În fotografia postată pe grupul INFO TRAFIC BIHOR & ORADEA se poate observa că în accident a fost implicat un singur autoturism, un BMW. Vehiculul a ajuns răsturnat, cu roțile în sus, chiar lângă carosabil.

Județul Bihor se află sub incidența unui cod galben de furtuni, ploi torențiale, vijelii și grindină, valabil de luni, 1 iunie, ora 12:00, până marți, 2 iunie, ora 10:00.

În urma incidentului nu au fost înregistrate persoane rănite.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Bihor, locotenent-colonel Camelia Roșca, pompierii bihoreni nu au fost mobilizați la locul evenimentului.

„De remarcat că din totalul de 19 meciuri jucate (grupe municipiu, municipiu, intermediară județ, județ, zonă cu 5 județe), LPS Bihorul nu au pierdut decât finala cu LPS Constanța”, se menționează în postarea de pe pagina liceului orădean.

Incidentul s-a petrecut luni, 1 iunie, în jurul orei 12.00, la aproximativ 20 de kilometri de Sibiu. Un camion intrase într-un parapet, iar în autoturismul implicat se afla o femeie în stare gravă.

Andrei Szolosi, aflat în trafic în timpul liber, a observat situația și a oprit pentru a acorda primul ajutor. După evaluarea victimei, acesta a început imediat manevrele de resuscitare.
În sprijinul său a venit și un alt paramedic aflat întâmplător pe autostradă. Împreună au continuat intervenția până la sosirea echipajului cu medic din Sibiu.

Potrivit directorului Serviciului de Ambulanță Județean Bihor, Liciniu Venter, femeia era din Bihor și este posibil să i se fi făcut rău la volan înainte de producerea accidentului.

„Un coleg de-al nostru, aflat în timpul liber, mergea la București împreună cu familia. Pe Autostrada Deva-Sibiu, la 20 de kilometri de Sibiu, a întâlnit un accident, un camion care intrase într-un parapet. O femeie de aproximativ 40 de ani era în mașină, cianotică (n.r. vânătă). Colegul nostru a evaluat starea victimei și a început resuscitarea. Tot de pe autostradă i-a venit în ajutor un paramedic care se afla în trafic. Cert este că a reușit să o resusciteze, iar echipajul cu medic de la Sibiu a luat-o în viață”, a declarat Liciniu Venter.

Femeia a fost preluată de echipajul medical sosit la fața locului și transportată pentru îngrijiri de specialitate.

FOTO: Cupa Lotus – Ziua 1 – foto: Teodor Biriș

 

FOTO: Cupa Lotus – Ziua 2 – foto: Teodor Biriș

Cupa Lotus – Ziua 3 – foto: Teodor Biriș

 

FOTO: Festivitate de premiere Cupa Lotus – foto: Teodor Biriș

 

Investiție de 7,6 milioane de lei. Bază sportivă nouă inaugurată la Sânmartin cu nume importante din fotbal și Cupa Lotus

În prezent, în multe familii din comună există dificultăți legate de lipsa resurselor financiare, acces redus la activități extracurriculare și oportunități limitate pentru copii și adolescenți. Autoritățile locale susțin că proiectul a fost gândit tocmai pentru a răspunde acestor probleme și pentru a oferi un sprijin pe termen lung tinerilor care au nevoie de sprijin educațional și social. Grupul-țintă al proiectului este format din 260 de copii aflați în situații vulnerabile, inclusiv tineri de etnie rromă. În cadrul centrului, aceștia vor avea posibilitatea să participe la activități muzicale, sportive și creative, dar și la programe de învățare și dezvoltare personală. Centrul va fi un spațiu deschis comunității, unde accentul va fi pus pe formarea încrederii în sine, dezvoltarea abilităților sociale și încurajarea participării la activități educaționale.

O soluție pentru prevenirea abandonului școlar

Unul dintre obiectivele principale ale proiectului este prevenirea abandonului școlar și reducerea fenomenului de izolare socială în rândul copiilor și adolescenților. În acest sens, activitățile desfășurate la „Casa Muzicii” vor avea rolul de a crea legături între copii, familie și comunitate, oferind în același timp alternative pentru petrecerea timpului liber într-un cadru organizat. Administrația locală consideră că investiția depășește dimensiunea unei simple construcții și reprezintă o investiție în viitorul comunității. Prin acest proiect, autoritățile își propun să creeze condiții mai bune pentru copiii care provin din familii vulnerabile și să contribuie la creșterea șanselor acestora de integrare educațională și socială. „Casa Muzicii” este gândită ca un spațiu modern și accesibil, unde copiii vor putea participa la activități care să îi ajute să își descopere aptitudinile și să își dezvolte abilitățile personale.

