Potrivit DJS Bihor, la sfârșitul lunii august 2026, în județul Bihor erau înregistrați 184.842 de salariați, cu 333 mai puțini decât la finalul lunii iulie. Evoluția indică o ușoară diminuare a efectivului de angajați într-o perioadă în care și numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă a crescut.

Câștigul salarial mediu brut înregistrat în județul Bihor în august 2026 a fost de 7.822 de lei pe persoană. Diferențele dintre sectoarele economice arată că angajații din servicii au obținut venituri peste media județului, în timp ce salariile din industrie, construcții și agricultură au rămas sub acest nivel.

În sectorul serviciilor, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.918 lei, cel mai ridicat dintre cele trei categorii economice analizate. În industrie și construcții, media brută s-a situat la 7.746 de lei, iar în agricultură, silvicultură și pescuit a ajuns la 7.274 de lei.

După reținerea taxelor și contribuțiilor, salariul mediu net în județ a fost de 4.681 de lei.

Și în cazul veniturilor nete, serviciile s-au situat pe primul loc, cu o medie de 4.725 de lei. Angajații din industrie și construcții au câștigat, în medie, 4.655 de lei net, în timp ce persoanele care lucrează în agricultură, silvicultură și pescuit au înregistrat un câștig salarial mediu net de 4.335 de lei.

Astfel, diferența dintre salariul mediu net din servicii și cel din agricultură, silvicultură și pescuit a fost de 390 de lei.

În paralel cu reducerea numărului de salariați, județul Bihor a înregistrat o creștere a numărului de șomeri aflați în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor.

La 31 august 2026, erau înregistrați 5.028 de șomeri, cu 136 mai mulți față de luna iulie. Creșterea a fost mai accentuată în rândul femeilor.

Din totalul persoanelor fără loc de muncă înregistrate oficial, 2.663 erau femei, iar 2.365 erau bărbați. Comparativ cu luna precedentă, numărul șomerilor de sex feminin a crescut cu 109 persoane, în timp ce în cazul bărbaților s-a consemnat un plus de 27 de persoane.

Datele arată că femeile reprezentau peste jumătate din totalul șomerilor înregistrați în județ la sfârșitul lunii august.

Rata șomajului în județul Bihor s-a situat la 2,1% la data de 31 august 2026. Analiza pe sexe evidențiază o diferență între rata înregistrată în rândul femeilor și cea aferentă bărbaților.

În cazul persoanelor de sex feminin, rata șomajului a fost de 2,5%, în timp ce pentru bărbați indicatorul s-a situat la 1,8%.

S-au înregistrat 98 voturi ”pentru” și o abținere.

Propunerea legislativă modifică în acest sens articolul 70 alineatul (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

”Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete cu vârsta sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Pentru conducătorii de trotinete electrice și biciclete electrice, purtarea căștii de protecție, omologată și fixată corespunzător, este obligatorie indiferent de vârstă, atunci când se deplasează pe drumurile publice”, prevede proiectul.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a motivat necesitatea instituirii obligației purtării căștii de protecție pentru conducătorii de trotinete electrice și biciclete electrice indiferent de vârstă, având în vedere că aceste mijloace sunt folosite zilnic și ”utilizatorii lor sunt direct expuși în cazul unei căderi sau coliziuni”.

”O denivelare, pierderea echilibrului ori un impact cu un alt vehicul pot produce vătămări grave, inclusiv în timpul unei deplasări scurte. În prezent, articolul 70 alineat 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 195/2002 impune purtarea căștii pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice cu vârsta sub 16 ani, atunci când circulă pe partea carosabilă. Pentru utilizatorii trotinetelor electrice care au depășit această vârstă obligația nu există. În prezent, riscul unui traumatism cranian nu dispare însă la împlinirea vârstei de 16 ani, experiența și atenția sunt necesare, dar nu pot înlătura toate pericolele din trafic și protecția capului rămâne necesară și pentru un tânăr de 18 ani și pentru un adult”, a mai spus acesta.

Senatorul PSD Claudiu-Daniel Catană a afirmat că această propunere legislativă este una ”necesară și reprezintă un demers și un pas important privind protejarea participanților la trafic”.

