În ultimul deceniu al regimului comunist, propaganda oficială continua să vorbească despre „Epoca de Aur”, despre realizările socialismului și despre unitatea poporului în jurul conducerii de partid. Realitatea era însă cu totul alta.

Raționalizarea alimentelor, întreruperile de curent, frigul din apartamente și lipsa libertăților fundamentale îi determinau pe tot mai mulți români să caute o cale de scăpare. Cum autoritățile aprobau extrem de rar cererile de emigrare, mulți își asumau riscul trecerii ilegale a frontierei.

Cei mai mulți încercau să traverseze granița pe jos, noaptea, prin zone izolate. Alții ascundeau persoane în camioane sau în vagoane de marfă. Însă foarte puține tentative au fost la fel de ingenioase precum cea pusă la cale de un muncitor din Oradea.

Planul construit în aproape două luni

Potrivit raportului Securității din 27 iulie 1988, bărbatul, în vârstă de 44 de ani, lucra la Cooperativa de Producție, Achiziții și Desfacerea Mărfurilor din Borș și era cunoscut autorităților pentru presupuse „intenții evazioniste”. Cu toate acestea, supravegherea sa s-a dovedit ineficientă.

La sfârșitul lunii mai, odată intrat în concediu, acesta a început să pregătească în secret automobilul în curtea surorii sale din Oradea. Fără să-i dezvăluie adevăratul scop, și-a improvizat un garaj și a lucrat timp de aproape șapte săptămâni la modificările necesare.

Inventivitatea planului impresionează chiar și astăzi.

Bărbatul a procurat patru jante speciale, pe care le-a adaptat pentru a rula direct pe șinele de cale ferată. Pentru reducerea zgomotului, a aplicat pe acestea benzi de cauciuc. A montat în partea din față un grătar metalic destinat îndepărtării eventualelor obstacole de pe șine, iar lateralele mașinii le-a protejat cu foi groase de cauciuc, convins că acestea ar putea oferi o minimă protecție în cazul în care grănicerii ar deschide focul.

Totul s-a desfășurat fără ca Securitatea să observe ceva.

Noaptea evadării

În seara de 15 iulie 1988, bărbatul, împreună cu soția și fiica sa, a pornit spre un drum puțin circulat aflat în apropierea căii ferate, la câțiva kilometri de punctul de trecere a frontierei Episcopia Bihor.

Acolo a schimbat roțile autoturismului cu cele adaptate pentru șine.

După trecerea trenului internațional accelerat 313, prin câteva manevre, a așezat mașina pe calea ferată și a pornit direct spre frontieră.

Raportul nu oferă detalii despre momentul trecerii efective în Ungaria, însă faptul că documentul analizează cauzele eșecului și sancționează cadrele responsabile confirmă că evadarea a reușit.

Interesant este modul în care documentul încearcă să explice motivele fugii.

În loc să invoce lipsa libertății sau condițiile economice dramatice din România acelor ani, raportul vorbește despre un „comportament aventurier” și despre faptul că muncitorul fusese retrogradat din funcția de șef de echipă din cauza întârzierilor și a rezultatelor slabe la serviciu.

Este limbajul tipic al documentelor Securității, care evita orice referire la cauzele reale pentru care românii încercau să părăsească țara.

Mai importante decât motivațiile fugarului au devenit însă responsabilitățile celor care nu reușiseră să-l oprească.

Patru cadre ale Ministerului de Interne – ofițeri de securitate și milițieni – au fost sancționate disciplinar cu câte cinci zile de arest cu executarea serviciului. În paralel, autoritățile au decis instituirea unor măsuri suplimentare de supraveghere în zona căii ferate de la Episcopia Bihor și analizarea unor sisteme de prevenire a unor tentative similare pe toate liniile feroviare care ieșeau din țară.

O fisură într-un sistem care pretindea că este infailibil

Dincolo de caracterul spectaculos al evadării, cazul demonstrează că imaginea omnipotenței Securității era, cel puțin uneori, mai degrabă un mit.