Reprezentanții administrației locale susțin că proiectul transmite un mesaj legat de importanța sprijinirii copiilor și a investițiilor în educație și dezvoltare comunitară. Proiectul este finanțat prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, cu sprijin din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European Plus. Valoarea totală a investiției este de 7,2 milioane de lei, din care 6,6 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă din fonduri europene. Perioada de implementare a proiectului este estimată la 51 de luni. Primarul Mados Attila susține că proiectul face parte dintr-o strategie mai amplă de dezvoltare a serviciilor sociale și educaționale din comună și de sprijinire a familiilor aflate în dificultate.

„De 15 ani, realizez emisiunea la Antena 3, au fost ani intenși. Vă mulțumesc pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o. Aceasta a fost ultima ediție la Subiectiv. A fost ultima emisiune realizată la Antena 3 CNN. Le mulțumesc colegilor din redacție”, a anunțat Răzvan Dumitrescu la Antena3 în urmă cu câteva momente, potrivit gândul.ro

Răzvan Dumitrescu și-a început cariera în televiziune în anii ’90, la TV SOTI, unde a fost prezentator al știrilor de seară, alături de Andreea Esca. Ulterior, jurnalistul a lucrat la TVR, B1 TV și Realitatea TV, iar din 2010 și-a continuat activitatea la Antena 3/Antena 3 CNN. La Realitatea TV a moderat talk-show-ul politic „Realitatea Zilei”, iar la Antena 3 a realizat emisiunea „Subiectiv”, format de actualitate și dezbatere difuzat în prime time.

Cu un profil construit în zona talk-show-ului politic, a dezbaterii publice și a jurnalismului de televiziune, Răzvan Dumitrescu este asociat cu unele dintre cele mai importante stații de știri din România. Este unul dintre cei mai experimentați jurnaliști TV din România și fost prezentator al emisiunii „Subiectiv cu Răzvan Dumitrescu”, emisiune dedicată celor mai importante subiecte ale momentului, mai scriu cei de la gândul.ro

O situație similară se regăsește și în Timișoara, unde locuințele noi au un preț mai mare cu 105 euro/mp față de cele vechi. În cele mai multe dintre marile orașe ale țării, însă, diferențele sunt reduse sau chiar în favoarea apartamentelor vechi.

Cel mai scump oraș din România rămâne Cluj-Napoca, unde prețurile pentru apartamentele noi și cele vechi sunt aproape identice. Proprietarii cer, în medie, 3.310 euro/mp pentru locuințele noi și 3.317 euro/mp pentru cele vechi, ambele segmente înregistrând o creștere de 6% față de aceeași perioadă a anului trecut. La polul opus se află Bucureștiul, unde diferența dintre cele două segmente este cea mai mare din țară. Apartamentele vechi se vând cu aproximativ 2.535 euro/mp, în timp ce locuințele noi au un preț mediu de 2.015 euro/mp. Astfel, cumpărătorii plătesc în medie cu 520 de euro mai mult pentru fiecare metru pătrat dintr-un apartament vechi, a transmis stiridecluj.

Specialiștii explică această situație prin amplasarea locuințelor. În general, apartamentele vechi sunt situate în zone mai centrale, cu acces mai bun la transport, școli și alte servicii, aspecte care cântăresc mult în decizia de cumpărare. Analiza mai arată că interesul pentru apartamentele vechi a crescut semnificativ în ultimul an, pe fondul prețurilor tot mai ridicate ale locuințelor noi și al modificărilor fiscale care au influențat piața imobiliară.

În alte mari orașe ale țării, diferențele dintre cele două segmente sunt mai reduse. La Brașov, Iași și Constanța, prețurile apartamentelor vechi și noi sunt apropiate, în timp ce la Craiova au fost înregistrate unele dintre cele mai mari creșteri anuale pe segmentul locuințelor vechi.

Amenzi totale de 3,18 milioane de lei aplicate de polițiștii bihoreni

Potrivit raportului, polițiștii din mediul urban au intervenit la 2.315 evenimente semnalate prin apeluri la 112, din totalul de 4.616 sesizări înregistrate la nivelul județului. Totodată, au fost efectuate 360 de controale privind sistemele de pază și au fost aplanate 995 de stări conflictuale. În mediul rural, polițiștii au intervenit la 1.958 de sesizări venite prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112. Pentru neregulile constatate, structurile de ordine publică au aplicat 4.123 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 3,18 milioane de lei. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate pentru încălcări ale legislației rutiere și ale normelor de conviețuire socială.

