În ultimele săptămâni, lideri din fostele partide aflate la guvernare au vorbit tot mai des despre posibilitatea declanșării alegerilor anticipate. Pentru ca acest lucru să devină realitate – o premieră în România postdecembristă – este însă necesară parcurgerea unor etape clar stabilite de Constituție, a scris Libertatea.

Ce prevede Constituția

Procedura de dizolvare a Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituție, precum și de articolul 63, alineatul 2.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede articolul 89, alineatul 1.

Legea fundamentală stabilește, de asemenea, că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe parcursul unui an. Totodată, dizolvarea nu este posibilă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în perioadele în care este instituită starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Constituția mai prevede că alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

În ce etapă se află România

Până în prezent, doar un singur guvern a picat la votul de învestitură. Este vorba despre Cabinetul Veștea, care nu a reușit să obțină cele 233 de voturi necesare în Parlament, pe 23 iunie.

De la acel moment a început să curgă termenul constituțional de 60 de zile în care trebuie să existe cel puțin două încercări eșuate de învestire a unui executiv. Cabinetul Tomac nu este luat în calcul, deoarece candidatura a fost retrasă înainte ca Guvernul să fie supus votului Parlamentului.

Astfel, termenul de 60 de zile expiră pe 21 august. Până atunci, președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, care să solicite votul de încredere al Parlamentului.

Dacă și această încercare va eșua, iar condițiile constituționale vor fi îndeplinite, șeful statului va avea posibilitatea – fără a avea însă obligația – să dizolve Parlamentul începând cu 21 august.

În ipoteza în care Parlamentul ar fi dizolvat chiar în acea zi, termenul maxim de trei luni pentru organizarea alegerilor s-ar împlini pe 19 noiembrie. Prima duminică apropiată de această dată este 22 noiembrie, ceea ce ar face posibilă organizarea scrutinului în acea zi.

Posibile probleme de calendar

Chiar dacă termenul constituțional ar permite organizarea alegerilor pe 22 noiembrie, există și prevederi din legislația electorală care pot complica acest calendar.

Constituția stabilește că alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. În schimb, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului prevede că data scrutinului trebuie stabilită cu minimum 90 de zile înainte de ziua votului.

În aceste condiții, pentru respectarea simultană a termenelor prevăzute atât de Constituție, cât și de legea electorală, dizolvarea Parlamentului ar trebui să aibă loc cel târziu pe 24 august.

„Astăzi suntem și la Casa de Pensii! Scuze că nu am anunțat înainte!”, mesaj interpretat de numeroși internauți drept o aluzie la controversa dintre ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și fosta șefă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară.

În comunicatul care însoțește postarea, DIICOT prezintă rezultatele unei investigații privind un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut în mod ilegal vechime în muncă și, implicit, dreptul la pensie sau pensii majorate.

„FIRME-FANTOMĂ. VECHIME FICTIVĂ. PENSII PLĂTITE DIN BANI PUBLICI. DIICOT a oprit un mecanism prin care vechimea în muncă era cumpărată cu sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei”, au transmis procurorii.

Reacții critice în mediul online

Potrivit anchetatorilor, mai multe societăți comerciale fără activitate și organizații nonprofit ar fi fost folosite pentru a înregistra fictiv persoane ca angajați, deși acestea nu lucraseră niciodată în cadrul entităților respective.

„Prin introducerea în bazele de date ale ANAF a unor declarații fiscale D112 cu informații nereale, beneficiarilor li se crea, în mod fictiv, vechime în muncă și stagii de cotizare”, se arată în comunicatul DIICOT.

Procurorii susțin că, în ultimii cinci ani, peste 860 de persoane ar fi beneficiat de această schemă, iar mai mult de 170 dintre ele au folosit documentele false pentru a obține pensii ori pentru a le majora valoarea.

„În unele cazuri, au fost acordate pensii unor persoane care, în lipsa perioadelor de activitate introduse în mod nereal, nu ar fi beneficiat de acest drept. Prejudiciul calculat până la 31 decembrie 2024 este de aproximativ 7 milioane de lei și continuă să crească”, au precizat procurorii.

