Sprijinul se acordă în baza Legii nr. 203/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865/2026, act normativ care modifică prevederile Legii nr. 175/2026 și extinde categoria celor care pot beneficia de ajutor.

Cuantumul sprijinului diferă în funcție de destinația locurilor de cazare din exploatație. Astfel, pentru porcii grași, ajutorul de stat este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare, în timp ce pentru animalele de reproducție – scroafe și scrofițe – suma ajunge la 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare.

Există însă și un plafon maxim: valoarea totală a ajutorului acordat unui beneficiar nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 de euro.

Prin urmare, suma efectivă pe care o poate primi fiecare solicitant depinde de categoria animalelor și de numărul locurilor de cazare eligibile, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege.

Una dintre modificările legislative vizează extinderea categoriei beneficiarilor eligibili. Prin Legea nr. 203/2026 au fost incluse și persoanele juridice constituite în temeiul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Modificarea lărgește cadrul legal de accesare a schemei, însă solicitanții trebuie să îndeplinească toate condițiile de eligibilitate aplicabile pentru a putea beneficia de finanțare.

Cererile pentru acordarea ajutorului de stat trebuie însoțite de documentele justificative și depuse sau transmise către centrele județene ale APIA, respectiv către Centrul Municipiului București.

APIA le recomandă crescătorilor interesați să verifice din timp condițiile de eligibilitate și să se asigure că dosarele conțin toate documentele necesare.

Termenul-limită pentru depunerea cererilor este 30 octombrie 2026. Cei care intenționează să acceseze sprijinul trebuie să respecte această dată și să se asigure că documentația este completă.

Premiul a fost acordat în contextul investițiilor în infrastructura medicală, al modernizării dotărilor și al dezvoltării serviciilor pentru pacienți, potrivit unui comunicat transmis de Primăria Oradea, în subordinea căreia funcționează spitalul.

Unitatea medicală, cea mai mare din județul Bihor, dispune de 1.865 de paturi și avea, la sfârșitul anului 2025, peste 4.500 de angajați. Conform raportului anual de activitate, anul trecut au fost externați 73.833 de pacienți, iar în ambulatoriu au fost acordate aproape 235.000 de consultații.

Printre investițiile realizate în ultimii ani se numără construirea noului ambulatoriu integrat, modernizarea blocurilor operatorii și introducerea chirurgiei robotice. În 2025 au fost finalizate și proiecte de modernizare a laboratoarelor de anatomie patologică și microbiologie, precum și un proiect de digitalizare în valoare de aproximativ 5,86 milioane de lei.

Spitalul derulează în continuare proiecte pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă, tratarea pacienților cu accidente vasculare cerebrale, modernizarea cardiologiei și îmbunătățirea capacității de tratare a politraumatismelor.

Gala Elitelor Medicale, ajunsă la a opta ediție, s-a desfășurat vineri, 16 octombrie, la Cluj-Napoca.

Alături de Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor au mai fost premiate Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, tot pentru excelență în management, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș și spitalele județene din Alba Iulia și Bistrița, pentru dezvoltare și investiții, Spitalul Județean din Târgu Mureș, pentru performanță medicală, Institutul Clinic Fundeni din București, pentru digitalizare și inovație, și Spitalul din Buhuși, pentru impactul în comunitate.

Evenimentul a avut loc în cadrul celei de-a cincea ediții a Forumului Serviciilor și Tehnologiilor Medicale, dedicat managementului spitalicesc și colaborării dintre unitățile sanitare și autoritățile publice.

Conceptul, denumit „decalajul Azazel”, pornește de la o întrebare esențială pentru viitorul economiei: ce se întâmplă atunci când tehnologia avansează mai repede decât capacitatea oamenilor de a o utiliza în siguranță și responsabil?

Badea explică această diferență printr-o analogie cu povestea lui Azazel din Cartea lui Enoh. În relatarea invocată de oficialul BNR, acesta le transmite oamenilor cunoștințe și instrumente noi, dar odată cu ele apare și problema modului în care vor fi folosite. Dincolo de dimensiunea mitologică, analogia ilustrează provocarea actuală a inteligenței artificiale: dezvoltarea unor instrumente tot mai puternice nu garantează și capacitatea de a le controla consecințele.

