Într-o postare publică, Oana Gheorghiu a descris situația companiei într-un registru critic, susținând că aceasta cumulează pierderi semnificative și administrează defectuos activele imobiliare. Ea afirmă că societatea ar avea „pierderi cumulate de peste 30 de milioane de lei” și că o parte importantă dintre imobile „nu produc nimic”.

Conform datelor prezentate de aceasta, dintr-un total de 31 de imobile (terenuri și clădiri) aflate în administrare în orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța și Oradea, nu ar genera venituri deloc. Veniturile anuale ar fi de ordinul a 3,6 milioane de lei, în scădere, în timp ce pierderile raportate pentru anul 2025 sunt estimate la 8,7 milioane de lei.

Oradea: un teren strategic, dar inert economic

În paralel, un plan de restructurare al companiei prevede revenirea pe profit începând cu 2026 și acoperirea pierderilor abia până în 2034. Criticii acestui plan îl consideră vag, bazat pe formulări generale precum „optimizarea fluxurilor interne” sau „digitalizarea proceselor”, fără indicatori concreți de performanță sau responsabilități clare.

Unul dintre activele menționate în spațiul public, potrivit informațiilor obținute de Bihon.ro, este un teren amplasat pe Calea Clujului, într-o zonă de intersecție a unei artere rutiere importante, cu deschidere către un sens giratoriu. Terenul este alcătuit din două numere cadastrale distincte, are o suprafață considerabilă și nu este în prezent edificat.

Importanța sa urbanistică este evidentă: zona Calea Clujului reprezintă una dintre principalele porți de intrare în Oradea, cu trafic intens și potențial comercial și logistic ridicat. În astfel de amplasamente, terenurile au în mod obișnuit o valoare de piață ridicată și sunt considerate atractive pentru dezvoltări comerciale, servicii sau infrastructură.

Cu toate acestea, în lipsa unor proiecte active de valorificare, terenul rămâne, potrivit criticilor, un activ neproductiv, înregistrat contabil, dar fără contribuție economică directă. Cazul este prezentat ca exemplu al modului în care portofoliul companiei include active valoroase, dar insuficient exploatate.

Controverse privind contracte și administrare

În aceeași intervenție publică, Oana Gheorghiu a enumerat mai multe situații pe care le descrie drept disfuncționalități în administrarea activelor statului. Printre acestea se numără:

• plata unor sume semnificative către un cabinet de avocatură pentru o vânzare imobiliară care nu s-a finalizat;
• contracte de lucrări atribuite direct, în anumite cazuri peste limitele procedurilor interne declarate;
• situații în care lucrări ar fi fost plătite parțial fără recepție finală;
• chirii neîncasate sau contracte derulate fără colectarea efectivă a veniturilor;
• utilizarea unor valori de închiriere neactualizate de peste un deceniu.

Un element central al criticii vizează rolul Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituția care nu doar deține acțiunile, ci și numește administratorii și aprobă planurile de restructurare.

În opinia Oanei Gheorghiu, faptul că planurile de redresare sunt aprobate în forma actuală, fără indicatori riguroși de performanță și fără mecanisme de sancționare în caz de eșec, ridică semne de întrebare privind eficiența supravegherii statului asupra propriilor active.

„Terenurile și clădirile despre care vorbim nu sunt ale AAAS și nu sunt nici ale administratorilor. Sunt ale noastre, ale tuturor. Iar singurul mod ca ele să producă profit pentru noi este să nu mai închidem ochii în fața incompetenței și a hoției”. Ea mai susține că România deține un număr foarte mare de companii de stat: „Statul român este acționar în peste 1.500 de companii, o mare parte dintre ele fiind ținute în viață doar ca băieții deștepți să se îmbogățească și mai mult și mai mult”.

De precizat că Florin Panea a solicitat anonimizarea numelui său pe portalul instanțelor, în dosarul în care i-a fost judecată plângerea împotriva controlului judiciar. Pe lângă brancrută frauduloasă, el este cercetat și pentru stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul de stat.

Acuzații: datorii fictive și restituiri de TVA

Omul de afaceri a fost acuzat că în perioada mai – august 2022 ar fi înregistrat în contabilitatea unei firme din Oradea pe care o administra datorii fictive care ar fi constat în pretinse dividende pe care le-ar fi datorat unei alte societăți ce i-ar fi aparținut, dar și asociatului său, Relu Păun.