Pe linia prevenirii criminalității și a relației cu comunitatea, polițiștii de proximitate au desfășurat 1.587 de activități în unitățile de învățământ din județ, de la instruiri și prezentări, până la activități de prevenire. Totodată, au fost organizate 48 de activități în colaborare cu asociațiile de proprietari și 69 de acțiuni dedicate pentru prevenirea victimizării persoanelor vârstnice. La începutul trimestrului, polițiștii de proximitate aveau în evidență 143 de stări conflictuale. În perioada analizată au fost înregistrate alte 296, iar 96 au fost aplanate, astfel că la finalul lunii martie erau monitorizate 343 de astfel de situații. Polițiștii de proximitate au desfășurat 1.587 de activități în unitățile de învățământ din județ, iar în comunități au fost organizate 48 de activități în colaborare cu asociațiile de proprietari. Pe linia combaterii tăierilor ilegale de arbori, au fost aplicate 65 de sancțiuni în valoare de 134.500 de lei și au fost confiscați peste 705 metri cubi de material lemnos.

Pe raza judeţului Bihor, media zilnică a efectivelor folosite pentru asigurarea ordinii publice a fost de 67 pollțiști de ordine publică în mediul urban, respectiv 76 poliţişti în mediul rural.

Misiuni suplimentare pentru jandarmi

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bihor a executat în primul trimestru 3.227 de misiuni, cu participarea a 5.773 de jandarmi, în creștere față de perioada similară a anului trecut. Dintre acestea, 2.856 au fost misiuni de menținere a ordinii publice, iar 107 au vizat asigurarea măsurilor de ordine la proteste, evenimente sportive, culturale și religioase. Jandarmii au asigurat măsuri de ordine la 35 de manifestații de protest, 38 de evenimente culturale și religioase, 31 de manifestări sportive și trei vizite oficiale. În cadrul acestor activități au fost constatate mai multe contravenții și infracțiuni, fiind aplicate amenzi și întocmite acte de sesizare penală.

O componentă importantă a activității a fost reprezentată de siguranța în zona unităților de învățământ. În județ au fost executate 757 de misiuni de menținere a ordinii publice în apropierea școlilor și liceelor din Oradea, Marghita, Aleșd, Beiuș și Budureasa. În cadrul patrulelor și intervențiilor, jandarmii au constatat 59 de infracțiuni în misiuni independente și alte 55 în cooperare cu poliția. Au fost aplicate 403 sancțiuni contravenționale, dintre care 313 amenzi în valoare totală de 354.600 de lei, iar 82 de persoane au fost conduse la sediile poliției pentru verificări suplimentare.

Reducerea timpului de răspuns la incendii

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Crișana” a raportat 3.689 de misiuni în primul trimestru al anului, media fiind de 41 pe zi. Din total, 2.599 au fost intervenții SMURD, iar 690 au reprezentat alte tipuri de situații de urgență. În județ au fost înregistrate 273 de incendii, dintre care 154 de incendii cu pagube. respectiv 19 incendii de vegetație sau arderi necontrolate. Potrivit raportului, principalele cauze ale incendiilor au fost focul deschis, coșurile de fum necurățate și defecțiunile la instalațiile electrice. Majoritatea incendiilor au avut loc în mediul rural, unde s-au înregistrat 175 de cazuri, față de 98 în mediul urban.

În urma acestora, trei persoane au decedat, iar alte zece au fost rănite. Pompierii au reușit să salveze sau să evacueze 11 persoane. Valoarea bunurilor salvate în urma incendiilor a fost estimată la aproximativ 90 de milioane de lei, în timp ce pagubele au fost evaluate la circa 11 milioane de lei. Raportul mai arată că timpul mediu de răspuns la incendiile cu pagube a scăzut de la 13,44 minute în primul trimestru al anului trecut, la 11,48 minute în 2026. De asemenea, au fost executate opt misiuni pentru ridicarea muniției rămase neexplodate din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și au fost monitorizate peste 600 de transporturi de substanțe și deșeuri periculoase.

Poliția de Frontieră Oradea a raportat 107 fapte ilegale constatate în județul Bihor, dintre care 74 de natură penală. respectiv 33 de natură contravențională. Cele mai multe infracțiuni au fost legate de circulația pe drumurile publice – 43 de cazuri, trafic de migranți – două cazuri, falsuri – 12 cazuri și tentative de trecere ilegală a frontierei – 5 cazuri. Într-un caz, polițiștii de frontieră au descoperit în zona Diosig o persoană care avea 20.000 de țigarete netimbrate, ascunse într-un autoturism, cu o valoare estimată de aproximativ 28.800 de lei.