În cadrul anchetei, DIICOT a pus în executare 30 de mandate de percheziție domiciliară în București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați.

Deși postarea a atras numeroase distribuiri și comentarii, o parte dintre utilizatori au considerat că tonul folosit este nepotrivit pentru o instituție de aplicare a legii.

„Ironie de prost gust! Faceți-vă corect jobul. Cine greșește trebuie să plătească! Însă glumițele astea pe Facebook nu au niciun haz și nu se potrivesc unei instituții serioase. Spor la treabă!”, a comentat o persoană.

Un alt utilizator a comentat: „Vă țineți de miștouri pe Facebook? Mi-ar crăpa obrazul de rușine.”

Un alt internaut a făcut trimitere la intervenția autorităților de la centrele din Dumbrava, Bihor, criticând tonul postării: „Ironie de doi lei! La Dumbrava era vorba de persoane bolnave, cu dizabilități, pe care i-ați mutat fără voia lor! Asta o fi legal? Nu o instituție publică unde controlați hârțogarii! Dar pe voi cine vă controlează, tot ai voștri?”.

Contextul disputei dintre ministru și fosta șefă a ANPDPD

Interpretările privind caracterul ironic al postării au apărut pe fondul conflictului dintre ministrul interimar al Muncii și Alexandra Zară, revocată recent din funcția de președinte al ANPDPD.

Fosta șefă a instituției a declarat că i s-a reproșat faptul că nu l-a informat în prealabil pe ministru despre acțiunea DIICOT din 30 iunie, desfășurată la centre pentru persoane cu dizabilități din județul Bihor.

„Dacă l-aş fi informat, aş fi săvârşit o infracţiune, infracţiune care este prevăzută de Codul Penal. Cu toate acestea, în zilele următoare, întrebările pe acest subiect din partea domnului ministru Pîslaru au continuat. Am răspuns la aceste întrebări, inclusiv în scris, şi mi-am continuat mai departe treaba”, a declarat Alexandra Zară.

La momentul revocării, ministrul Dragoș Pîslaru a motivat decizia prin modul în care instituțiile aflate în subordinea Ministerului Muncii au gestionat intervenția autorităților la centrele ilegale pentru persoane cu dizabilități din județul Bihor, coordonate de Viorel Pașca.

Printre semnatarii apelului se numără organizații internaționale precum ILGA Europe, European Pride Organisers Association (EPOA), IGLYO, OII Europe, Council for Global Equality, TGEU și Forbidden Colours, alături de organizatori ai marșurilor Pride din mai multe țări și de zeci de organizații neguvernamentale și grupuri civice din România.

„Semnatarii atrag atenția că după patru ani consecutivi în care evenimentele PRIDE nu au fost aprobate, nu mai poate fi vorba despre dificultăți administrative sau logistice, ci despre nerespectarea deliberată a unui drept fundamental. Atitudinea autorităților reprezintă un precedent care pune în pericol întreaga democrație românească”, au susținut reprezentanții ARK Oradea printr-o scrisoare deschisă adresată Primăriei Oradea.

Organizațiile avertizează, de asemenea, că Oradea riscă să devină, după Budapesta, singurul oraș din Uniunea Europeană în care autoritățile împiedică în mod repetat organizarea unui Marș Pride. Potrivit apelului, o astfel de situație ar putea avea consecințe inclusiv asupra imaginii României ca stat care respectă valorile și principiile Uniunii Europene.

Prin acest apel, cele peste 120 de organizații solicită Primăriei Oradea, Comisiei municipale pentru avizarea adunărilor publice și celorlalte instituții competente să permită desfășurarea marșului pe un traseu care să asigure exercitarea efectivă a acestor drepturi.

„Marșul Oradea Pride nu este îndreptat împotriva nimănui și nu limitează drepturile niciunei persoane. Organizatorii nu solicită un tratament preferențial, ci aplicarea acelorași reguli care permit organizarea oricărei alte adunări publice în municipiul Oradea”, se arată în apelul societății civile.