Aceste datorii ar fi fost înscrise apoi în tabelul definitiv al creditorilor în procedura de insolvență. În același timp, s-a trecut la „eliminarea și transferarea scriptică, fără justificare, a creanței de 5.785.941 de lei deținută împotriva unei alte societăți comerciale, administrată de bărbații de 56 și 53 de ani, către același asociat (cel de 60 de ani), în scopul denaturării masei credale și prejudicierii creditorilor, în special a creditorului bugetar”, se preciza într-un comunicat al Poliției Bihor, emis la momentul audierii lui Panea.

Prin aceste manevre s-ar fi produs un prejudiciu de aproape 14,8 milioane de lei, au calculat anchetatorii de la Parchetul Bihor și Serviciul de Investigare a Criminalității Economice (SICE).

În plus, Florin Panea a fost acuzat că a cerut restituirea TVA prin depunerea la Fisc a 25 de deconturi, între 2018 și 2024. A făcut acest lucru alături de fratele său, în calitate de administratori a două SRL-uri din Oradea și Aleșd. A fost cauzat astfel o pagubă de 6,3 milioane de lei, „din care suma de 503.016 lei a fost aprobată și rambursată societății, iar suma de 5.836.038 de lei a fost compensată cu TVA-ul colectat, neachitat și datorat bugetului de stat”, au detaliat ofițerii SICE.

Procurorul de caz a instituit sechestrul asupra unui apartament cu terenul aferent, de 2,1 milioane de lei, dar și asupra stocului de marfă de aproape 28 de milioane de lei, aparținând celor patru firme administrate de frații Panea și Relu Păun.

Patronul Leonardo, Florin Panea, pus sub control judiciar după audieri într-un dosar de bancrută frauduloasă, cu prejudiciu de peste 21 de milioane de lei

Caietele de sarcini se pot achiziţiona de la sediul Primăriei comunei Sântandrei, la preţul de 250 lei.

Garanţia de participare la licitaţie este de 14.682,94 lei.

Ofertele, se vor depune la Primăria comunei Sântandrei pină la data de 13.07.2026, orele 14:00, iar deschiderea ofertelor va avea loc in data de 14.07.2026, orele 10:00.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la biroul achizitii al Primăriei comunei Sântandrei, la tel. 0259 – 415947.

Advertorial: CH 28160

• Hidișelu de Sus – în data de 24.06.2026 până la ora 22:00
• Drăgești – în data de 25.06.2026 pâna la ora 16:00
• Ceica – în data de 25.06.2026 până la ora 10:00
• Lăzăreni – în data de 25.06.2026 până la ora 10:00

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat.

Recomandăm consumatorilor afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru intervalul menționat. După reluarea furnizării, este posibil ca apa să prezinte turbiditate temporară, caz în care se recomandă utilizarea acesteia doar în scopuri menajere până la limpezire.

Compania de Apă Oradea le mulțumește consumatorilor pentru înțelegere și colaborare.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

FOTO: PMO

Noile adăposturi vor putea fi utilizate gratuit de către cetățeni până la începutul anului 2027, perioadă în care municipalitatea va derula un program pilot de monitorizare și evaluare a sistemului.

Accesul se realizează prin intermediul unei aplicații dedicate, care poate fi accesată direct de pe site-ul furnizorului. Fiecare adăpost este prevăzut cu un autocolant ce conține un cod QR, iar prin scanarea acestuia utilizatorul este direcționat automat în aplicație. Contul poate fi creat rapid, după care se poate deschide sesiunea de parcare pentru utilizarea adăpostului.

Cele patru adăposturi sunt amplasate în următoarele locații:

• Strada Alexandru Cazaban, în zona Podului Carol;
• Strada Parc I.C. Brătianu, în zona intersecției cu Strada Olteniei;
• Zona Universității – mal Peța (Drumul Militar);
• Strada Islazului, în zona Sălii Polivalente, în vecinătatea căminelor studențești.

Prin această inițiativă, Primăria Oradea urmărește să încurajeze utilizarea bicicletei ca alternativă de transport urban, oferind bicicliștilor posibilitatea de a-și lăsa vehiculele în condiții de siguranță în apropierea unor puncte de interes din oraș.

Adăposturile sunt monitorizate video și permit accesul controlat exclusiv utilizatorilor înregistrați în aplicație. Un avantaj important este faptul că funcționează complet autonom, fără a necesita racordarea la rețelele tehnico-edilitare existente, alimentarea cu energie fiind asigurată prin panouri fotovoltaice integrate.

