„Te omor dacă nu-mi dai banii”

În seara de 13 iunie, în jurul orei 19:30, un apel la 112 îi mobiliza pe jandarmii din patrula ce acționa în Marghita și a căror prezență a fost solicitată în zona unui magazin din oraș, unde un bărbat reclama că a fost tâlhărit. Când forțele de ordine au ajuns la locul indicat, victima le-a povestit că a fost abordată de doi tineri care ar fi amenințat-o cu moartea ca să le dea 500 de lei. „Te omor dacă nu-mi dai banii”, i-ar fi transmis unul dintre băieți.

Bărbatul a relatat că le-a arătat presupușilor agresori că avea la el doar 50 de lei. Unul dintre tineri i-ar fi pus mâna pe gât pentru a-l determina să îl asculte, în timp ce al doilea i-ar fi transmis că îl va bate dacă nu îi va da amicului său suma cerută. La un moment dat, primul dintre băieți i-a smuls din mână cei 50 de lei și a plecat, însoțit de tovarășul său. Întregul incident a fost surprins de camerele de supraveghere ale magazinului.

De bună voie, la Poliție

La scurt timp, cei doi tineri s-au prezentat la sediul Poliției din Marghita, fiind anunțați de mama unuia dintre ei că sunt căutați de autorități. Anchetatorii au stabilit că este vorba despre Patrick O., o mai veche cunoștință a polițiștilor, care l-au cercetat și pentru furturi comise anterior, și Gabriel K. Primul a recunoscut că l-a abordat pe bărbat pentru că acesta îi era dator cu 500 de lei. L-a întrebat când are de gând să-i dea banii, dar în locul unui răspuns, victima „a început să îl înjure și să îi spună că nu îi dă niciun ban, pentru că nu îi este dator, zicând că el este fraier că i-a dat banii și că nu o să-i mai vadă”, au menționat anchetatorii în declarația luată tânărului.

Adolescentul a declarat că s-a enervat și l-a împins pe bărbat, mulțumindu-se cu cei 50 de lei întinși de acesta, dat cerându-i să-i dea ulterior diferența. Băiatul a explicat că nu ar fi amenințat-o pe victimă, în timp ce prietenul său s-ar fi limitat să o întrebe de ce nu se pot înțelege civilizat și să returneze banii.

În replică, bărbatul care a reclamat agresiunea a susținut că nu avea nicio datorie față de cei doi tineri; din contră, el le-ar fi dat celor doi bani, pe care nu i-ar mai fi primit înapoi.

Cine are dreptate va urma să stabilească Judecătoria Marghita.

Tânăr, dar cu „experiență” penală

La sfârșitul lui 2025, Patrick O. a fost sancționat cu măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice, pe o perioadă de 6 luni, pentru un furt și două tentative de furt comise alături de un alt amic al său în zona blocurilor ANL din Marghita. După ce au verificat mai multe autoturisme parcate pe stradă, au intrat în două gospodării. În prima au răvășit interiorul unei mașini fără să găsească nimic de luat, iar din cea de-a doua locuință au furat un pachet de țigări, 100 de lei și două carduri bancare.

În prezent, Patrick O. este implicat și în alte două dosare penale: unul aflat pe rolul Judecătoriei Oradea, în care este acuzat de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, și altul la Tribunalul Bihor, în care figurează ca inculpat pentru acces ilegal la un sistem informatic.

Vând case din containere modulare ideale pentru frizerie, magazin, birou etc. Tel.0742- 892- 461.

