Cea mai bună apreciere a juriului a primit-o aplicația Study Swap, prezentată de Levente Demien, care a câștigat locul I. Proiectul propune o platformă destinată studenților, prin care aceștia să poată beneficia de meditații oferite de colegi și să facă schimb de materiale de studiu.

Locul al II-lea a revenit echipei formate din Iulia Ilea, Georgiana Sabou și Paul Bondici, pentru aplicația ReClar App, în timp ce Alexandru-Daniel Dărăban a obținut locul al V-lea cu proiectul Petuno.

Concursul a fost unul de tip pitch, în care participanții au avut la dispoziție un timp limitat pentru a-și prezenta ideile, a explica problemele pe care încearcă să le rezolve și a convinge juriul de potențialul acestora. Studenții au primit și observații și recomandări din partea evaluatorilor, utile pentru dezvoltarea ulterioară a proiectelor.

„Formatul de tip pitch îi provoacă pe participanți să explice clar problema pe care doresc să o rezolve, soluția propusă și valoarea pe care aceasta o poate aduce într-un interval de timp foarte scurt”, a explicat conf. univ. dr. ing. Mihaela Novac, coordonatoarea echipei orădene.

Competiția s-a desfășurat la HUB-ul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, în cadrul Salonului Internațional al Cercetării Științifice, Inovării și Inventicii PRO INVENT 2026, organizat în perioada 14–16 octombrie. Ajuns la cea de-a XXIII-a ediție, salonul a reunit peste 350 de invenții și inovații din domenii precum tehnologia, medicina, energia și protecția mediului.

Studenții premiați fac parte din Societatea Antreprenorială Studențească a Universității din Oradea, care sprijină dezvoltarea ideilor de afaceri și pregătirea tinerilor interesați de antreprenoriat. Competiția de prezentare a proiectelor IT a fost organizată de structura similară a Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

FOTO: Studenții din Oradea, pe primele două locuri la un concurs de idei IT de la Cluj, 19.10.2026

Drumul unui copil abuzat prin instituțiile statului poate începe cu un apel la 119 sau o sesizare la Poliție și poate continua cu discuții în fața asistenților sociali, psihologilor, procurorilor și judecătorilor. De fiecare dată, copilului i se poate cere să relateze experiențe pe care ar prefera să le uite.

O cercetare realizată de Salvați Copiii, pe baza a 50 de interviuri cu specialiști din instituțiile implicate în asemenea cazuri, arată că victimele pot fi nevoite să rememoreze abuzurile de cel puțin șase ori, iar în multe situații numărul relatărilor depășește zece. Aceste constatări descriu dificultățile identificate de profesioniști, nu o procedură obligatorie prin care trece fiecare copil.

Repetarea experienței traumatizante, uneori la intervale mari de timp, poate provoca ceea ce specialiștii numesc victimizare secundară: suferința suplimentară produsă victimei chiar de procedurile prin care autoritățile încearcă să stabilească adevărul și să o protejeze.

29 de cazuri de abuz sexual confirmate în Bihor

Potrivit raportului oficial al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor, în 2025 au fost înregistrate 102 sesizări privind suspiciuni de abuz, neglijare sau exploatare, care au vizat 154 de copii. În urma verificărilor, instituția a confirmat 59 de cazuri, dintre care 29 de abuz sexual, 22 de neglijare, cinci de abuz fizic și trei de abuz emoțional.

Pentru a reduce presiunea asupra copiilor implicați în asemenea proceduri, DGASPC Bihor dispune, din noiembrie 2024, de o cameră special amenajată pentru audierea minorilor. Spațiul este dotat cu echipamente de înregistrare audio-video și o încăpere separată, de unde alți specialiști pot urmări discuțiile fără să fie prezenți direct în fața copilului.

O altă cameră destinată audierii minorilor victime ale infracțiunilor a fost operaționalizată de Inspectoratul de Poliție Județean Bihor încă din octombrie 2022. Existența acestor dotări reprezintă un pas în direcția protejării victimelor, dar nu garantează eliminarea audierilor repetate.

Datele publice disponibile nu arată câți copii au fost audiați în aceste spații și în ce măsură folosirea lor a redus necesitatea reluării declarațiilor.

Un singur centru specializat în toată România

La nivel național, problema este mult mai amplă. În 2025, DGASPC-urile au înregistrat 20.403 cazuri de abuz, neglijare sau exploatare a copiilor, dintre care 1.712 de abuz sexual. Aceste cifre includ numai situațiile ajunse în evidențele autorităților.