Un om aflat deja în atenția autorităților a reușit să modifice timp de aproape două luni un autoturism într-un atelier improvizat, să procure materiale, să testeze soluții tehnice și să-și execute planul fără ca aparatul informativ să intervină.

Ironia este evidentă: instituția care își construise reputația pe control total a fost învinsă nu prin forță, ci prin ingeniozitate.

Astăzi, raportul păstrat în arhivele CNSAS rămâne mărturia uneia dintre cele mai neobișnuite evadări din România comunistă. O poveste care arată că, în fața dorinței de libertate, chiar și unul dintre cele mai represive sisteme putea fi păcălit de ingeniozitatea unui om hotărât să-și schimbe destinul.

Duminică, Alexandru Hora și fiul său, Aris, în vârstă de 7 ani, au mers la cimitir pentru a o vizita pe Cristina. În mesajul său, fostul concurent de la „MasterChef România” descrie contrastul dintre o zi obișnuită de weekend și realitatea dureroasă pe care el și copilul său sunt nevoiți să o trăiască.

„Noi, Aris, fiul meu de 7 ani și cu mine, am fost la cimitir. Aveam întâlnire cu iubita mea, soția mea frumoasă și dragă, plecată de lângă noi la doar 39 de ani. Un nemernic de infarct i-a curmat zilele, chiar în somn. Fiul meu m-a sunat ca să-mi spună că: “mama nu se mișcă și nu respiră””, a scris Alexandru Hora.

Potrivit relatării sale, Cristina își dorise să slăbească, atât pentru aspectul fizic, cât și pentru a se simți mai sănătoasă. După ce a căutat informații pe internet, femeia ar fi început un program recomandat de un instructor de fitness, care i-ar fi promis rezultate dacă îl urma cu disciplină.

Alexandru Hora precizează că nu dorește să facă public numele instructorului și nici să se răzbune, ci să îi determine pe cei care vor să înceapă un asemenea program să își verifice mai întâi starea de sănătate.

„Nu-i voi da numele. Nu-mi doresc răzbunare. Vreau doar să trag un semnal de alarmă. Pentru că soția mea, Cristina, chiar a urmat cu seriozitate programul primit. Însă a fost și programul care i-a fost fatal”, a transmis acesta.

Soțul femeii afirmă că familia nu știa că aceasta suferea de cardiomiopatie ischemică dilatativă, o afecțiune gravă a inimii. Din cauza bolii, spune el, Cristina nu ar fi trebuit să facă efort fizic intens și susținut. Alexandru Hora consideră că afecțiunea ar fi putut fi descoperită în cazul în care i-ar fi fost recomandate analize medicale înainte de începerea programului.

Prin mesajul său, acesta îi îndeamnă pe oameni să consulte un medic înainte de a-și schimba radical alimentația sau de a începe antrenamente solicitante.

„De aceea vă rog din suflet: – înainte de orice program de slăbire sau antrenament, mergeți la medic si faceți toate analizele. Ca să știți dacă puteți duce o modificare a regimului alimentar combinat cu efort fizic. Nicio transformare fizică nu este mai importantă decât viața”, a scris Alexandru Hora.

Totodată, fostul finalist „MasterChef România” le recomandă celor care își aleg un antrenor să se documenteze atent și să nu își încredințeze sănătatea oricărei persoane. El subliniază că un program trebuie adaptat istoricului medical al fiecărui client și că, înainte de începerea unui proces de slăbire, este necesară evaluarea unui medic calificat.

Alexandru Hora precizează că nu acuză în mod direct un anumit antrenor de moartea soției sale. Mesajul pe care încearcă să îl transmită este că sănătatea trebuie verificată înaintea oricărui program solicitant, indiferent de rezultatele promise.

„Eu mi-am pierdut soția. Aris și-a pierdut mama.