(BF0002/20.07)

10:00 – Școala de vară „Micii ghizi ai Muzeului Memorial «Iosif Vulcan»”, pentru copii cu vârste între 8 și 15 ani, – Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”

11:00 – Atelier pentru copii: „Inițiere în tainele restaurării” – Muzeul Țării Crișurilor

19:00 – Seară de conversație în limba franceză, cu Francofilii orădeni – Petit Cafe

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” a artistei Cristina Fazecaș (expoziție temporară);
• Expoziția „Corina Chiriac. Istoriile unei mari artiste” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

The Odyssey (Odiseea)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Obiectivul echipei CSM Oradea este promovarea în Liga Națională până în anul 2030. „Sigur că acest termen poate fi atins mai repede sau mai târziu, dar important este faptul că echipa noastră își dorește realizarea acestui obiectiv”, a afirmat team managerul Marcel Sas, adresându-se jucătorilor.

Dan Pițigoi a decis să rămână în continuare antrenor secund, după ce dorise la un moment dat să se ocupe doar de echipele juvenile ale CSȘ LPS Bihorul. „M-a convins Cosmin să rămân”, a afirmat Dan Pițigoi.

La reunire au fost prezenți următorii: George Duma, Robert Rusu, Andrei Vaina – portari, Adrian Urda, Darius Bran, Szász Csongor, Alin Calman, David Mateaș, Andi Popa, Eduard Jagă, Radu Constantinescu, Filip Muraru, Valentin Dincă și Vlad Chira.

Echipa orădeană are un lot serios remaniat. Față de sezonul precedent, au plecat șase jucători: Paul Oarga, Szabó Benjámin (retrași din activitatea competițională), respectiv Robert Cîtu, Ianus Dumitrescu, Darius Ungureanu și Remus Chiș, care vor juca la alte echipe. Au fost transferați în schimb alți șase jucători: Andi Popa (19 ani), Eduard Jagă (19 ani), ambii veniți de la Avatar Brașov, Radu Constantinescu (20 de ani) de la Universitatea Craiova, Filip Muraru (22 de ani) de la CSO Teutonii Ghimbav, Valentin Dincă (22 de ani) de la CSA Steaua București și Vlad Chira (23 de ani) de la SCM Politehnica Timișoara.

După reunire, a urmat primul antrenament, de reacomodare cu efortul, urmat apoi de un meci de fotbal, fără portari. „Nu stă nimeni în poartă, pentru că important este să alergăm cu toții cât mai mult”, a spus antrenorul Cosmin Liberț, care a participat și el la joc.

„Ne propunem să închegăm echipa, să fim competitivi și să practicăm un handbal cât mai bun, așa cum o fac toate echipele de la nivel înalt. Spre deosebire de sezoanele anterioare, avem mulți jucători noi și foarte tineri, aduși tocmai cu scopul de a-i forma și a le crește valoarea, pentru a putea ataca promovarea în perioada următoare, până în anul 2030, așa cum a spus team managerul echipei. Dorim ca în momentul respectiv să avem un nucleu de jucători valoroși, competitivi la nivelul Ligii Naționale. Să dea Dumnezeu să ne atingem acest obiectiv și mai rapid decât ne-am propus”, ne-a declarat antrenorul Cosmin Liberț.

„Sunt decis să ajut echipa”

Marea noutate a echipei este prof. Marcel Sas Emil Adăscăliții, care va avea funcția de team manager. În vârstă de 54 de ani, Marcel Sas este un vechi om de handbal. A fost jucător al echipelor Mecanica Oradea și Constructorul Oradea, iar după retragerea din activitatea competițională, a devenit arbitru de handbal în Liga Națională, ulterior observator federal al Federației Române de Handbal. S-a dedicat apoi carierei didactice, fiind timp de 14 ani directorul Colegiului Național „Octavian Goga” Marghita. A intrat apoi în administrația publică, fiind ales primar al municipiului Marghita în anul 2020. „Am revenit la prima mea dragoste, handbalul. Sunt decis să fac tot ce îmi stă în putere în noua mea funcție pentru a ajuta echipe de handbal CSM Oradea să promoveze în Liga Națională”, ne-a declarat Marcel Sas.