Într-un raport prezentat în octombrie, Salvați Copiii arată că 25 dintre cele 47 de direcții de protecție a copilului din România nu dispun de camere speciale de audiere.

Organizația solicită extinderea modelului Barnahus, dezvoltat inițial în Islanda, prin care copiii victime ale violenței pot beneficia, într-un singur loc, de audiere adaptată vârstei, evaluare medicală, asistență psihologică și sprijin social.

Scopul este ca instituțiile implicate în anchetă să colaboreze, folosind inclusiv declarații înregistrate, astfel încât copiii să nu fie nevoiți să repovestească abuzurile de fiecare dată când intră în contact cu un alt specialist.

România are în prezent un singur centru Barnahus, deschis în București, în Sectorul 6, în anul 2022. Deși strategia națională pentru protecția copilului prevede dezvoltarea unei rețele de nouă asemenea centre până în 2027, celelalte opt nu au fost încă operaționalizate.

Salvați Copiii cere autorităților să accelereze dezvoltarea acestei rețele, atrăgând atenția că simpla amenajare a unor camere de audiere nu este suficientă fără personal specializat, proceduri comune între instituții și acces la servicii de recuperare psihologică.

„BPN al PNL a decis intrarea partidului în opoziție. În consecință, s-a aprobat solicitarea către demnitarii susținuți de PNL de a-și depune demisiile de onoare din funcțiile deținute.” se arată în mesajul transmis pe un grup de comunicare intern al PNL.

La solicitarea bihon.ro, Florin Birta, primarul municipiului Oradea și președintele PNL Bihor, a explicat ce ar urma să se întâmple cu persoanele numite în funcții de conducere cu susținerea liberalilor.

În ceea ce privește prefecții și subprefecții, Birta a precizat că aceștia ar urma să își depună demisiile după instalarea unui nou guvern. Până atunci, însă, liberalii nu intenționează să lase prefecturile fără conducere, în condițiile în care, în unele județe, atât funcția de prefect, cât și cea de subprefect sunt ocupate de reprezentanți susținuți de PNL și USR.

Acest lucru se va întâmpla și în cazul prefectului de Bihor, Marcel Dragoș.

„În ceea ce privește funcția de prefect, după instalarea noului guvern, toți prefecții și subprefecții din partea PNL ar urma să își dea demisiile. Însă, până nu avem un nou guvern, nu putem lăsa fără conducere prefecturile, mai ales că există județe unde funcțiile de prefect și subprefect sunt de la PNL și USR.” ne-a declarat Florin Birta.

În privința persoanelor care ocupă funcții de conducere în instituțiile deconcentrate, președintele PNL Bihor a precizat că nu a fost luată, deocamdată, o decizie.

Situația acestora va fi analizată ulterior, urmând ca măsurile să fie stabilite în funcție de concluziile acestei evaluări.

„În ceea ce privește funcțiile de conducere din instituțiile deconcentrate, lucrurile se vor decide după ce vom face o analiză în acest sens.” ne-a mai precizat liderul liberalilor bihoreni.

La o categorie superioară a concurat și Ioan Dzitac – 81 kg, față de 73 kg în Azerbaidjan, și a urcat pe treapta a doua a podiumului la Satu Mare.
Bilanțul CSM Oradea a fost întregit de Robert Boldiș, care a fost al doilea la categoria 90 Kg.

Tot de la CSM Oradea, Daniel Matei s-a clasat pe locul 5 la +100 Kg, iar Flavius Lungu a înregistrat o victorie și două înfrângeri la categoria 73 Kg.
Delegația CSM Oradea la Satu Mare a fost formată din antrenori Emil Morar, Dan Fâșie și Alexandru Goncearenco, fizioterapeutul Mihai Hanaș, preparatorul fizic Emil Fălăuș și responsabilul secției Radu Sabău.

Deși creșterea este redusă, cifrele arată că mii de bihoreni continuă să aibă nevoie de sprijin pentru a intra sau a reveni pe piața muncii.

Din totalul persoanelor înregistrate la AJOFM Bihor, 2.161 beneficiază de indemnizație de șomaj. Ceilalți 2.894 sunt șomeri neindemnizați, ceea ce înseamnă că aproximativ 57% dintre persoanele aflate în evidențe nu primesc acest tip de sprijin financiar.