Tehnologia avansează mai repede decât regulile

Prin „decalajul Azazel”, Leonardo Badea definește diferența dintre viteza cu care o societate dobândește noi capacități tehnologice și viteza cu care își dezvoltă competențele, normele, instituțiile și mecanismele de responsabilitate necesare pentru utilizarea acestora.

Cu cât diferența este mai mare, cu atât crește riscul ca noile tehnologii să genereze efecte pe care societatea nu este suficient de pregătită să le prevină sau să le gestioneze. În cazul inteligenței artificiale, aceste vulnerabilități pot viza inclusiv infrastructurile critice și stabilitatea economică.

„Tehnologia poate avansa mai repede decât capacitatea societății de a învăța să o controleze”, este una dintre concluziile centrale ale analizei.

Problema nu este, așadar, doar cât de repede sunt dezvoltate și adoptate sistemele de inteligență artificială, ci și cât de repede se adaptează instituțiile, companiile și regulile care trebuie să le încadreze utilizarea. În acest sens, Badea consideră că investițiile în guvernanță, competențe și cultura organizațională trebuie să însoțească dezvoltarea tehnologică, nu să apară abia după ce riscurile se materializează.

Un pas important în această direcție este Regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act), adoptat în 2024. Cadrul legislativ european urmărește să stabilească obligații proporționale cu riscurile sistemelor de inteligență artificială și să protejeze drepturile fundamentale, transparența și siguranța utilizatorilor.

Totuși, existența unor reguli nu rezolvă automat problema. Capacitatea de aplicare a acestora, supravegherea umană și responsabilitatea celor care dezvoltă și utilizează tehnologia rămân esențiale.

Mai multă productivitate nu înseamnă automat mai multă bunăstare

Dincolo de riscurile tehnologice, analiza prim-viceguvernatorului BNR pune în discuție și efectele economice și sociale ale inteligenței artificiale.

Creșterea productivității este unul dintre principalele argumente în favoarea adoptării acestei tehnologii. Automatizarea unor activități și eficientizarea proceselor ar putea susține dezvoltarea economică, însă rezultatele nu se traduc automat în venituri mai mari sau într-o calitate mai bună a vieții.

Unul dintre criteriile importante este măsura în care câștigurile de productivitate se transformă în beneficii concrete pentru populație, inclusiv prin reducerea timpului necesar muncii și creșterea timpului disponibil pentru activități personale.

„Productivitatea, în esență, trebuie să conducă la creșterea veniturilor și la satisfacerea nevoilor materiale, dar în același timp trebuie să conducă la reducerea timpului necesar muncii și implicit la creșterea timpului dedicat pentru îmbunătățirea calității vieții”, subliniază Leonardo Badea.

Transformarea tehnologică presupune însă și costuri. Dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială necesită investiții semnificative, finanțate de pe piețele de capital sau prin intermediul sistemului bancar. În plus, adaptarea organizațiilor și formarea competențelor necesare utilizării noilor instrumente implică timp și resurse.

Prin urmare, întrebarea relevantă nu este doar cât de mult poate crește economia datorită inteligenței artificiale, ci și cum sunt distribuite beneficiile acestei creșteri și în ce măsură ele îmbunătățesc nivelul de trai.

Poate inteligența artificială să facă datoria publică mai sustenabilă?

Un alt aspect analizat de Leonardo Badea este legătura dintre dezvoltarea inteligenței artificiale și sustenabilitatea datoriei publice.

În opinia sa, investițiile în aceste tehnologii ar putea determina, într-o primă etapă, o creștere a datoriei publice, dar ar putea contribui ulterior la consolidarea capacității productive a economiei. Dacă investițiile generează câștiguri consistente de productivitate și o creștere economică suficientă, acestea ar putea susține veniturile fiscale și ar putea îmbunătăți raportul dintre datorie și PIB.

Această perspectivă presupune însă ca banii împrumutați să finanțeze proiecte viabile, capabile să producă beneficii economice pe termen lung. O creștere a cheltuielilor publice pentru tehnologie nu garantează, prin ea însăși, rezultate pozitive.