FOTO: CSM Oradea își propune promovarea în Liga Națională până în anul 2030, 03.08.2026

Florin Birta a precizat că municipalitatea a analizat consumul iluminatului public împreună cu reprezentanții Direcției Tehnice și ai Electrica.

Iluminatul public este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie ai municipiului Oradea, cu un consum anual de 13.169 MWh. În luna august, consumul este de aproximativ 900 MWh, respectiv aproape 30 MWh pe zi. Potrivit datelor prezentate de edil, fiecare oră de iluminat public consumă 3,3 MWh.

„Făcând o analiză cu colegii mei din primăria Oradea și de la direcția tehnică și consultându-mă cu colegii de la Electrica, am decis să luăm unele măsuri pentru reducerea acestui consum și anume să amânăm cu o oră aprinderea iluminatului public în municipiul Oradea, cel puțin pe această perioadă a secetei și până când vom reveni cu producția de energie electrică la nivel național, la un nivel care să ne permită să revenim la vechiul program.”

În luna august, iluminatul public este aprins în mod obișnuit în jurul orei 21:00 și este oprit după ora 6:00 dimineața. Prin amânarea aprinderii până la ora 22:00, municipalitatea estimează o reducere a consumului de 3,3 MW pe zi.

„Astfel, iluminatul public, care de obicei se aprindea în jurul orei 9, va fi aprins în Oradea în jurul orei 10, ora 22. Asta tradus în consum înseamnă o reducere de 3,3 MW pe zi, exact în acel interval în care România are nevoie de mai multă energie, exact în acel interval în care consumatorii casnici consumă cea mai multă energie, intervalul 19-23.”

Noul program va fi introdus în două-trei zile

Modificarea orei de aprindere începe în această seară. Echipele Electrica vor interveni la posturile de aprindere, însă schimbarea nu poate fi realizată simultan în toate zonele orașului.

Florin Birta a precizat că vor fi necesare între una și trei zile pentru modificarea tuturor posturilor. În această perioadă, în unele zone iluminatul va fi aprins la ora 21:00, iar în altele la ora 22:00.

„Nu toate posturile de aprindere pot fi modificate într-o zi, avem nevoie de una, două, trei zile pentru a modifica toate aceste posturi de aprindere, astfel încât o parte din oraș astăzi se va aprinde de la ora 10, o parte de la ora 9, dar treptat, în două-trei zile, tot orașul va avea iluminatul public cu începere de la ora 10.”

Primarul le-a cerut cetățenilor să aibă răbdare până la ora 22:00 în cazul în care iluminatul public nu este aprins la ora obișnuită.

„Rog cetățenii care locuiesc în diferite zone ale orașului și văd că nu s-a aprins iluminatul încă la 9-9.30, să aibă puțină răbdare până la ora 10, pentru că la ora 10, cel mai târziu, iluminatul public va fi aprins, dar prin acest mod contribuim și noi cu o parte mică, dar consistentă la ceea ce înseamnă sistemul energetic național.”

Discuții cu firmele din Parcul Industrial

Reprezentanții Agenției de Dezvoltare Locală Oradea vor lua legătura cu firmele din Parcul Industrial și cu celelalte companii care își desfășoară activitatea în municipiu.

Discuțiile vor viza posibilitatea ca acestea să își mute consumul din intervalul 19:00-23:00 în alte ore ale zilei sau să reducă folosirea energiei electrice în acest interval.

„Totodată am vorbit cu colegii mei de la Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, iar de mâine vor lua legătura cu firmele din Parcul Industrial și cu firmele care își au obiectul de activitate pe raza municipiului Oradea, pentru a discuta posibilitatea de a-și muta consumul dintre orele 19-23, între alte ore ale zilei, sau de a putea face aceste economii în intervalul 19-23.”

Termoficarea Oradea va produce energie electrică

Florin Birta a anunțat că, începând de mâine, Termoficarea Oradea va produce 50 de MWh de energie electrică. Dintre aceștia, 18 MWh vor fi produși prin cele trei motoare ale grupului 7, iar 32 de MWh de centrala termică a orașului.