Dacă această postare convinge măcar un om să-și verifice starea de sănătate înainte să înceapă un program de slabire, atunci tragedia noastră va salva o altă familie.”

Alexandru Hora, de la „MasterChef România” la propria afacere în HoReCa

Alexandru Hora a devenit cunoscut publicului larg în 2013, odată cu participarea la emisiunea „MasterChef România”, unde a reușit să ajungă până în finală. Pe parcursul competiției, acesta s-a evidențiat prin pasiunea pentru gastronomie, creativitatea preparatelor și modul în care a reușit să impresioneze juriul.

Experiența din cadrul emisiunii a reprezentat un punct important în parcursul său profesional, Alexandru Hora continuându-și ulterior activitatea în domeniul gastronomiei și construindu-și o carieră în industria ospitalității.

În prezent, acesta locuiește în comuna Negreni, județul Cluj, unde își administrează propriul restaurant. Prin activitatea desfășurată în sectorul HoReCa și prin implicarea sa în comunitatea locală, Alexandru Hora a câștigat aprecierea oamenilor din zonă, fiind cunoscut drept un antreprenor dedicat și un profesionist respectat.

După publicarea mesajului despre moartea soției sale, numeroși prieteni, cunoscuți și oameni care îl urmăresc încă din perioada participării la „MasterChef România” i-au transmis condoleanțe și mesaje de susținere. Aceștia s-au alăturat familiei îndoliate și i-au oferit încurajări în aceste momente de profundă suferință.

Proiectul, care cuprinde atât pasajul rutier subteran, cât și un pasaj pietonal construit în apropiere, a ajuns la un stadiu de execuție de 85%. La pasajul pietonal subteran sunt în lucru rampele și lifturile, după finalizarea planșeului. Acesta va asigura legătura pietonală dintre zona magazinului Jumbo și complexul ERA.

Investiția beneficiază de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Contractul de finanțare are o valoare totală de 36.894.127,66 lei, inclusiv TVA, din care 30.493.617,90 lei provin din fonduri europene.

Pasajul rutier subteran va avea o lungime totală de 406 metri și este construit în continuarea pasajului suprateran de pe Calea Aradului. Acesta din urmă traversează sensul giratoriu care asigură accesul spre ERA Shopping Park, Oradea Shopping Center și Dedeman.

Prin realizarea celor două pasaje rutiere, autoritățile urmăresc fluidizarea circulației pe DN 79, într-o zonă aglomerată, în care se află mai multe centre comerciale și care asigură totodată legătura directă spre Aeroportul Oradea. Lucrările sunt executate de asocierea formată din companiile Selina și Drum Asfalt.

Proiectul este implementat de Consiliul Județean Bihor, în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și Primăria Oradea.

FOTO: Lucrările la pasajul subteran de la Jumbo se apropie de final, 20.07.2026

Opt pasaje rutiere, realizate de Consiliul Județean Bihor

În total, Consiliul Județean Bihor are în derulare proiecte pentru construirea a opt pasaje subterane și supraterane.

Trei dintre acestea au fost deja finalizate. Pasajul Oșorhei a fost deschis traficului în 21 noiembrie 2025, pasajul suprateran din zona Metro, din Oradea, a devenit circulabil în 8 iulie 2026, iar pasajul suprateran de la ieșirea din Oradea spre Satu Mare a fost inaugurat vineri, 10 iulie 2026.

Alte patru pasaje se află în lucru. Este vorba despre un pasaj suprateran și unul subteran pe Calea Aradului, pe DN 79, un pasaj subteran la intersecția străzilor Tudor Vladimirescu, Oneștilor și Lăpușului, precum și pasajul Tram-tren de pe Centura Oradea, construit peste calea ferată care leagă municipiul de Băile Felix.

Cel de-al optulea obiectiv va fi pasajul suprateran de pe strada Matei Corvin. Pentru această investiție urmează să fie lansată procedura de licitație.