”Aici ne referim la purtarea căștii de protecție pentru conducătorii de trotinete și biciclete electrice și trebuie să avem în vedere că utilizatorii acestor mijloace de deplasare sunt vulnerabili în trafic, iar purtarea căștii de protecție poate reduce semnificativ numărul și riscul unor traumatisme în cazul unor accidente”, a adăugat Catană.

Senatoarea Valentina-Mariana Aldea a arătat că este inițiatoarea unui proiect de lege care completează cerința de prevenție printr-un curs de legislație rutieră pentru cei care merg cu trotinetele electrice, menționând că este nevoie și de această măsură concretă de siguranță cum este purtarea căștii de protecție.

”O plimbare cu trotineta se poate transforma dintr-un moment plăcut într-o tragedie. Purtarea unei căști de protecție trebuie să fie o regulă clară pentru fiecare utilizator, nu doar pentru copii. Susțin acest proiect pentru că prevenția trebuie să înceapă înainte de accident”, a afirmat Valentina-Mariana Aldea.

Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților este decizională.

sursa: AGERPRES

Sursa: DJS Bihor

Potrivit statisticilor, majoritatea celor care au ales unitățile de cazare din județ au fost turiști români. Aceștia au reprezentat 84,3% din totalul sosirilor înregistrate în august, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 15,7%.

În ceea ce privește înnoptările, unitățile de primire turistică din județ au raportat un total de 207.640 în august 2026. Numărul acestora a fost cu 37,7% mai mare decât în luna iulie, dar cu 2,5% mai mic față de august 2025.

Sursa: DJS Bihor

Evoluția indică o intensificare a activității turistice în plin sezon estival, comparativ cu luna precedentă. Cu toate acestea, atât numărul sosirilor, cât și cel al înnoptărilor s-au situat sub valorile înregistrate în aceeași lună a anului trecut.

Durata medie a șederii în structurile de primire turistică din județ a fost de trei zile în august 2026, conform datelor Direcției Județene de Statistică Bihor.

Astfel, cheltuielile pentru îngrijirea sănătății au crescut cu 8,3%, cele pentru educație și cultură cu 8%, pentru servicii cu 6,7%, iar cele aferente locuinței cu 5,9%. În cazul îmbrăcămintei și încălțămintei, majorarea a fost de 5,8%.

În schimb, cheltuielile pentru achiziția unei locuințe au scăzut cu 1,9%, pe fondul reducerii dobânzii anuale efective medii de la 7,55% în septembrie 2025 la 6,35% în septembrie 2026. Potrivit analizei, scăderea dobânzii a compensat atât creșterea prețurilor de achiziție a locuințelor cu 12,1%, în medie, conform Eurostat, cât și deprecierea monedei naționale față de euro cu 3,4%, potrivit datelor BNR.

În ceea ce privește structura coșului minim de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii, cele mai mari cheltuieli lunare sunt cele pentru locuință, estimate la 3.105 lei, și alimentație, de 2.429 de lei.

Pentru îmbrăcăminte și încălțăminte sunt necesari 1.143 de lei, pentru cheltuielile cu locuința 977 de lei, pentru educație și cultură 921 de lei, iar pentru servicii 746 de lei. Fondul de economii al familiei este estimat la 1.061 de lei lunar, mai arată cercetarea.

Analiza prezintă și valoarea coșului minim de consum pentru alte categorii de gospodării.

Astfel, pentru o familie formată din doi adulți și un copil, valoarea coșului este de 9.574 de lei pe lună, pentru doi adulți fără copii de 7.150 de lei, iar pentru o persoană adultă singură de 4.407 lei lunar.

Autorii analizei precizează că aceste estimări sunt derivate din valoarea coșului pentru familia de referință, formată din doi adulți și doi copii, fiind mai puțin precise decât aceasta.

În ceea ce privește veniturile necesare, analiza arată că salariul minim decent pentru anul 2026 este estimat la 5.542 de lei net, respectiv 9.473 de lei brut.

Calculul pornește de la ipoteza unei familii în care ambii adulți sunt salariați, iar cei doi copii beneficiază de alocații de stat. În aceste condiții, două salarii minime și două alocații ar trebui să acopere valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent.