„Din altă ordine de idei, Termoficarea Oradea are un sistem de producere a energiei electrice, foarte bine pus la punct, mai ales prin finalizarea investiției grupului 7, care a avut loc anul trecut, și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii de la termoficare, începând de mâine, Termoficarea Oradea va produce 50 de MWh curent electric, energie electrică, 18 MWh prin cele 3 motoare care vor fi pornite de la grupul 7, iar 32 de MWh de la centrala termică a orașului.”

Instalațiile vor funcționa între orele 18:00 și 2:00 și vor produce în această perioadă aproximativ 350 de MWh, care vor fi introduși în Sistemul Național de Energie.

„Astfel încât ele vor funcționa între orele 18 și 2 noaptea, producând în această perioadă aproximativ 350 de MWh, care vor fi introduși în Sistemul Național de Energie, pentru a ajuta acest sistem și pentru a veni și noi cu partea noastră de contribuție, astfel încât România să treacă peste această perioadă.”

Compania de Apă recomandă evitarea risipei

Primarul a discutat și cu reprezentanții Companiei de Apă Oradea despre situația alimentării cu apă în municipiu și în zona de operare a companiei.

Potrivit informațiilor primite, până în acest moment nu sunt probleme privind consumul sau alimentarea cu apă. Reprezentanții companiei recomandă însă folosirea responsabilă a apei și prevenirea risipei în perioada de secetă.

Florin Birta le-a cerut orădenilor și bihorenilor să reducă, pe cât posibil, consumul de energie electrică în intervalul 19:00-23:00, în următoarea săptămână sau în următoarele două săptămâni.

„Acestea au fost informațiile pe care am vrut să vi le transmit. Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat și vă rog ca în perioada următoare, o săptămână, două, cât va mai dura această perioadă de secetă în care ne vom confrunta cu această criză de energie electrică, fiecare orădean, fiecare bihorean, să încercăm în intervalul 19-23 să reducem cât de mult putem consumul de energie electrică.”

„În cazul combustibililor sunt două aspecte importante, care se întrepătrund și derivă din cel mai important dintre ele, și anume aprovizionarea cu combustibil. Dacă în criza precedentă aveam o problemă care se baza, în principal, pe preț, acum avem o problemă care se bazează, în principal, pe capacitatea de aprovizionare cu combustibil. Din această capacitate derivă și problemele de preț. În momentul în care există o cerere mare, pe care aprovizionarea nu o poate onora sută la sută de pe o zi pe alta, apare inevitabil o presiune asupra prețului”, a declarat Ilie Bolojan.

Livrările întârziate de țiței au redus producția Petromidia

Premierul a indicat activitatea redusă a rafinăriei Petromidia drept una dintre cauzele scăderii cantităților de combustibil disponibile în România. Întârzierea livrărilor de țiței a obligat rafinăria să funcționeze la jumătate din capacitate, ceea ce a redus volumele furnizate pieței.

Bolojan a precizat că problemele au fost între timp remediate, iar aprovizionarea și procesarea țițeiului ar urma să revină la normal.

„Suntem în situația în care una dintre rafinăriile care asigură o bună parte din combustibilul pentru piața românească, Petromidia, ca efect al nesosirii țițeiului la timp pentru a fi procesat, funcționează la jumătate din capacitate. Asta înseamnă că și cantitățile pe care le-a livrat în piață au fost mai reduse și, ca urmare a acestei stări, s-a creat o presiune suplimentară asupra prețului. În aceste zile, aceste aspecte s-au rezolvat, aprovizionarea cu țiței va reintra în normal și, din acest punct de vedere, cantitatea procesată pentru piața românească, în România sau în rafinăriile care livrează către România, va fi în bună regulă”, a afirmat premierul.