Badea avertizează că finanțarea unor proiecte insuficient fundamentate poate genera vulnerabilități financiare importante. De aceea, evaluarea investițiilor trebuie să urmărească nu doar volumul resurselor alocate, ci și sporul de productivitate pe care acestea îl pot produce.

Într-o economie mondială caracterizată de niveluri ridicate ale îndatorării, dezvoltarea capacității productive ar putea reprezenta o alternativă la ajustările bazate exclusiv pe austeritate. Efectul depinde însă de eficiența investițiilor, de costurile finanțării și de ritmul în care creșterea economică se reflectă în veniturile bugetare.

Ce arată simulările economice

Pentru a ilustra implicațiile conceptului, analiza include un exercițiu de simulare inspirat din modelul de creștere economică Solow. Acesta urmărește evoluția economiei în trei scenarii: unul de bază, unul în care investițiile în inteligență artificială devin mai eficiente fără investiții suplimentare în guvernanță și un al treilea în care accelerarea tehnologică este însoțită de investiții mai mari în capacitatea organizațională.

În scenariul accelerării AI, eficiența investițiilor tehnologice crește cu 80% începând cu a șasea perioadă analizată, fără o majorare simultană a resurselor alocate guvernanței. În scenariul dezvoltării complementare, impulsul tehnologic este însoțit de creșterea ponderii investițiilor în capital organizațional de la 4% la 10% din producție.

Simularea evidențiază că dezvoltarea accelerată a capitalului tehnologic, fără consolidarea capacităților organizaționale, poate accentua dezechilibrul dintre posibilitățile oferite de tehnologie și capacitatea de a gestiona riscurile asociate. În schimb, investițiile complementare în guvernanță pot contribui la limitarea acestui decalaj.

Rezultatele trebuie interpretate în limitele modelului teoretic utilizat. Exercițiul ilustrează un mecanism economic posibil, dar nu stabilește empiric un nivel optim al decalajului Azazel și nici nu oferă o predicție certă privind efectele viitoare ale inteligenței artificiale.

Controlul riscurilor, o condiție pentru dezvoltarea AI

În final, Leonardo Badea insistă asupra necesității consolidării culturii organizaționale în companiile care dezvoltă inteligență artificială. El atrage atenția asupra riscurilor de securitate asociate unor sisteme capabile să identifice vulnerabilități și să acționeze asupra infrastructurilor informatice.

În opinia sa, experiența altor domenii tehnologice, precum industria aeronautică și energia nucleară, arată că dezvoltarea unor tehnologii revoluționare poate fi însoțită de mecanisme de control și de reguli menite să limiteze riscurile.

Provocarea actuală este ca aceste mecanisme să se dezvolte într-un ritm comparabil cu cel al tehnologiei. În lipsa unei adaptări suficiente, câștigurile potențiale de productivitate ar putea fi însoțite de incidente tehnologice, pierderi economice și vulnerabilități financiare.

Mesajul central al analizei este că inteligența artificială nu trebuie evaluată exclusiv prin prisma performanțelor tehnice sau a investițiilor pe care le atrage. Capacitatea societății de a o guverna, de a-i limita efectele negative și de a transforma câștigurile de eficiență în bunăstare va conta la fel de mult ca ritmul inovării.

Așa cum sugerează conceptul „decalajului Azazel”, miza nu este doar cât de departe poate ajunge tehnologia, ci și dacă societatea este pregătită să gestioneze consecințele acestui progres.

FOTO: ISU Bihor

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtător de cuvânt al ISU „Crișana” Bihor, pentru gestionarea evenimentului, semnalat în jurul orei 06:25, la fața locului au fost mobilizați cu operativitate pompierii Detașamentului Salonta, cu două autospeciale de stingere și cu ambulanța SMURD a subunității.

Ajunse la adresa indicată de apelant, forțele de intervenție au constatat că incendiul se manifesta deosebit de violent și generalizat la o magazie din lemn, existând un risc ridicat de extindere a flăcărilor la o altă construcție din lemn și la casă.