Perioada de utilizare gratuită, până la începutul anului 2027, are și rolul unei etape pilot, în cadrul căreia municipalitatea va analiza gradul de utilizare și comportamentul utilizatorilor, pentru a adapta ulterior sistemul la nevoile reale din oraș.

Achiziția a fost realizată de la S.C. Rastel.io Solutions SRL, care va asigura, în baza contractului, administrarea și mentenanța adăposturilor pentru o perioadă de 2 ani. Valoarea contractului este de 139.495,80 lei fără TVA.

Programul festivalului va fi împărțit pe patru scene, fiecare dedicată unui stil muzical diferit.

Pe Main Stage vor urca Lost Frequencies, James Hype, Jonas Blue, Inna, Rareș, Puya, Albert NBN, IDK, Petre Ștefan, Badd G, Nouă Unșpe, Ursaru Live, Speak, Dirty Nano, Vladimir, Șaguna b2b Benzol și Arias.

Sunrise Stage va fi dedicată seturilor electronice și atmosferei de festival până în zorii zilei. În program sunt anunțați Sllash Dope, John Trend, Andre Rizo, RBOR, Budai House Clique, Gabriel M, Deny vs Goldcher, Reman și alți invitați.

Pentru publicul nostalgic, MyRetro Stage îi va aduce pe scenă pe Pepe, MOHOMBI, Fly Project, Celia, Natalia Bendre, Serenity și alți invitați.

Underground Stage va fi dedicată muzicii electronice și îi va avea în program pe LEE BURRIDGE, P R I K U, Peter Makto, Bentze, COXXO și alți artiști apreciați în scena muzicii electronice.

Deținătorii de bilete VIP vor avea acces și la petrecerile private after-hours, organizate într-o zonă dedicată.

Potrivit organizatorilor, ediția din acest an va avea o suprafață de festival extinsă, zone de relaxare, activități pentru toate vârstele, spații interactive și un food court cu peste 40 de comercianți. Copiii cu vârsta de până la 10 ani vor avea acces gratuit în festival dacă sunt însoțiți de un adult.

Biletele și informațiile suplimentare sunt disponibile pe site-ul oficial al festivalului: wavesfestival.ro.

FOTO: Waves Festival 17.06.2026

Pornind de la această realitate, Lumea D&I, Lumea Diversității și Incluziunii, lansează programul pilot „Siguranța Copiilor, O Șansă Pentru Viitor”, o inițiativă națională care propune o abordare aplicată, multidimensională și măsurabilă asupra siguranței elevilor.

În cadrul proiectului, trei instituții școlare din România vor primi fiecare câte 5.000 de euro pentru implementarea unor soluții inovative dedicate siguranței elevilor. Finanțarea va fi completată de mentorat, materiale de campanie, suport de implementare și vizibilitate națională în cadrul raportului „Indexul Siguranței Tinerilor: România 2026”.

„Cele mai importante semințe pe care le plantăm nu sunt în pământ, ci în sufletele copiilor. Există în fiecare copil o lume întreagă de lumină, curiozitate și visuri care așteaptă să fie descoperite. Pornind de la această convingere, cadrele didactice ale colegiului nostru implicate în proiectul „Siguranța copiilor, o șansă pentru viitor” au ales să se alăture acestei inițiative cu responsabilitate și emoție, conștiente că fiecare experiență oferită elevilor poate deveni o amprentă profundă în devenirea lor.

Prin acest proiect ne dorim să le oferim elevilor nu doar informații, ci mai ales siguranță, încredere în sine și curajul de a explora lumea din jurul lor. Fiecare pas pe care îl facem alături de ei reprezintă o investiție în viitor, dar mai ales în oameni.” spune Simona Pașcalău, învățătoare la Colegiul Național „Onisifor Ghibu” din Oradea și câștigătoarea titlului Învățătoarea Anului.

Proiectul debutează cu o campanie națională de colectare de povești reale despre siguranță și despre situațiile în care copiii, profesorii sau părinții au simțit vulnerabilitate, presiune, teamă, expunere, izolare sau lipsă de sprijin. Aceste povești vor fi colectate printr-o platformă online anonimă, sigură din punct de vedere GDPR, și vor deveni baza de lucru pentru etapa următoare a programului. Pe lângă componenta narativă, proiectul include și un studiu de impact aplicat în școlile participante, la debutul programului și după implementarea soluțiilor. O etapă-cheie a proiectului va fi hackathonul dedicat soluțiilor inovatoare pentru siguranța copiilor.