Blocaje pe calea ferată în distribuția carburanților

La problemele de producție s-au adăugat dificultăți în transportarea carburanților din terminalul de la Constanța către depozite și benzinării. Traficul feroviar intens către litoral și lucrările desfășurate pe calea ferată, unde circulația se face pe anumite porțiuni pe un singur fir, au întârziat trenurile care transportau motorină.

Cele mai afectate au fost livrările de la Oil Terminal către depozitele din vestul țării, situație care a pus o presiune suplimentară asupra prețurilor.

„De asemenea, o altă problemă a fost transportul combustibililor din terminalul de la Constanța către depozitele din țară și către stațiile de benzină. Suntem în situația în care, pe fondul circulației trenurilor spre mare cu o frecvență mult mai mare decât în celelalte perioade ale anului și pe fondul lucrărilor la linia de cale ferată, care ne permit să circulăm pe un singur fir, au existat probleme de transport. Sunt proiecte din PNRR care trebuie finalizate. A fost o problemă legată de transportul trenurilor cu motorină de la Oil Terminal către depozite, în special în partea de vest a țării. Aceste aspecte au pus, probabil, și o presiune suplimentară asupra prețului”, a declarat premierul.

Crizele externe, reflectate în prețurile de la pompă

Bolojan a invocat și factorii externi care afectează piața petrolului: escaladarea tensiunilor din Golf, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și situația din Marea Neagră. Aceste evoluții au readus prețurile internaționale la nivelurile maxime înregistrate în luna martie, iar efectele sunt vizibile în întreaga Europă.

Situația de securitate din Marea Neagră a dus, de asemenea, la creșterea costurilor de asigurare pentru petrolierele care transportă țiței, cheltuieli care se reflectă în prețurile carburanților din România.

„Avem două crize care influențează puternic piața țițeiului. Avem, în continuare, escaladarea situației din Golf, unde nu există predictibilitate în ceea ce privește evoluțiile. Avem războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina și ceea ce se întâmplă în Marea Neagră. Acești doi factori au făcut ca prețurile de pe piața internațională să revină, din păcate, la valorile pe care le-am avut în primăvară, în luna martie, când am fost la nivelul maxim. Am revenit în această zonă și acest lucru se vede în prețurile de la stațiile noastre de benzină, dar și în toată Europa, nu doar în România. Suplimentar față de ceea ce a fost, noi avem o situație mult mai tensionată în Marea Neagră. Avem costuri de asigurare pentru petrolierele care transportă țițeiul în Marea Neagră mult mai mari decât în primăvară, iar acest lucru se vede în prețurile pe care le avem la pompă în România”, a declarat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Expoziţia cuprinde peste 40 de lucrări create de pictor în timpul şederii sale în Grecia, inspirate din lumina strălucitoare şi coloristica specifică zonei mediteraneene. Pânzele redau armonii cromatice construite pe contrastul dintre albastrul intens al mării, oranjul solar al aşezărilor urbane şi albul rafinat al arhitecturii bizantine.

Peisajele, cu case, chiparoşi, fragmente de mare, bărci şi plaje aurii, sunt construite printr-un limbaj plastic articulat, cu tuşe care variază de la cele largi la cele dense, împăstate de culoare. Călătoriile artistului în insulele greceşti Hydra, Rodos şi Mykonos, precum şi popasul veneţian, au lăsat urme vizibile în această serie de lucrări, reflectând stări ce merg de la contemplaţie şi meditaţie până la exaltare şi bucurie.

Ansamblul pânzelor lui Marcel Muntean propune privitorului o experienţă vizuală şi emoţională marcată de încântare şi lumină.

În același timp, Guvernul pregătește un mecanism de rezervă care ar permite Transelectrica să solicite marilor consumatori industriali reducerea sau chiar întreruperea temporară a consumului, în cazul în care necesarul de energie nu va putea fi acoperit în orele de seară. Companiile vizate ar urma să fie informate cu 24 de ore înainte.