Controale, amenzi și persoane fără adăpost ridicate de Poliția Locală

Poliția Locală Oradea a continuat acțiunile privind traficul greu, parcările destinate persoanelor cu dizabilități și circulația trotinetelor electrice. Pe aceste segmente au fost aplicate 278 de sancțiuni, în valoare de 45.400 de lei. În domeniul parcărilor au fost întocmite 6.633 de note de constatare și 1.420 de procese-verbale, în valoare totală de aproximativ 1,97 milioane de lei. Pentru accesul neautorizat în zona pietonală centrală au fost emise alte 60 de note de constatare și 29 de procese-verbale, în valoare de 131.400 de lei. Pe segmentul rutier au fost aplicate 1.466 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 312.000 de lei, și au fost ridicate 465 de autoturisme. În urma somațiilor aplicate pentru mașinile abandonate, șapte vehicule au fost ridicate de autorități, celelalte fiind mutate de proprietari. În ceea ce privește ordinea publică, polițiștii locali au aplicat 312 sancțiuni pentru tulburarea liniștii publice și apelarea repetată la mila publicului. Au fost desființate peste 62 de adăposturi improvizate și au fost ridicate aproximativ 480 de persoane fără adăpost.

În domeniul protecției mediului au fost aplicate 483 de sancțiuni pentru depozitări ilegale de deșeuri, terenuri neîntreținute și lipsa contractelor de salubritate, valoarea totală a amenzilor depășind 620.000 de lei. Polițiștii locali au mai aplicat 113 sancțiuni în domeniul controlului comercial pentru ocuparea ilegală a domeniului public, lipsa avizelor de funcționare sau nerespectarea programului de funcționare al agenților economici. În domeniul disciplinei în construcții au fost aplicate 462 de sancțiuni contravenționale, au fost emise 57 de note tehnice și 67 de somații pentru supraimpozitare.

Instanța a observat că bărbatul nu a respectat niciuna din condițiile impuse prin sentința din 2024, dând dovadă de „rea-credință” și „dezinteres”.

Bătaie și amenințări cu moartea

Marcel Covaci a fost inculpat într-un dosar penal de amenințare, loviri sau alte violențe, violare de domiciliu și tulburarea ordinii și liniștii publice după o întâmplare din 11 octombrie 2023. Băut, s-a înarmat cu un par de lemn și a intrat în locuința unei femei din Călacea.

A lovit-o pe proprietara casei cu pumnul în spate și în față, după care a tras-o de păr din locuință până în curte, unde a continuat să o lovească. A amenințat-o cu moartea și cu incendierea casei, totul după un conflict spontan izbucnit între el și victimă.

Alertați de strigăte, mai mulți vecini au ieșit să vadă ce se întâmplă. Aflat în apropiere, soțul femeii a venit imediat acasă, i-a luat agresorului bucata de lemn din mână și l-a scos din curte. Ulterior, Marcel Covaci a fost arestat timp de mai bine de o lună.

Împăcare, dar și condamnare

În ianuarie 2024, deși s-a împăcat cu victima, Judecătoria Salonta l-a condamnat pe agresor la un an și o lună de închisoare pentru tulburarea liniștii publice, suspendând executarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani. În acest interval, bărbatul era obligat să se prezinte la Serviciul de Probațiune, să urmeze un program de reintegrare socială și să muncească 60 de zile în folosul comunității.

În ciuda avertismentelor primite de la consilierii de probațiune, nu a îndeplinit niciuna din aceste condiții. Nici măcar atunci când instanța a fost sesizată pentru a-i revoca suspendarea executării pedepsei, Covaci nu s-a prezentat la dezbateri.

„Se conturează în mod clar un refuz efectiv şi nejustificat al intimatului de a respecta măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse, cu rea-credinţă, context în care beneficiul suspendării executării sub supraveghere a pedepsei aplicate nu a fost valorificat de inculpat prin adoptarea unei conduite responsabile, care să dovedească faptul că scopul individualizării pedepsei a fost atins”, a remarcat Judecătoria Salonta, care a dispus ca Marcel Covaci să-și execute pedeapsa în penitenciar.

Hotărârea dată la finalul lunii mai poate fi contestată într-un interval de 3 zile.