FOTO: FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE GIMNASTICĂ

FR Gimnastică a inițiat competiția RomGym Trophy – eveniment care a căpătat în foarte scurt timp recunoaștere internațională, fiind inclus și asociat unor evenimente din calendarul Federației Internaționale de Gimnastică. Începând cu 2023, aria s-a lărgit, prin includerea gimnasticii aerobice alături de gimnastica artistică, titulatura devenind FIG World Cup – RomGym Trophy.

„Ediția de la Oradea a RomGym Trophy, asociată din nou cu importanta competiție FIG World Cup, este rezervată «generației viitorului», la start aflându-se gimnaști din Estonia, Germania, Grecia, Lituania, Ungaria, Portugalia și desigur, România.

Integrată în manifestările dedicate celebrării Anului Nadia, ca omagiu adus performanței Nadiei Comăneci din 1976, organizată împreună cu etapa de Cupa Mondială FIG, ediția din acest an a RomGym Trophy capătă o vizibilitate și un nivel competițional mai ridicate, având în vedere că în aceeași arenă evoluează o serie de reprezentanți ai elitei mondiale a seniorilor, cât și sportivii juniori, deja laureați la importante competiții internaționale”, se arată într-un comunicat al Federației Române de Gimnastică.

Tinerii gimnaști tricolori se pregătesc sub bagheta antrenoarelor Cristiana Spînu și Mariana Mezei, pentru a se prezenta într-o formă cât mai bună la RomGym Trophy 2026. Lotul național este alcătuit din următorii:

• Grup: Andreea Stoica, Sara Buda, Ana Drăghici, Smaranda Geamănu, Maria Toma
• Trio: Andreea Stoica, Smaranda Geamănu, Eva Ionescu
• Trio: Sara Buda, Maria Toma, Ana Draghici.
• Perechi Mixte: David Marin, Smaranda Geamănu
• Individual Feminin: Ana Drăghici
• Individual Masculin: Maria Toma

„«Toate visurile pot deveni realitate, dacă ai curajul să le urmezi… Campionii sunt formaţi din pasiune și perseverenţă» – este deviza reprezentanților gimnasticii aerobice românești, lideră în ierarhia mondială all-time”, se arată în încheierea comunicatului postat de FR Gimnastică.

FOTO: FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE GIMNASTICĂ

În incident a fost implicată o singură persoană, care se deplasa cu o trotinetă electrică și s-a autoaccidentat prin cădere.

Victima, un minor în vârstă de aproximativ 15 ani, a suferit multiple leziuni în urma căzăturii de pe trotinetă.

„Are un traumatism cranian mediu către sever. Este conștient, dar are și traumatisme mai ușoare la nivelul toracelui și membrelor. Este internat la Neurochirurgie. Întotdeauna când este vorba despre un traumatism la nivelul capului există rezerve. Pot apărea complicații, iar pacientul are mai multe leziuni la nivelul creierului și al oaselor feței. Clasica inconștiență de a nu purta cască”, a declarat dr. Hadrian Borcea, șeful UPU-SMURD Bihor, pentru Bihon.ro.

Întrucât evenimentul a fost încadrat drept o autoaccidentare, polițiștii nu efectuează cercetări privind producerea unui accident rutier.

Crima a fost comisă în seara de 29 aprilie 2011, în localitatea Aosta, în partea nordică a Italiei, la 200 de kilometri de Milano. Autoritățile judiciare italiene au fost anunțate că pompierii care au intervenit pentru stingerea unui incendiu într-o locuință din centrul istoric al așezării au descoperit cadavrul lui Paolo Morandini, un sculptor local în vârstă de 67 de ani.

Cercetările au arătat că acesta a fost ucis în bătaie, astfel că anchetatorii au început investigațiile pentru omor. Au verificat camerele de supraveghere ale unui bar din zonă și i-au identificat în imagini pe trei români: Puiu Pitică, Radu Gal, care avea atunci 25 de ani, respectiv Eugen Sascău, în vârstă de 20 de ani la acea vreme.