Pompierii militari au acționat simultan pentru stingerea focarelor și protecția construcțiilor expuse riscului, reușind să lichideze incendiul în limitele găsite și să împiedice propagarea acestuia la locuință și la filigorie.

În urma evenimentului, provocat, cel mai probabil, de utilizarea unei afumători improvizate în interiorul magaziei, au ars afumătoarea și magazia din lemn, construită pe o suprafață de circa 40 de metri pătrați. Din fericire, nu au existat persoane rănite.

Video: ISU Bihor

FOTO: PMO

Potrivit municipalității, sunt invitați să participe producători de bunătăți tradiționale, dulciuri și alte specialități culinare, meșteri populari, artizani care realizează suveniruri, decorațiuni și obiecte specifice Crăciunului, precum și operatori economici care doresc să contribuie la oferta destinată vizitatorilor.

Perioada de înscriere este 19 octombrie – 8 noiembrie, iar formularul poate fi completat online, pe site-ul oficial al evenimentului, la adresa https://targuldecraciunoradea.ro/inscriere-comercianti/.

Municipalitatea recomandă ca, înainte de completarea formularului, toți cei interesați să consulte cu atenție Regulamentul de participare, disponibil pe site-ul oficial al Târgului de Crăciun Oradea. Documentul cuprinde condițiile de înscriere, criteriile de selecție și procedura de atribuire a amplasamentelor, precum și detalii despre categoriile de spații disponibile.

Pentru ediția din acest an vor fi puse la dispoziție amplasamente pentru comercializarea produselor alimentare și nealimentare, food truck-uri, baruri și activități de divertisment. De asemenea, vor exista spații dedicate proiectului „De Bihor” și organizațiilor neguvernamentale. Comercianții și ceilalți solicitanți vor putea opta pentru amplasamente în Piața Unirii, Piața Ferdinand și Piața Independenței.

Pentru depunerea unei cereri de participare, solicitanții trebuie să completeze toate câmpurile din formular, inclusiv informațiile privind denumirea companiei și datele persoanei de contact. De asemenea, este necesară încărcarea documentelor solicitate și precizarea tipului de amplasament vizat.

După încheierea perioadei de înscriere, dosarele vor fi analizate în intervalul 9–13 noiembrie, când va avea loc și selecția participanților. Următoarea etapă este programată între 16 și 20 noiembrie și vizează atribuirea amplasamentelor, precum și organizarea licitațiilor, dacă va fi cazul.

Semnarea contractelor este prevăzută pentru perioada 23–26 noiembrie, înainte de deschiderea târgului. Târgul este organizat de Visit Oradea, cu sprijinul Primăriei Oradea. Banca Transilvania este partenerul principal al evenimentului.

Florin Ioan Filimon a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu – promoția 1998, iar un an mai târziu venea la Oradea ca judecător stagiar. În octombrie 2002 a fost numit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, iar la începutul anului 2008 a fost transferat ca judecător la Judecătoria Aleşd.

În luna august 2008 a fost detașat pe un an la Ministerul Justiției, iar în aprilie 2009 a promovat la Tribunalul Bihor. În 2015 i-a fost recunoscut gradul de judecător de curte de apel, iar de la 1 mai 2016 a promovat la Curtea de Apel Oradea – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În 2023, judecătorul Filimon a făcut parte, alături de fostul magistrat Mihail Udroiu, din completul care a confirmat sentința de achitare a fostului președinte al Consiliului Județean Bihor, Alexandru Kiss, și cinci oameni de afaceri – Beneamin Rus, Vilmos Bojtor, Ferenc Laszlo Miklossy, Ferenc Miklossy și Gheorghe Ioan Roatis – trimiși în judecată pentru presupuse fapte de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani.

Potrivit primelor informații, în accident au fost implicate șase persoane, printre care și un copil în vârstă de câteva luni. O persoană este evaluată medical de echipajul de terapie intensivă mobilă SMURD.

FOTO: Accident rutier în zona Via 29 din Oradea, 20.10.2026

Potrivit martorilor, șoferul unei autoutilitare carosate nu ar fi oprit la indicatorul „STOP” și ar fi pătruns în intersecție, unde vehiculul a fost lovit în plin de un alt autoturism.