O altă diferență importantă apare în funcție de mediul de rezidență. Cei mai mulți șomeri provin din mediul rural, unde sunt înregistrați 3.585 de oameni. În mediul urban, numărul acestora este de 1.470.

Astfel, aproximativ șapte din zece persoane aflate în evidențele AJOFM Bihor provin din localități rurale, o situație care pune în evidență importanța accesului la locuri de muncă și la servicii de ocupare și în afara orașelor.

Persoanele de peste 55 de ani, categoria cea mai numeroasă

Datele agenției arată că șomajul este mai răspândit în rândul persoanelor aflate la vârste mai înaintate. Categoria celor cu vârsta de peste 55 de ani numără 1.318 persoane, fiind cea mai numeroasă dintre grupele analizate.

Urmează persoanele cu vârste între 40 și 49 de ani, cu 1.189 de șomeri, și cele din intervalul 30-39 de ani, cu 838 de persoane.

Situația pe grupe de vârstă este următoarea:

• Peste 55 de ani: 1.318 persoane;
• 40-49 de ani: 1.189 de persoane;
• 30-39 de ani: 838 de persoane;
• 50-55 de ani: 757 de persoane;
• Sub 25 de ani: 635 de persoane;
• 25-29 de ani: 318 persoane.

Prin urmare, persoanele de peste 40 de ani reprezintă o parte importantă a șomerilor înregistrați în județ. În același timp, nici tinerii nu lipsesc din statistici: 953 de persoane au sub 30 de ani.

Studiile primare și gimnaziale, cele mai frecvente în rândul șomerilor

Nivelul de educație este un alt indicator relevant în analiza situației șomajului din Bihor. Potrivit AJOFM, persoanele cu studii primare au cea mai mare pondere în totalul șomerilor înregistrați, respectiv 33%. Acestea sunt urmate de persoanele cu studii gimnaziale, care reprezintă 26%.

Șomerii cu studii liceale constituie 21% din total, iar cei care au absolvit școli profesionale reprezintă 11%. Persoanele cu studii superioare au o pondere de 8%, în timp ce absolvenții de studii postliceale reprezintă doar 1%.

În ansamblu, aproape șase din zece persoane înregistrate ca șomeri au cel mult studii gimnaziale. Distribuția arată că accesul la educație și calificare profesională poate avea un rol important în creșterea șanselor de angajare, fără ca nivelul studiilor să fie singurul factor care influențează găsirea unui loc de muncă.

Profilarea realizată de AJOFM împarte persoanele aflate în evidențe în categorii, în funcție de nivelul lor de ocupabilitate, adică de șansele estimate de a se angaja.

Cea mai mare parte a șomerilor din Bihor, respectiv 54%, se încadrează în categoria persoanelor mediu ocupabile. Alte 43% sunt considerate greu ocupabile, în timp ce 2% sunt foarte greu ocupabile. Doar 1% dintre persoanele înregistrate sunt clasificate drept ușor ocupabile.

În total, 45% dintre șomerii profilați se află în categoriile greu sau foarte greu ocupabile. Pentru aceste persoane, revenirea pe piața muncii poate necesita sprijin suplimentar, în funcție de situația individuală și de barierele întâmpinate în procesul de angajare.

Foto: facebook FC Universitatea Oradea

Vulturii Tineri din Săcueni, cu Robert Gergely și Zsolt Hendre în prim plan, au obținut a patra victorie consecutivă și au urcat pe podium, profitând și de amânarea meciului echipei CS Oșorhei.

CSO Ștei a obținut prima victorie în actualul campionat, grație golurilor marcate de frații Junc.

În clasamentul golgheterilor, pe primele 3 locuri sunt Robert Gergely (9 goluri), Zsolt Valentin Hendre (8 goluri), ambii de la Vulturii Tineri Săcueni, Andrei Iacob (CS Oșorhei) și Andreas Știubea (FC Universitatea Oradea), ambii cu câte 7 goluri. Cei mai prolifici marcatori U21 sunt Andrei Șut (Victoria Avram Iancu) – 6 goluri și Alexandru Brisc (Club Atletic Oradea ) – 5 goluri.