Puiu Pitică (stânga), Eugen Sascău (mijloc) și Radu Gal (dreapta) FOTO gazetaromaneasca.com

Cei trei au fost surprinși când au furat brânzeturi și mezeluri din frigiderul exterior al localului, iar ulterior, au fost văzuți de mai mulți martori în apropierea casei pe care victima o transformase în atelier. Polițiștii italieni au arătat că sculptorul Morandini i-a observat pe cei trei în momentul furtului și a strigat către ei. Pitică și Gal s-au repezit asupra artistului, l-au târât în casa acestuia și l-au bătut până l-au ucis. Apoi au furat câțiva euro, au incendiat locuința și au fugit.

Proba principală – urme de sânge aparținând unuia dintre atacatori – a fost găsită sub o cutie căzută pe podea în timpul intervenției pompierilor.

Paolo Morandini FOTO: gazetaromaneasca

Ucigașii, prinși după un alt jaf

După comiterea crimei, cei doi, alături de Sascău, au stat ascunși câteva zile într-o casă nelocuită din zonă, iar apoi au plecat cu trenul spre Roma. Acolo au fost prinși de carabinieri la 15 mai 2011, după ce au intrat într-o rulotă și au jefuit un italian și un tunisian.

Puiu Pitică și Radu Gal au fost judecați pentru furt, tâlhărie și omor calificat. Pe 30 mai 2012, primul a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel din Aosta la închisoare pe viață, în timp ce Gal a primit 19 ani și 10 luni de închisoare. În schimb, Eugen Sascău a fost inculpat doar pentru furt, deoarece nu au fost descoperite urme și indicii că ar fi participat la uciderea sculptorului Paolo Morandini.

Conform presei italiene, Pitică nu a recunoscut niciodată comiterea crimei, dar în cazierul său s-au regăsit și alte patru condamnări la pedepse cuprinse între 6 luni și 2 ani de închisoare, aplicate de instanțe din Italia între 2008 și 2011, pentru furt, tâlhărie, ultraj și distrugere. Într-unul din cazuri a agresat doi carabinieri și le-a lovit mașina cu o piatră.

În aprilie 2016, bărbatul a fost transferat într-o închisoare din România, iar de-a lungul ultimilor 10 ani a trecut prin mai multe penitenciare din țară. Din 2023 este încarcerat în Penitenciarul din Oradea.

3.000.000 de euro, daune pentru vaccinare

În decembrie 2023 a dat în judecată Statul Român și a cerut să se constate că a fost încarcerat în urma unei erori judiciare. În plus, a cerut să-i fie acordate daune morale în valoare de 3.000.000 de euro pentru „suferințele cauzate de vaccinarea cu vaccinul Pfizer”, dar și 50.000 de euro pentru condițiile necorespunzătoare în care a fost deținut. „A criticat lipsa iluminatului şi aerisirii naturale, faptul că plimbarea zilnică se face concomitent pentru 130 de persoane pe o suprafaţă de 10 mp”, a reținut Tribunalul Bihor.

A renunțat la prima cerință, iar solicitarea de acordare a daunelor pentru vaccinare a fost respinsă de instanță ca fiind netimbrată. În schimb, printr-o sentință definitivă din aprilie 2026, i-au fost acordate daune morale de 4.000 de lei pe motiv că, timp de doi ani, „spaţiul personal al reclamantului a fost sub 3 mp, contrar reglementării adoptate la nivel intern și internațional”.

Vechea sau noua reglementare?

Ultima solicitare a lui Puiu Pitică, formulată la începutul acestei luni, se referă la înlocuirea detențiunii pe viață, cerere care va fi analizată de Tribunalul Bihor la 30 septembrie. Conform actualului Cod penal, înlocuirea pedepsei detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa închisorii pe 30 de ani presupune respectarea mai multor condiții. Printre acestea, condamnatul să fi împlinit 65 ani, să aibă o bună conduită pe toată durata executării pedepsei, să-și îndeplinească integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare și să facă dovada unor „progrese constante şi evidente în vederea reintegrării sociale”.