Față de 2025, salariul minim decent a crescut cu 2,8%, ușor peste majorarea de 2,6% a valorii coșului, ca urmare a stagnării alocațiilor pentru copii.

În prezent, salariul minim net din România este de 2.699 de lei pe lună, reprezentând 48,7% din salariul minim necesar pentru un trai decent, estimat la 5.542 de lei.

Potrivit analizei, în anul 2018, salariul minim net acoperea doar 35,2% din valoarea salariului minim decent, raportul ajungând la 48,7% în 2026, ceea ce indică o convergență lentă.

În schimb, salariul mediu net, estimat la 5.450 de lei în 2026, acoperă 98,3% din venitul considerat necesar pentru un trai minim decent.

Autorii analizei atrag atenția și asupra perspectivelor de creștere a salariului minim.

Potrivit acestora, în condițiile mecanismului actual de calcul, salariul minim nu ar putea ajunge la nivelul necesar pentru un trai decent mai devreme de anul 2050, chiar și în cel mai optimist scenariu, care presupune o creștere medie anuală a productivității muncii de 3% pe o perioadă de 25 de ani.

Un scenariu considerat mai realist indică anul 2075, ținând cont de încetinirea creșterii economice și de eventualele perioade de recesiune.

În acest context, autorii susțin aplicarea Legii nr. 174/2020 privind coșul minim de consum lunar și elaborarea unei strategii de creștere a salariului minim până la nivelul necesar pentru asigurarea unui trai decent, într-un orizont de timp rezonabil.

Coșul minim de consum pentru un trai decent include, pe lângă cheltuielile pentru alimentație și locuință, costurile aferente îmbrăcămintei, igienei personale, educației, sănătății, transportului, comunicațiilor, recreerii și cheltuielilor neprevăzute. AGERPRES

Cu vârste cuprinse între 21 și 25 de ani, Andrei Marin Korbei, originar din satul Vânători, județul Arad, Gabriel Florin Pop și Mihai Emanuel Lăcătuș au fost interceptați în seara de 8 septembrie, într-o operațiune a DIICOT și a polițiștilor antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Oradea, cu sprijinul polițiștilor de la Serviciul Rutier Bihor.

Anchetatorii au aflat că tinerii ar fi intenționat să vândă drogurile care au fost găsite asupra lor. Toți trei au fost reținuți de procurorul de caz de la DIICOT Oradea, fiind puși sub acuzare pentru trafic de droguri. Ulterior au fost duși în fața unui judecător de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Bihor, care a admis propunerea anchetatorilor și i-a arestat pe cei trei pentru 30 de zile.

Magistratul a respins cererea tinerilor de a fi puși sub control judiciar sau în arest la domiciliu. Ulterior măsura preventivă a fost prelungită până pe 7 noiembrie.

Captură de droguri în Nojorid. Trei tineri au fost prinși când transportau 5 kilograme de canabis

Deciziile vin după ce un audit finalizat la începutul lunii octombrie a evidențiat deficiențe în sistemul național de monitorizare a medicamentelor. Printre problemele identificate se numără automatizarea insuficientă a raportării stocurilor și consumului, care limitează capacitatea autorităților de a identifica din timp riscurile de aprovizionare.

În urma discuțiilor cu reprezentanții producătorilor de medicamente, Ministerul Sănătății a stabilit ca raportările privind medicamentele din programele naționale să fie realizate săptămânal și să cuprindă atât cantitățile disponibile, cât și consumul acestora.
Totodată, autoritățile urmăresc constituirea unor rezerve mai mari de medicamente critice, care să permită intervenții rapide și redistribuirea produselor între spitale atunci când apar probleme de aprovizionare.

„Pacienții nu trebuie să alerge între spitale pentru a-și găsi medicamentele. Statul român are responsabilitatea să își protejeze pacienții, nu să transfere asupra lor consecințele dezechilibrelor financiare”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Măsurile sunt relevante și pentru unitățile sanitare din Bihor. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor derulează aproximativ 30 de programe naționale de sănătate și acțiuni prioritare, oferind inclusiv tratamente în specialități precum oncologia, cardiologia și hematologia.