Zsolt Hendre și Robert Gergely FOTO: facebook Székelyhídi Sasok Sportklub – C.S. Vulturii din Săcueni

FOTBAL – LIGA 4 BIHOR – ETAPA 7
Rezultate și marcatori:
SÂMBĂTĂ
FC Universitatea Oradea – Viitorul Dobrești 15-1 (9-0). Andreas Știubea 2, 5, 15, 25, 67, Mihai Șandra 28, Mario Negru 33, 44, Codruț Bulz 39, Denis Baior 42, Alexandru Bogdan Ilieș 49, 51, 63, 79, Raul Bodea 62 / Denis Șandra 52
ACS Vadu Crișului – Foresta Tileagd 1-1 (0-1). Patric Andraș 84 / Sebastian Zadori 11
Unirea Valea lui Mihai – Victoria Avram Iancu 0-3 (0-2). Emilian Pop 23, 87, Andrei Șut 44

DUMINICĂ
Izvorul Cociuba Mare – Vulturii Tineri Săcueni 2-7 (0-3). Remus Igna 71, Paul Buda 86 / Zsolt Hendre 3, 49, 57, 84, Robert Gergely 6, 19, 67,
CSO Ștei – Olimpia Salonta 2-1 (1-1). Mario Junc 30, Lucian Junc 85 / Radco Iabloncic 20

Meciurile CS Nojorid – Club Atletic Oradea și Crișul Aleșd – CS Oșorhei au fost amânate, întrucât o selecționată de amatori a AJF Bihor din care au făcut parte jucători de la aceste echipe a participat la Cupa Regiunilor. Selecționata coordonată de antrenorii Răzvan Giura, Sorin Danciu și Remus Indrei a pierdut în semifinale la Buftea cu cea din județul Neamț, scor 0-2.

CLASAMENT

Etapa viitoare (24-25 octombrie): sâmbătă, Club Atletic Oradea – Izvorul Cociuba Mare (ora 11:00, Stadionul Tineretului din Oradea), CS Oșorhei – CS Nojorid (ora 11:00, terenul din Alparea), Olimpia Salonta – Crișul Aleșd, FC Universitatea Oradea – CSO Ștei (ora 11:00), Foresta Tileagd – Unirea Valea lui Mihai (ora 15:00), Vulturii Tineri Săcueni – ACS Vadu Crișului (ora 15:00); duminică, Viitorul Dobrești – Victoria Avram Iancu (ora 14:00).

În cadrul aceleiași acțiuni, în mai puțin de 10 minute, polițiștii au depistat alți trei conducători auto care efectuau depășiri neregulamentare în localitatea Poieni. Este vorba despre o femeie de 43 de ani și doi bărbați, în vârstă de 63 și 56 de ani.

Cei trei au fost, la rândul lor, sancționați contravențional, iar dreptul de a conduce le-a fost suspendat pentru 60 de zile.

„Polițiștii continuă activitățile de supraveghere și control al traficului rutier la nivelul județului Cluj, cu sprijinul unui elicopter din cadrul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, pentru creșterea siguranței rutiere și prevenirea accidentelor de circulație”, se arată în informarea transmisă de IPJ Cluj.

Într-o astfel de situație, relevantă pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) este proveniența banilor utilizați efectiv la cumpărare. Inspectorii pot analiza veniturile obținute de-a lungul perioadei verificate, cheltuielile, patrimoniul și fluxurile financiare ale persoanei, pentru a stabili dacă există diferențe care nu pot fi justificate.

Potrivit articolului 138 din Codul de procedură fiscală, ANAF poate verifica situația fiscală personală a contribuabililor atunci când analiza de risc indică posibile neconcordanțe între veniturile declarate și cele estimate.

Această procedură nu se limitează la compararea salariului din luna în care a fost cumpărată mașina cu prețul de pe factura de achiziție. În evaluare pot conta veniturile realizate în anii anteriori, economiile existente, eventualele credite, sumele primite legal de la alte persoane și alte operațiuni care explică disponibilul financiar.

Prin urmare, cumpărarea unui autoturism de 30.000 de euro nu declanșează automat un control și nici nu înseamnă că proprietarul trebuie să plătească un impozit suplimentar. O eventuală verificare urmărește să stabilească dacă există o diferență semnificativă între situația financiară reală și cea care rezultă din informațiile fiscale disponibile.

Economiile strânse în zece ani pot explica achiziția

Un salariu actual de 4.000 de lei nu reflectă automat întreaga situație financiară a unei persoane. Cineva poate să fi avut venituri mai mari în trecut, să fi locuit o perioadă cu familia, să fi avut cheltuieli reduse sau să fi economisit constant o parte din bani.