Însă, în cazul în care condamnarea a fost aplicată înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal – 1 februarie 2014, sunt aplicabile dispoziţiile articolului 55 aliniatul 2 din Codul penal din 1969, considerate mai favorabile. Conform acestora, „în cazul în care cel condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață a împlinit vârsta de 60 de ani în timpul executării pedepsei, detențiunea pe viață se înlocuiește cu închisoarea pe timp de 25 de ani”. Dacă Puiu Pitică ar beneficia de aceste reglementări, el ar putea părăsi închisoarea peste 10 ani.

Cazurile Sütő și Leuca

Alte două cazuri similare, soluționate de instanțele bihorene în ultimii doi ani, sunt cele ale lui Ferenc Sütő, un bărbat de 60 de ani, din Satu Mare, respectiv Aurel Leuca, un clujean de 61 de ani, ambii deținuți în Penitenciarul Oradea după ce au comis câte patru crime. Amândoi au cerut comutarea detenției pe viață în pedeapsa de 25 de ani de închisoare, susținând că le sunt aplicabile dispozițiile vechiului Cod penal.

Ferenc Sütő (stânga) și Aurel Leuca

În cazul lui Sütő, Tribunalul Bihor i-a admis solicitarea în aprilie 2025, ceea ce a însemnat că, aflat de 27 de ani după gratii, Sütő putea deveni un om liber. Însă Curtea de Apel Oradea a întors decizia și a aplicat noile reglementări penale, invocând două sentințe date în cazul bărbatului după 1 februarie 2014. Astfel, cererea acestuia a fost respinsă pe motiv că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, ceea ce nu l-a descurajat să depună și altele, care au avut însă aceeași soartă.

În schimb, în aprilie 2025, Aurel Leuca a obținut înlocuirea detențiunii pe viață cu o pedeapsă de 25 de ani de închisoare. Cum bărbatul se afla în spatele gratiilor din 1998, el a părăsit penitenciarul.

Ucigașul a 4 oameni, la un pas de eliberare. Tribunalul Bihor i-a înlocuit închisoarea pe viață cu detenția pe 25 de ani

Condamnat pe viață și deținut la Oradea, ucigașul a patru oameni cere o pedeapsă mai blândă

Dincolo de procesul de selecție, NOCA își propune prin acest nou demers să susțină și să promoveze o nouă generație de artiști contemporani prin dialog curatorial și dezvoltarea proiectelor artistice.

Jurizată de Cristina Vasilescu, Suzana Vasilescu, Diana Marincu, Alexandru Chira și curatoriată de Cristina Vasilescu, Suzana Vasilescu, expoziția reunește lucrările a unsprezece artiști selectați în urma apelului public: Denisa-Sorana Cîșlariu, Otilia Efros, Darius Iova, Mihaela Coandă, Corina Biriș, Denisa Maria Ceascai, George Dîncu, Lorena Buta, Carolina Moscalu, Răzvan Andrei Olariu, Giulia Vulturar.

Alexandru Chira, Suzana Vasilescu, Cristina Vasilescu

Pornind de la întrebarea „unde se află graniţa dintre absenţă şi prezenţă în conceperea unui proiect”, NOCA Seeing Future #1 aduce împreună practici artistice care explorează memoria, relația dintre realitate și ficțiune, afectul, straniul și materialitatea. Reunind pictură, sculptură, fotografie, ceramică, sunet și video, expoziția creează un dialog între unsprezece practici distincte, reunite pentru prima dată în același spațiu.