În urma impactului, cele două vehicule au ricoșat într-un alt autoturism, care staționa la indicatorul „STOP”. În mașina lovită se aflau mai multe persoane, printre care și un bebeluș de câteva luni.

Cei care l-au cunoscut își amintesc de un profesor inteligent, plin de energie și apropiat de oamenii din jurul său. Familia a anunțat că priveghiul va avea loc marți și miercuri, la Oradea.

Laurențiu Petrila era lector universitar doctor în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării. Activitatea sa academică a cuprins domenii precum studiile de securitate, migrația, identitățile și valorile europene.

Studenții facultății au transmis un mesaj de condoleanțe, evocând contribuția profesorului la pregătirea generațiilor de tineri care i-au trecut prin sălile de curs.

„Prin activitatea sa academică și prin contribuția adusă formării studenților, domnul lector univ. dr. Laurențiu Petrila va rămâne în memoria comunității universitare și a celor care au avut ocazia să îl cunoască”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.

Dincolo de activitatea universitară, dispariția sa a lăsat un gol în rândul familiei și al prietenilor. Într-o postare pe Facebook, Emanuela Petrila le-a mulțumit celor care sunt alături de familie în aceste momente: „Ne este greu să găsim cuvintele potrivite pentru această pierdere. Laurențiu va rămâne mereu în sufletele noastre, prin amintirile frumoase, prin bunătatea lui și prin tot ceea ce a însemnat pentru cei care l-au iubit.”

Cristian Dume a rememorat prima lor întâlnire, petrecută pe vremea când era elev de liceu, și influența pe care Laurențiu Petrila a avut-o ulterior în viața sa: „Pe Laurențiu l-am cunoscut pentru prima dată în clasa a XI-a. După o discuție cu el, am plecat acasă cu mai multe întrebări decât răspunsuri legate de viitorul meu. Și mi-a prins bine… Cu timpul, viața a făcut ca el să fie prezent în unele dintre cele mai importante momente ale vieții mele.”

Un mesaj deosebit de emoționant a transmis și profesorul universitar Radu Carp, care l-a cunoscut pe Laurențiu Petrila în perioada susținerii doctoratului la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „Am fost în comisia lui de doctorat la UBB și l-am întâlnit de foarte multe ori la Oradea, mă lua tot timpul prin surprindere cu exuberanța sa ieșită din comun”, a scris acesta pe Facebook.

Radu Carp a dezvăluit și că îi trimisese profesorului orădean, cu doar câteva zile înainte, un mesaj despre un volum dedicat Republicii Moldova, în care Laurențiu Petrila publicase un capitol: „A fost mereu extrem de activ, articole, conferințe, cursuri – și întotdeauna exploda de inteligență. Nu pot să cred că toate momentele de bucurie și umor împreună nu vor mai fi!”, a mărturisit universitarul, care și-a încheiat mesajul cu cuvintele: „Va rămâne mereu în mintea și în inima mea ca un om cu un potențial enorm! Rămas-bun, prietene!”.

Laurențiu Petrila era lector titular al Universității din Oradea din februarie 2024, după mai mulți ani de colaborare academică. A predat și la Universitatea Agora din Oradea, unde a coordonat proiectul european Jean Monnet „EnMoDemo”, dedicat consolidării și monitorizării democrației în România.

Doctor în relații internaționale și studii europene al Universității Babeș-Bolyai, el a desfășurat și cercetare postdoctorală la Universitatea din Oradea. În 2019 a publicat volumul „Criza valorilor europene în contextul globalizării. Perspective identitare asupra Europei”, la Editura Eikon.

Potrivit anunțului de comemorare transmis de familie, priveghiul va avea loc marți, 20 octombrie, și miercuri, 21 octombrie, de la ora 19:00, la Biserica „Sfânta Treime” de pe strada Piersicilor din Oradea. Data și ora înmormântării urmează să fie anunțate ulterior.