Discuții cu marii consumatori industriali

Bolojan a explicat că măsurile au fost stabilite în urma unei întâlniri cu reprezentanții marilor companii și ai organizațiilor patronale.

„Am încheiat o întâlnire importantă pe componenta de energie cu principalii consumatori și reprezentanți ai patronatelor. Am stabilit măsurile privind reducerea voluntară a consumului de energie în orele de seară.”

Executivul mizează, într-o primă etapă, pe colaborarea voluntară a companiilor, în funcție de specificul fiecărei activități. Unele fabrici își pot opri temporar anumite instalații, în timp ce altele își pot adapta programul de producție sau pot transfera o parte dintre operațiuni în afara intervalelor critice.

Premierul interimar a precizat că fiecare operator industrial are posibilități diferite de reducere a consumului, însă răspunsul primit în urma discuțiilor a fost unul favorabil.

Deficit regional și producție hidro redusă

Necesitatea economisirii energiei este pusă de autorități pe seama dificultăților existente în întregul sistem energetic regional. Debitul foarte scăzut al Dunării afectează producția hidro, în timp ce mai multe capacități nucleare și convenționale din țările vecine funcționează la nivel redus sau sunt indisponibile.

„Avem o criză energetică la nivel regional. Debitele de pe Dunăre sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani. Azi avem 1.450 metri cubi/s și tendința este în scădere, iar în a doua jumătate a săptămânii vom ajunge la 1.400 metri cubi/s.”

La Porțile de Fier, scăderea nivelului apei a dus la pierderea unei capacități de producție de aproximativ 2.000 MW. Și producția nucleară este afectată, iar România s-ar putea confrunta cu necesitatea opririi temporare a unui reactor. În același timp, Ungaria a închis trei grupuri energetice.

În aceste condiții, deficitul cumulat din România, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova ajunge la aproximativ 4.000 MW.

Presiunea cea mai mare apare în orele de seară, când producția fotovoltaică scade, iar consumul rămâne ridicat. Necesarul României este estimat la aproximativ 7.000-7.500 MW, iar importurile ajung zilnic la 2.000-2.500 MW. La rândul său, Ungaria importă aproximativ 4.000 MW, ceea ce limitează cantitățile disponibile pe piața regională.

Capacitățile de producție, folosite la maximum

Pentru compensarea deficitului, autoritățile au dispus utilizarea la capacitate maximă a instalațiilor disponibile. Au fost pornite centralele pe gaz din marile orașe, producția fotovoltaică este valorificată integral, iar în ultimele 20 de zile au fost autorizate capacități de stocare de peste 400 MW.

Unul dintre obiectivele principale este menținerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă, care asigură o putere de aproximativ 750 MW. Funcționarea acestuia depinde însă de nivelul apei necesare sistemului de răcire.

Autoritățile au intervenit și în zona Dunării pentru îndepărtarea unui obstacol care afecta circulația apei. După eliminarea unei stânci, sunt programate și alte operațiuni, inclusiv scufundarea unor barje, în încercarea de a menține nivelul necesar funcționării reactorului.

Apel pentru reducerea consumului între 21:00 și 23:00

Pe lângă măsurile luate în sectorul industrial, Ilie Bolojan a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să limiteze consumul de electricitate, în special în intervalul 21:00-23:00.

„Fac apel către populație, companii și instituții să reducem consumul! Unii au luat măsuri și se vede deja în consum. În această dimineață am avut un consum mai mic cu 200 MW.”

În cazul autorităților locale și al instituțiilor, recomandarea vizează reducerea activităților desfășurate seara în clădiri, diminuarea iluminatului public și arhitectural și reglarea intensității luminoase acolo unde acest lucru este posibil.

„Fac un apel către instituții și autoritățile locale să reducă seara activitățile în clădiri și iluminatul public. Să facă economie între orele 21:00 și 23:00.”