Profesioniști și studenți din domenii precum educație, psihologie, IT, design și arhitectură vor analiza poveștile colectate și vor propune soluții concrete, adaptate nevoilor reale identificate în școli. Ulterior, fiecare școală participantă va alege soluția cea mai potrivită pentru propria comunitate, va construi un plan de implementare și va primi finanțarea necesară pentru aplicarea acesteia

Pot participa membrii creatori ai AIEFA și ai celor 66 de organizații partenere ale acesteia din Europa, Asia, Africa și Orientul Mijlociu, precum și alți iubitori ai fotografiei. Înscrierea se face cu un număr de 10 de imagini/autor care să se încadreze în genericul concursului internațional.

Organizatorii urmăresc „promovarea unor lucrări orientate spre imaginea senzorială a vinului (culoare, aromă, gust), expresia feței persoanelor când descoperă frumusețea vinului, peisaje cu viță-de-vie, struguri, culesul și prelucrarea strugurilor, legătura vinulului cu religia și arta, pivnițe, vinoteci și vinuri la învechit, prezența vinului la masă, în viața cotidiană”.

Participarea la concursul internațional este gratuită. Toate lucrările vor avea titlurile înscrise în borderou în limbile română sau engleză, iar organizațiile partenere vor trimite colecțiile pe borderou colectiv. Borderoul va fi trimis semnat în format electronic în https://www.dropbox.com/request/CyAcHPxNxsFReZkkdxoC. Semnătura va certifica, în acest fel, originalitatea imaginilor, precum și faptul că lucrările aparţin autorilor, respectiv că ele au fost realizate în România. Nu se acceptă în concurs lucrări despre persoane în stare de ebrietate sau lucrări care cuprind etichete de vin sau care pot fi interpretate ca o reclamă pentru un producător de vin, respectiv lucrări participante la edițile anterioare ale concursului.

Foto: Uhrin Milan

Ultimul termen de trimitere a lucrărilor este data de 28 iunie. Jurizarea va avea loc la data de 2 iulie, iar anunțarea rezultatelor se va face în 6 iulie. Informații suplimentare se pot obține la adresa de e-mail: eurofotoart@gmail.com sau la telefonul: 0741/ 212111.

Lucrările vor fi jurizate de către un juriu format din: dr.ing. Patricia Știrbu, preşedinte Summit Agro România, artistul fotograf Ștefan Tóth István AFIAP, ESFIAP, HonEFIAP preşedintele juriului și dr. Dorin Popa, preşedinte al Asociației pentru Civilizația și Cultura Vinului „Millesime” Oradea. Membrii juriului vor stabili lucrările acceptate pentru expunere precum și cele premiate. Organizatorii intenționează să editeze catalogul tipărit al Salonului Internațional.

Vernisajul salonului internațional, precum şi înmânarea premiilor, va avea loc la data de 3 octombrie, la ora 18:00, la Centrul Expozițional al Federației Internaționale de Artă Fotografică din cadrul Palatului Princiar al Cetății Oradea, Corpul E, parter, în cadrul manifestărilor dedicate Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc. Salonul internațional va fi itinerat în mai multe oraşe din România, dar și peste granițele țării.

Conform specialiștilor, joi, 25 iunie, în Crișana, Banat, Oltenia, Maramureș, Dobrogea, Muntenia, cea mai mare parte a Transilvaniei, sudul și estul Moldovei vor fi înregistrate temperaturi deosebit de ridicare pentru această perioadă. Maximele înregistrate vor fi între 30 și 35 de grade, valorile cele mai mari vor fi în vest și nord – vest, unde va fi, izolat, caniculă.

foto: ANM

Disconfortul termic va fi accentuat în special în zonele de câmpie, unde indicele de temperatură – umezeală va depăși ușor pragul critic de 80 de unități.

Avertizări repetate

Județul Bihor se află deja în cursul zilei de miercuri, 24 iunie sub incidența unui cod galben de căldură, tot în intervalul orar 12 -21. Avertizarea este valabilă în Crișana, Maramureș, nordul Banatului, nordul și nord-vestul Transilvaniei.

Meteorologii au anunțat maxim de 30 – 35 de grade pentru ziua de miercuri și atingerea pragului critic de 80 de unități al indicelui temperatură – umezeazlă.