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că proiectul reprezintă una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în domeniul combaterii criminalității de mediu.

Pedepse în funcție de gravitatea faptelor

„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, a afirmat Diana Buzoianu.

Potrivit proiectului de lege, infracțiunile susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Dacă daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv, pedeapsa crește la 2-7 ani de închisoare.

Pentru distrugeri sau daune semnificative produse pe scară largă, ireversibile ori de lungă durată, sancțiunea propusă este închisoarea de la 3 la 10 ani.

Cea mai severă pedeapsă, între 10 și 20 de ani de închisoare, va fi aplicată atunci când infracțiunea de mediu are ca urmare moartea unei persoane.

Amenzi mai mari pentru companii și noi infracțiuni

Proiectul introduce și noi infracțiuni prevăzute de directiva europeană, care trebuie transpusă în legislația românească în cursul acestui an.

În cazul persoanelor juridice, valoarea unei zile-amendă va fi majorată semnificativ, urmând să fie cuprinsă între 500 și 25.000 de lei. Ministerul susține că această modificare urmărește ca sancțiunile să aibă un efect disuasiv inclusiv asupra companiilor cu cifre de afaceri ridicate.

De asemenea, comiterea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată va constitui circumstanță agravantă. În numeroase situații vor fi sancționate atât tentativa, cât și faptele săvârșite din culpă.

Proiectul reglementează distinct cazurile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă și introduce forme de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională, asociate conceptului de „ecocid”.

Pe lângă înăsprirea sancțiunilor, proiectul stabilește obligații privind pregătirea profesională a autorităților competente, consolidarea cooperării dintre instituții, prevenirea infracțiunilor de mediu, colectarea datelor statistice și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului.

Potrivit Ministerului Mediului, noua lege transpune Directiva (UE) 2024/1203, adoptată după ce evaluările la nivel european au arătat că numărul dosarelor de criminalitate de mediu investigate și soluționate rămâne redus, iar sancțiunile aplicate în prezent nu sunt întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare.

Potrivit unui mesaj transmis de un grup de comunicare, Lisa Crăiuț, purtătoarea de cuvânt a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, și-a anunțat încetarea activității în cadrul unității spitalicești. Fiica celebrului doctor ginecolog Doru Crăiuț, Lisa a ajuns să colaboreze cu spitalul în 2023, în urma unui concurs.

„Vreau să vă informez că astăzi îmi închei activitatea în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor. Am luat această decizie din motive personale. Pentru mine, această experiență a fost una deosebit de frumoasă și extrem de valoroasă pentru dezvoltarea mea profesională. Rămân profund recunoscătoare conducerii spitalului și întregului colectiv pentru încrederea, sprijinul și colaborarea din toată această perioadă. Decizia de a încheia această etapă a fost una atent cântărită și are la bază dorința de a-mi dedica timpul și energia proiectelor mele personale, cărora îmi doresc să le acord, în această perioadă, întreaga mea atenție.” a fost anunțul Lisei Crăiuț transmis reprezentanților mass-media.

Conform informațiilor bihon.ro, Lisa Crăiuț ar fi decis să renunțe la contractul de colaborare cu Spitalul Județean pentru a se putea ocupa de proiectele personale, care deja îi ocupau destul de mult timp.

Lisa Crăiuţ este absolventă de management în Marea Britanie, masterandă în management sanitar şi totodată doctorandă în inginerie şi management la Universitatea din Oradea. Aceasta a mai ocupat în trecut funcția de consilier a fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila.

foto: Facebook/CSM Oradea

În vârstă de 36 de ani, Sy a fost legitimat la echipa orădeană în vara anului 2025, venind de la campioana Franței, Paris Basketball. Era cel mai titrat component din sezonul trecut al echipei orădene. Bandja Sy a câștigat cu Paris Basketball trofeul Euro Cup și a jucat apoi în Euroliga.