Guvernul consideră că astfel de măsuri, aplicate simultan de populație, instituții și companii, pot reduce necesarul de import și pot limita riscul apariției unor dezechilibre în sistem.

Transelectrica ar putea limita consumul marilor companii

Reducerea voluntară a consumului rămâne prima opțiune a autorităților. Totuși, dacă economiile realizate nu vor fi suficiente, Executivul intenționează să adopte o hotărâre prin care Transelectrica să primească instrumentele necesare pentru a interveni.

„În zilele următoare vom adopta o hotărâre de Guvern. În condițiile în care nu vom putea să acoperim consumul pe timp de seară, vom adopta un mecanism, prin Transelectrica, de limitare a consumului.”

Măsura ar urma să fie folosită numai în situații de urgență, iar operatorii economici vor fi anunțați în avans.

„Asta înseamnă o notificare cu 24 de ore înainte, pe care o primesc companiile, ca să își oprească sau să își reducă consumul. Este o măsură de rezervă. Dar o luăm în cazul în care va fi nevoie.”

Dispecerul energetic ar putea stabili nivelul reducerilor necesare pentru fiecare mare consumator, astfel încât funcționarea sistemului să fie menținută fără dezechilibre majore.

Dacia și Ford își suspendă producția

O parte dintre marii consumatori au început deja să aplice măsurile convenite cu Guvernul. Uzinele Dacia și Ford își suspendă producția până la 19 august, perioada urmând să fie folosită pentru lucrări de mentenanță și reparații.

„Una dintre măsurile care s-au pus deja în aplicare: intrarea în mentenanță și intrarea în reparații – Dacia și Ford sunt cu producția oprită până pe 19. Economie de 200 MW.”

Și alte companii ar urma să își reorganizeze activitatea în funcție de tehnologia utilizată și de posibilitatea de a reduce consumul în intervalele de vârf.

Răspunsul pentru Sorin Grindeanu privind producția pe cărbune

Întrebat despre solicitarea lui Sorin Grindeanu referitoare la folosirea cărbunelui pentru creșterea producției de energie, Ilie Bolojan a invocat angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanțări importante, s-a angajat să reducă producția pe cărbune. Din păcate, din 2021 și până în 2025, când am avut termenele, nu s-a făcut mare lucru și, cu întârziere, nu s-au realizat lucrurile.”

Premierul interimar a afirmat că, în perioada mandatului său, jalonul referitor la decarbonizare a fost renegociat, fiind obținute concesiile maxime considerate posibile. România trebuie să îndeplinească până la sfârșitul lunii august o serie de condiții, însă unele dintre acestea vor putea fi respectate doar parțial.

Bolojan a avertizat că încălcarea unilaterală a acordurilor asumate prin PNRR ar putea duce atât la pierderea unor finanțări, cât și la aplicarea unor corecții financiare importante.

În ceea ce privește CET Govora, premierul interimar a susținut că oprirea activității la finalul lunii august a fost stabilită în primăvara acestui an, în timpul mandatului fostului ministru al Energiei.

România, în urmă la capacitățile de stocare

Premierul interimar a vorbit și despre deficitul de capacități pentru stocarea energiei, explicând că marile proiecte energetice necesită perioade lungi de realizare și nu pot fi dezvoltate într-un timp foarte scurt.

El a criticat deciziile luate în ultimii ani, când finanțarea parcurilor fotovoltaice nu a fost condiționată de construirea unor instalații de stocare. În plus, problemele legate de avizele tehnice de racordare au încetinit investițiile.

Din această cauză, România ar avea o întârziere de aproximativ unul sau doi ani față de Bulgaria, stat care dispune de capacități de stocare mai mari.

Guvernul speră ca reducerea voluntară a consumului să fie suficientă pentru depășirea perioadei de presiune asupra sistemului. În cazul în care economiile nu vor acoperi deficitul din orele de seară, Transelectrica va putea solicita marilor consumatori să își limiteze temporar activitatea.

