșter 75
Victoria Avram Iancu – Foresta Tileagd 1-4 (1-1). Ioan Perț 12 / Sebastian Zadori 38, Ákos Waritz 85, Rareș Catrișcău 88, Ștefan Meșter 90
Juventus Biharia – Unirea Valea lui Mihai 6-7 (2-1, 2-2, 4-5) după lovituri de departajare. Au marcat în timpul regulamentar Sebestyen Bence 10, Sebastian Bozsik 31 / Sebastian Suluman 43, 55
Minerul Șuncuiuș – CS Oșorhei 2-3 (1-2). George Dărăban 44, Alex Dărăban 52 / Andrei Iacob 5, Șerban Man 30, Andrei Ferik 58
ACS Vadu Crișului – Olimpia Salonta 7-0 (4-0). Gheorghe Miron 1, 67, Cosmin Bala 9, 39, 81, 83, Teodor Cheregi 10