La un curs orientativ de 5 lei pentru un euro, o mașină de 30.000 de euro costă aproximativ 150.000 de lei. Pentru a ajunge la această sumă în zece ani, ar fi necesare economii medii de 1.250 de lei pe lună, fără a lua în calcul dobânzi, variații ale cursului valutar sau alte costuri.

Calculul este unul orientativ. Posibilitatea de a economisi această sumă depinde de veniturile efective din fiecare an și de cheltuielile suportate în aceeași perioadă.

Dacă banii provin din salarii pentru care au fost îndeplinite obligațiile fiscale, economiile nu devin un venit nou în momentul în care sunt folosite pentru cumpărarea mașinii. Problema apare atunci când proveniența fondurilor nu poate fi explicată sau când verificările identifică venituri pentru care existau obligații fiscale neîndeplinite.

În cazul unei verificări, explicațiile oferite de contribuabil pot fi susținute prin documente care arată atât sursa fondurilor, cât și traseul acestora până la achiziție.

Printre documentele utile se numără:

• extrasele de cont care arată încasarea veniturilor și evoluția soldurilor;
• documentele privind salariile și alte venituri obținute în perioada analizată;
• dovezile constituirii și retragerii depozitelor bancare;
• contractul de vânzare-cumpărare și documentele de plată pentru autoturism;
• contractele de credit sau documentele privind împrumuturile;
• actele care justifică sumele provenite din moșteniri ori din vânzarea altor bunuri.

Situația poate fi mai dificil de documentat atunci când economiile au fost păstrate în numerar, în afara sistemului bancar. Retragerile de bani din cont pot constitui un indiciu, dar nu demonstrează singure că întreaga sumă a fost păstrată până la data cumpărării. În acest caz, contează ansamblul informațiilor disponibile și coerența explicației oferite.

De asemenea, dacă finanțarea provine din mai multe surse, fiecare dintre acestea trebuie analizată separat. Banii economisiți din salariu, un credit bancar și o sumă obținută din vânzarea unui bun au justificări diferite și nu ar trebui prezentate generic drept economii.

Când se poate ajunge la impozite suplimentare

Consecințele fiscale depind de ceea ce stabilește efectiv verificarea. Dacă fondurile sunt identificate și provin din venituri pentru care obligațiile fiscale au fost îndeplinite, simpla utilizare a economiilor nu generează un nou impozit asupra aceleiași sume.

În schimb, dacă inspectorii identifică venituri impozabile pentru care nu au fost respectate obligațiile legale, pot fi stabilite obligații fiscale suplimentare, în funcție de natura veniturilor și de prevederile aplicabile.

Există și situația veniturilor a căror sursă nu poate fi identificată. Articolul 117 din Codul fiscal prevede, pentru astfel de venituri stabilite de organele fiscale în condițiile legii, o cotă de impozitare de 70% aplicată bazei impozabile ajustate. Această cotă nu se aplică automat valorii mașinii și nici tuturor sumelor de bani pentru care contribuabilul este întrebat de ANAF.

Cu alte cuvinte, faptul că o persoană câștigă 4.000 de lei pe lună și cumpără un autoturism de 30.000 de euro nu înseamnă că va fi impozitată cu 70% din prețul acestuia. Pentru o asemenea măsură trebuie să existe constatări fiscale care să justifice aplicarea regimului legal privind veniturile cu sursă neidentificată.

Persoanele care sunt informate că urmează să fie supuse unei verificări a situației fiscale personale trebuie să acorde atenție termenelor și documentelor solicitate. Potrivit Codului de procedură fiscală, contribuabilului i se solicită documente justificative și clarificări, iar procedura se desfășoară cu participarea persoanei verificate.

În cazul verificării situației fiscale personale, termenul legal pentru prezentarea documentelor este, în principiu, de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului, cu posibilitatea unei prelungiri de 30 de zile, o singură dată, în condițiile prevăzute de lege.

Este important ca documentele să acopere perioada și operațiunile vizate de control. O explicație susținută de extrase bancare, contracte și dovezi privind veniturile poate clarifica diferențele aparent neobișnuite dintre salariu și valoarea bunurilor deținute.

Pe lângă modernizarea iluminatului stradal, Primăria Vașcău a depus spre finanțare, prin Fondul pentru Modernizare, un proiect pentru producerea energiei electrice din surse regenerabile, pentru consumul propriu al orașului. Investiția prevede realizarea unei centrale fotovoltaice cu o putere de 130 kW, alcătuită din 169 de panouri, care va fi amplasată pe strada Crinului, în incinta stației de epurare. Proiectul include și un sistem de stocare a energiei cu o capacitate de 261 kWh, care va permite păstrarea energiei produse în timpul zilei pentru utilizarea ulterioară. De asemenea, sunt prevăzute două pompe de căldură aer-apă, pentru încălzirea clădirilor Primăriei, Casei de Cultură și bibliotecii, respectiv cantinei școlii.