Cele două volume de poezie vor putea fi achiziționate la fața locului de la standul Cărturești, seara încheindu-se cu o dublă sesiune de autografe. Evenimentul este organizat de Revista de cultură „Familia”, avându-i ca parteneri pe Cărturești Oradea, Revista „Subversiv”, Moszkva Café.

Alexandru Vakulovski (n. 1978, Republica Moldova) este poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist și scenarist. A absolvit Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. A fondat împreună cu fratele său, Mihail Vakulovski, și graficianul Dan Perjovschi revista online Tiuk!. A fost redactor-șef al revistei Stare de Urgență în 2009 și redactor al Revistei la PLIC – literatură, artă, atitudine în 2010.

Conduce, împreună cu Moni Stănilă, Cenaclul Republica al Bibliotecii Municipale din Chișinău. Pentru aceeași bibliotecă realizează, din 2019, „Dialogurile bibliotecii”. A publicat trilogia „Letopizdeț” (2002-2007) și romanul „157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană” (2010). Din cărțile de poezie amintim: „ecstasy” (2005), „Dați foc la cărți” (2012), „Priveliști” (2017), „A cui e casa asta” (2020), „Zonă de frontieră” (2026).

A publicat și un volum de interviuri, „Afganii” (2016), și o carte pentru copii, „Ivan Turbincă 2.0”. Poeme și fragmente din cărțile sale au fost traduse în germană, engleză, cehă, franceză, suedeză, rusă, azeră, turcă, maghiară, italiană, greacă, lituaniană etc. De asemenea, autor al romanelor „Bong” (2007) și „Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea” (ed. a II-a, 2022), respectiv al biografiei romanțate „Urmuz. Cei dintâi trăsniți” (2021).

„Zonă de frontieră e o carte curată și gravă, care întoarce poezia spre lume, spre partea ei lovită și agresată de forța rea, opacă și difuză a războiului. Alexandru Vakulovski se instalează în marginea acestui loc, fizic și imaterial deopotrivă, unde viața e la graniță cu moartea, ordinea cu distrugerea, liniștea cu frica, uitarea cu dragostea, și de acolo își scrie raportul – acest lung poem – despre oameni, câini și păsări, despre trecerea înșelătoare a timpului”, spune Adrian Lăcătuș despre „Zonă de frontieră”.

Moni Stănilă (n. 1978, Colonia fabricii) a studiat teologie ortodoxă și literatură la Timișoara și Sibiu. Din 2010 locuiește la Chișinău, unde, împreună cu Alexandru Vakulovski, organizează Cenaclul Republica. A publicat șase cărți de poezie, două romane, două cărți pentru copii și romanul biografic „Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare” (2019). Volume de poezie recente: „Ale noastre dintru ale noastre” (2020), „Ofsaid” (2022) și „Colonia fabricii” (ediția a II-a, 2025). A obținut mai multe premii și a apărut în traducere în Germania și Suedia. În 2024, i s-a decernat la Timișoara premiul „Ion Monoran”.

„Colonia fabricii apare la zece ani de la prima ei încarnare (căreia i s-au adăugat acum o mulțime de istorii și fragmente întregitoare) într-o ediție definitivă ce adâncește experiența tulburătoare pe care Moni Stănilă ne-o propune în acest amplu poem de familie în trei părți. O carte-document ce cuprinde povești și monoloage străbătute de un lirism dens, un volum hibrid care încorporează procese verbale, certificate, liste oficiale și fragmente de scrisori în stare să scoată la iveală viața (cu toate tumefierile, duplicitățile, răzvrătirile și melancolia ei) plină de meandre a trei bărbați, din perioada interbelică până în postcomunism. Istoria mică, intimă, placată pe Istoria mare, înaintând zguduită de succesive talazuri politice și sociale”, punctează Claudiu Komartin pe marginea volumului „Colonia fabricii”.