La munte, media temperaturilor diurne va crește în primele trei zile, astfel că va porni de la 9 grade și va atinge 14 grade, în data de 21 octombrie. Ulterior, se remarcă o scădere a temperaturilor maxime, astfel încât în 23 octombrie se vor înregistra, în medie, 8 grade. Până la finalul intervalului de anticipație nu vor fi variații termice semnificative și media maximelor termice va fi cuprinsă între 8 și 12 grade, cu cea mai mare valoare în ziua de 28 octombrie. Din punct de vedere al temperaturilor minime, se evidențiază o creștere a mediei acestora până în 22 octombrie, când vor fi 6 grade, apoi se poate observa scăderea din perioada 24-26 octombrie, când se vor consemna 3 grade. Spre sfârșitul celei de-a doua săptămâni se remarcă o altă scădere a mediei minimelor termice până spre valoarea de 1 grad, în data de 1 noiembrie. Probabilitatea de precipitații va fi mare până în data de 28 octombrie, după care va scădea.

sursa: Agerpres

Lucrările au fost realizate la clădirea care găzduiește Teatrul Regina Maria și Teatrul Szigligeti, ambele instituții aflându-se în subordinea Consiliului Județean Bihor.

Fațada Teatrului de Stat din Oradea, reabilitată

Proiectul „Reparații fațade clădirea Teatrul de Stat Oradea” a inclus repararea și zugrăvirea integrală a fațadelor, pentru a reda clădirii aspectul îngrijit. Totodată, au fost înlocuite cele trei uși principale de pe fațada dinspre Piața Regele Ferdinand, precum și ușa de acces destinată personalului și artiștilor. La aceasta din urmă a fost instalat un sistem de control al accesului pe bază de cartele.

A fost înlocuită și ușa de mari dimensiuni din spatele clădirii, utilizată pentru introducerea decorurilor. Ușa de acces către subsolul tehnic va fi montată după finalizarea lucrărilor de reabilitare a subsolului, aflate în desfășurare, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Consiliului Județean Bihor.

Lucrările au fost executate de S.C. ABED NEGO COM S.R.L., în perioada 16 august – 30 septembrie 2026, pe baza proiectului realizat de arhitectul Pafka Ernest, prin S.C. PRO-ARH S.R.L.

foto: Fațada Teatrului de Stat din Oradea a fost reabilitată, 20.10.2026

Valoarea totală a investiției este de 649.703 lei.

Continuă lucrările și la interiorul teatrului

Reabilitarea fațadei face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a clădirii. În paralel, se lucrează la reabilitarea parțială a instalației de încălzire și răcire, precum și la implementarea măsurilor solicitate de furnizorul de agent termic primar, Termoficare Oradea.

Intervențiile urmăresc îmbunătățirea confortului spectatorilor și asigurarea unor condiții mai bune pentru artiști și personalul teatrului.

Clădirea este folosită de două instituții de cultură: Teatrul Regina Maria, care susține spectacole în limba română, și Teatrul Szigligeti, cu spectacole în limba maghiară. Ambele se află în subordinea Consiliului Județean Bihor și împart aceeași scenă și aceleași spații.

Teatrul din Oradea, construit în urmă cu peste 125 de ani

Teatrul de Stat din Oradea a fost construit în perioada 1899–1900, după planurile celebrului birou vienez de arhitectură Fellner & Helmer, care a proiectat și teatrele din Timișoara, Iași și Cluj.

Lucrările au fost coordonate de arhitecții orădeni Rimanóczy Kálmán, Guttmann József și Rendes Vilmos și au durat doar 15 luni. Primul spectacol a avut loc la 15 octombrie 1900.

Fațada clădirii îmbină stilul neoclasic cu elemente neorenascentiste și neobaroce și este decorată cu statuile alegorice ale Dramei și Comediei. Interiorul, realizat în stil neobaroc, reprezintă una dintre cele mai importante expresii ale eclectismului arhitectural din Oradea.

Prin reabilitarea recent încheiată, clădirea își păstrează rolul de reper arhitectural al orașului, în timp ce lucrările aflate în desfășurare urmăresc modernizarea condițiilor oferite spectatorilor și celor două instituții de teatru.