În cadrul auditului din octombrie, Ministerul Sănătății a formulat 16 recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de monitorizare a medicamentelor, printre care introducerea unor alerte automate pentru stocurile critice, standardizarea raportării problemelor de aprovizionare și corelarea necesarului de medicamente cu numărul pacienților și consumul efectiv.

Competiția a reunit dansatori din toată țara, dar și din străinătate, oferind orădencelor un cadru competitiv valoros și șansa de a evolua alături de alți copii talentați. Ele au urcat pe scenă cu 11 momente artistice, fiecare dansatoare contribuind la succesul echipei.

Momentele prezentate au fost: Anastasia Creţ – Mini Open, „The Clown”; Iris Majzik Galea – PRO Junior Mini Open, „Rise”; Maia Omuț – Junior Mini Open, „Hallelujah”; Sarah Sabău – Mini Acro, „Zootopia”; Elisa Măgurean – PRO Mini Acro, „The Jungle”; Antonia Singur – PRO Mini Contemporary, „The Doll”; Dara Negrea – PRO Mini Jazz, „Pink Panther”; Alexandra Tălagiu – Junior Mini Jazz, „The Cat”; Ștefania Dejeu – Junior Mini Jazz, „Diamonds Are a Girl’s Best Friend”; Clara Prian – Junior Mini Contemporary, „The Clock”; Clara Măgurean – Junior Maxi Lyric, „Voilá”.

FOTO: Dansatoarele orădene la concursul TipTop de la Timișoara. Foto: Nexis Dance Studio

Rezultatele sunt, potrivit reprezentanților studioului, roadele unei munci intense, ale disciplinei și pasiunii, dar și ale îndrumării Nicolei Barna și a Szarei Szekely, care coordonează și pregătesc tinerele artiste. Un rol important au avut și părinții, cărora echipa le mulțumește pentru încredere, susținere și implicare, considerate o motivație esențială pentru copii.

Pentru studio, performanța de la Timișoara reprezintă un început promițător și un motiv de bucurie pentru comunitatea orădeană. Parcursul competițional continuă însă chiar săptămâna viitoare, când dansatoarele vor merge la Cluj-Napoca, unde vor reprezenta din nou Oradea în cadrul concursului Black Swan.

Datele apar în contextul disputelor politice privind efectele majorărilor de taxe și ale reducerii cheltuielilor publice, criticate de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Ministrul Finanțelor susține că ajustarea bugetară trebuie să continue, în condițiile în care România are în continuare un deficit ridicat, iar costurile datoriei publice și obligațiile financiare acumulate limitează resursele disponibile.

Potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare, deficitul bugetar calculat după metodologia cash a scăzut de la 102,47 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025 la 78,3 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026.

Ca pondere în Produsul Intern Brut, deficitul s-a redus de la 5,31% la 3,81%, respectiv cu 1,5 puncte procentuale.

„Deficitul bugetar scade cu 1,5 puncte procentuale din PIB în primele 9 luni din 2026, de la 5,31% la 3,81%”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook.

Oficialul a explicat că septembrie este prima lună din acest an în care comparația cu perioada similară din 2025 surprinde atât efectele măsurilor de consolidare fiscală, cât și o bază de raportare care include măsurile intrate în vigoare în toamna anului trecut.

Cu toate acestea, reducerea deficitului nu înseamnă că dezechilibrele finanțelor publice au fost eliminate. Evoluția din ultimele luni trebuie menținută și în perioada următoare, în condițiile unor obligații bugetare importante.

Veniturile au crescut cu 11,9%, iar cheltuielile cu 5,5%

Un factor care a contribuit la reducerea deficitului este diferența dintre ritmul de creștere a veniturilor și cel al cheltuielilor publice.

În primele nouă luni din 2026, veniturile bugetare au ajuns la 522,69 miliarde de lei, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut. Cheltuielile statului au avansat cu 5,5%.

Încasările din taxa pe valoarea adăugată (TVA) au crescut cu 24,8%, în timp ce veniturile din contribuțiile de asigurări sociale au fost mai mari cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,43 miliarde de lei.