Deși mai avea contract cu CSM CSU Raiffeisen pentru încă un sezon, Bandja Sy nu a intrat în planurile noului antrenor al „leilor roșii”, Mikko Riipinen.

„După un sezon petrecut la CSM Raiffeisen Oradea, drumurile noastre se despart. Îți mulțumim pentru perioada în care ai făcut parte din echipa noastră și pentru efortul depus în tricoul roș-albastru. Îți dorim mult succes în continuarea carierei!”, se spune în comunicatul postat pe pagina de facebook a CSM Oradea.

Până la ora actuală, CSM CSU Raiffeisen Oradea s-a despărțit de Bobe Nicolescu, Ionuț Berceanu, Nikola Kocovic, Emmanuel Nzekwesi, Kalif Young, Thomas Bropleh, Jaizec Lottie și Sayeed Pridgett.
În locul acestora au fost transferați: George Blaj-Voinescu, Tudor Fometescu, respectiv jucătorii străini Daniel Akin (Marea Britanie), Malik Osborne, Bodie Daniel Hume, David Nichols și Josh Jefferson (toți din SUA).

Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 34 și 36 de grade, iar cele minime, în general, între 20 și 22 de grade, și vor caracteriza o noapte tropicală.

Totodată, în perioada 15 iulie, ora 12:00 – 18 iulie, ora 22:00, va fi valabilă o informare de disconfort termic, caniculă și nopți tropicale în toate regiunile. Astfel, un val de căldură se va extinde și se va intensifica treptat, iar disconfortul termic se va accentua în regiunile vestice, sudice, sud-estice și pe alocuri în centru, unde ITU va atinge și va depăși pragul critic de 80 de unități.

Joi (16 iulie) și vineri (17 iulie) va fi caniculă în Crișana, Banat și în vestul Olteniei, iar sâmbătă (18 iulie) și în restul zonei de câmpie a Olteniei, precum și în vestul, centrul și sudul Munteniei. În aceste regiuni, temperaturile maxime vor oscila între 35 și 37 de grade.

În plus, în vestul și în sudul țării nopțile vor deveni tropicale și temperaturile minime se vor încadra, în general, în ecartul 20 – 21 de grade.

sursa: AGERPRES

„Cel puțin, pentru un timp îndelungat de acum înainte, nu ne vom mai putea baza pe aceleași surse de creștere economică ca în perioada trecută. În mediul economic actual, o condiție esențială pentru creșterea economică este ca productivitatea să sporească”, spune prim-viceguvernatorul BNR.

Badea atrage atenția că transformarea digitală și utilizarea inteligenței artificiale reprezintă cea mai importantă oportunitate pentru IMM-uri. El citează studii internaționale care arată că adoptarea AI poate majora productivitatea muncii cu aproximativ 4%, fără efecte negative asupra ocupării forței de muncă.

Leonardo Badea – prim-viceguvernatorul BNR

În același timp, România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în companii. În 2025, doar 5,2% dintre firmele românești foloseau astfel de tehnologii, comparativ cu media europeană de aproximativ 20%.

„Dincolo de cifre, inteligența artificială aduce o schimbare importantă de fond: democratizarea expertizei”, mai adaugă Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR consideră că firmele mici pot avea acces, prin AI, la analize financiare, studii de piață și instrumente de optimizare care până de curând erau disponibile doar marilor companii, ceea ce le poate ajuta să devină mai competitive și să se dezvolte.

În același timp, Badea avertizează că mediul de afaceri continuă să fie afectat de birocrație, impredictibilitate legislativă și dificultăți de finanțare, iar reziliența IMM-urilor trebuie construită prin investiții, inovare și creșterea productivității.

„IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești. Ele creează cele mai multe locuri de muncă din sectorul privat, aduc inovație și echilibrează dezvoltarea în teritoriu”, declară acesta.

Oficialul BNR concluzionează că digitalizarea și adoptarea noilor tehnologii pot reprezenta șansa companiilor românești de a trece la un nou nivel de dezvoltare și de a contribui la un model de creștere economică sustenabilă.