Potrivit datelor transmise de primarul Sebastian Bursașiu, producția centralei este estimată la 168 MWh pe an. Energia ar urma să acopere consumul a 20 de puncte de consum din oraș, printre care iluminatul public, clădirile instituțiilor și alte obiective administrate de primărie. Valoarea totală a proiectului este de 1.466.122 de lei, din care 908.408 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă solicitată. Conform estimărilor prezentate de administrația locală, investiția ar putea contribui la evitarea emisiilor a 98,9 tone de dioxid de carbon anual și la reducerea cheltuielilor cu energia electrică suportate din bugetul orașului.

Prezența animalelor sălbatice în localități ar putea determina schimbări în modul în care autoritățile intervin în astfel de situații. Programul de guvernare al Cabinetului condus de Luca Niculescu prevede revizuirea regulilor privind gestionarea carnivorelor mari, cu posibilitatea extinderii procedurilor de intervenție de la urși la lupi și râși, specii protejate prin legislația în vigoare.

Documentul stabilește un termen de șase luni pentru eventualele modificări legislative necesare intervenției rapide în cazul urșilor care ajung în localități. În paralel, Guvernul își propune să elaboreze proceduri și pentru situațiile în care alte carnivore mari reprezintă un potențial pericol pentru populație.

Inițiativa este justificată prin necesitatea protejării oamenilor, însă aplicarea măsurilor va trebui să respecte atât evaluările științifice privind populațiile de animale, cât și derogările permise de legislația europeană.

Planul guvernamental nu se limitează la posibilitatea intervenției asupra animalelor care ajung în zone locuite. Printre obiective se numără finanțarea unor soluții menite să împiedice apropierea acestora de gospodării și localități.

Una dintre măsurile anunțate vizează sprijinirea, prin Administrația Fondului pentru Mediu, a instalării unor sisteme de protecție, precum gardurile electrice. Acestea pot contribui la reducerea riscului ca animalele să pătrundă în gospodării sau în alte zone frecventate de oameni.

Totodată, Guvernul își propune să finalizeze sanctuarul destinat urșilor din județul Brașov, un proiect care ar urma să ofere o soluție pentru gestionarea anumitor exemplare.

Un alt obiectiv este revizuirea legislației cinegetice, după consultări, astfel încât regulile privind atribuirea fondurilor de vânătoare și drepturile proprietarilor de terenuri să fie mai clare.

În 2026, legea permite uciderea a 969 de urși

Planurile privind intervenția asupra carnivorelor mari apar în contextul unor decizii legislative recente referitoare la populația de urși bruni din România.

Pentru anul 2026, cadrul legal prevede un total de 969 de exemplare care pot fi recoltate: 859 în baza cotei de prevenție și alte 110 în cadrul cotei de intervenție. Măsura este justificată prin obiectivul prevenirii atacurilor asupra oamenilor și al reducerii pagubelor materiale.

Reglementarea a fost contestată de susținători ai protejării faunei, care au criticat inclusiv stabilirea prin lege a cotelor de recoltare și riscul ca măsurile preventive să vizeze animale care nu reprezintă un pericol imediat pentru comunități.

În procesul legislativ au existat și dezbateri privind protejarea exemplarelor valoroase și a femelelor însoțite de pui. Legea adoptată pentru 2026 interzice recoltarea femelelor care au pui mai mici de doi ani.

Extinderea intervențiilor către lupi și râși deschide o nouă etapă în dezbaterea privind echilibrul dintre siguranța comunităților și conservarea biodiversității.

Pe de o parte, autoritățile trebuie să răspundă situațiilor în care animalele sălbatice pun în pericol oamenii sau provoacă pagube. Pe de altă parte, statutul de specii protejate impune respectarea unor condiții legale și evaluarea atentă a impactului asupra populațiilor.

Programul de guvernare nu stabilește, prin simpla sa formulare, cote concrete de împușcare pentru lupi și râși. El anunță dezvoltarea unor proceduri de intervenție și posibile modificări legislative, a căror aplicare va depinde de regulile adoptate ulterior și de limitele prevăzute de legislația europeană.