Potrivit Ministerului Finanțelor, evoluția reflectă atât efectele modificărilor fiscale, cât și rezultatele colectării veniturilor și ale controlului cheltuielilor. Creșterea încasărilor nu poate fi atribuită unei singure măsuri, fiind influențată de mai mulți factori economici și fiscali.

În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au continuat să crească. Acestea au însumat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Fondurile europene au asigurat peste 70% din finanțarea investițiilor publice, contribuind la limitarea presiunii asupra bugetului național.

Veniturile provenite din fonduri europene au crescut cu 39,8%, iar plățile pentru proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte programe europene au avansat cu 48,8%.

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată 5 și 6, potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Nazare.

Validarea acestor cereri de către Comisia Europeană este importantă pentru asigurarea finanțărilor aferente jaloanelor și țintelor îndeplinite. În cazul în care anumite sume nu vor fi aprobate integral, bugetul național ar putea suporta o presiune suplimentară, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile asumate.

Din acest motiv, Ministerul Finanțelor analizează, împreună cu ministerele responsabile, stadiul proiectelor, plățile restante și sursele certe de finanțare.

Unul dintre principalele riscuri pentru buget rămâne costul finanțării datoriei publice. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea acestor plăți reduce spațiul bugetar disponibil pentru investiții și alte servicii publice. În condițiile unor împrumuturi costisitoare, o parte tot mai mare din veniturile statului este direcționată către plata dobânzilor.

La această presiune se adaugă obligațiile aferente titlurilor executorii, estimate la peste 13 miliarde de lei cu scadență în 2026, necesarul suplimentar de finanțare din sistemul de sănătate și solicitările de decontare pentru schemele de compensare a prețurilor la energie.

Ministrul Finanțelor a avertizat și asupra angajamentelor de investiții asumate peste nivelul creditelor bugetare care pot fi susținute în condițiile reducerii deficitului.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale”

Ministrul Finanțelor susține că rezultatele din primele nouă luni nu justifică renunțarea la disciplina bugetară.

„Execuția publicată azi reflectă evoluții importante, dar nu reprezintă un motiv de relaxare fiscală”, a avertizat Alexandru Nazare, subliniind că România continuă să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

Rectificarea bugetară pentru 2026 și elaborarea bugetului pentru anul viitor vor presupune prioritizarea cheltuielilor și corelarea acestora cu veniturile estimate realist. Autoritățile trebuie să ia în calcul obligațiile deja asumate, contractele de investiții în derulare, cheltuielile permanente și angajamentele de apărare prin instrumentul SAFE.

În același timp, România trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană.

„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, noile cheltuieli trebuie evaluate în funcție de beneficiile economice și sociale, de costurile pe termen lung și de capacitatea reală a statului de a le finanța.

O eventuală deteriorare a ratingului de țară ar putea majora costurile la care România se împrumută. Efectele s-ar putea extinde și asupra companiilor, care ar putea suporta dobânzi mai mari, cu posibile consecințe asupra investițiilor și activității economice.

Într-un asemenea scenariu, resursele disponibile pentru proiecte publice și servicii destinate populației ar deveni și mai limitate.

De aceea, Alexandru Nazare susține că deciziile bugetare trebuie fundamentate pe estimări prudente, iar cheltuielile noi trebuie însoțite de surse de finanțare sustenabile.

„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, este principiul enunțat de ministrul Finanțelor.

Acesta avertizează că, în lipsa unor venituri suficiente, statul ajunge să se împrumute pentru a acoperi cheltuielile, transferând costurile către anii următori.

„A fost o competiție internațională foarte bine organizată, interesantă și atractivă, cu premii în vouchere de la sponsori.Un adevărat tur de forță în numai două zile, în urma căruia sportivii români au obținut rezultate excepționale”, informează CS Menumorut Biharia pe pagina de facebook.

Performerul delegației României a fost Alexandru Köteles (CS Menumorut), care s-a clasat pe locul 1. Restul sportivilor români au obținut următoarele clasări: Marin Darna (CS Menumorut) locul 5; Ștefania Chiriță (CS Elite Archers Academy) locul 42; Daniel Ruha (CS Menumorut) locul 51; Loredana Mogoș (CS Menumorut) locul 59.