„Prin NOCA Seeing Future #1, prezentăm lucrările a unsprezece artiști emergenți ale căror practici explorează memoria, apariția și atenția, relația dintre realitate și ficțiune, afectul, straniul și reziliența materialităților. Reunind pictură, sculptură, fotografie, ceramică, sunet și video, expoziția pune în dialog practici artistice distincte, care dobândesc noi sensuri prin coexistența lor, fără a-și pierde autonomia. Reuniți pentru prima dată în urma apelului public, artiștii construiesc împreună un spațiu suspendat între dinamici neașteptate și gesturi familiare, fiecare influențând și modelând subtil prezența celorlalți. Prin diversitatea abordărilor și a mediilor artistice, cadrul curatorial propune un loc al întâlnirii, în care temporalitățile devin permeabile, iar reflecția deschide posibilitatea unor viitoruri încă nescrise”, punctează Cristina Vasilescu.

Experiența expoziției continuă în Reading Square, un spațiu dedicat cărților, referințelor și influențelor care au însoțit procesul de lucru al artiștilor, invitând publicul să descopere contextul din care aceste proiecte au luat naștere.

Cristina Vasilescu

„Expoziția nu se încheie odată cu parcursul prin galerie, ci continuă în Reading Square, un spațiu al dialogului tăcut dintre curatoare și artiștii participanți. Conceput ca o extensie a expoziției, acesta reunește referințele, influențele și direcțiile de gândire care hrănesc fiecare practică artistică. Amenajat în spațiul expozițional NOCA, Reading Square îi invită pe vizitatori să pătrundă în acest teritoriu fertil și să descopere contextul din care lucrările iau naștere și continuă să se dezvolte.

Publicul este invitat să se oprească, să aleagă un text și să citească, lăsându-se purtat prin imaginarul și universul de idei al artiștilor și al curatoarelor”, subliniază Cristina Vasilescu.

Vernisajul expoziției este public și va avea loc joi, 30 iulie 2026, ora 18:00, la NOCA – New Oradea Contemporary Art, str Independenţei nr. 20. Expoziția poate fi vizitată în perioada 30 iulie – 18 octombrie 2026, de marţi până duminică, între orele 10:00-18:00.

„Anularea reducerii sporurilor și a zilelor de concediu suplimentar impuse prin OUG 36/2025, acces nediscriminatoriu la indemnizația de hrană și la voucherele de vacanță, indiferent de plafonarea din Legea 141/2025. Nu acceptăm sporuri la ruletă cum sunt prevăzute în Draftul de lege a salarizării care a apărut în 17.07.2026 pe Transparenta decizionala la Ministerul Muncii. Nu acceptăm reducerea sporului de 100% la 30 % în zilele de repaus săptămînal și sărbători legale. Nu acceptăm inexistența sau reducerea sporurilor pentru gărzi continue sau chemări de la domiciliu a medicilor așa cum este în draftul de lege. Nu suntem de acord cu nivelul coeficienților de salarizare care sunt foarte mici”, a declarat Adriana Vladu.

Conform SANITAS, greva de avertisment va fi urmată de o grevă generală pe termen nelimitat cu începere din 28 iulie.

Turnul s-a construit după planurile arhitectului Rimanoczy Kalman Jr. între anii 1902-1903, în stil neoclasic şi se întinde pe o suprafaţă de 5.508 mp. Are o înălțime de aproape 50 m şi este prevăzut cu patru nivele principale, din care trei de panoramă: la nivelul I se află mecanismul orologiului, numit „ceasul mamă”, nivelul al II-lea prezintă o panoramă de la 33,85 m, nivelul al III-lea, aflat la 40,25 m, are montat pe parapetul balconului mai multe ciocane uriaşe funcționale, care bat la fiecare sfert de oră.

250 de scări duc turiştii deasupra centrului istoric orădean. Nivelul al IV-lea oferă posibilitatea observării în detaliu a clădirilor din zona centrală a oraşului cu ajutorul unui telescop.

Turnul Primăriei Oradea este un obiectiv turistic administrat de Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor (Oradea Heritage). Program cu publicul: de marți până duminică între orele 10:00 – 18:00. Tarif vizitare: 15 lei / pers. adultă, 10 lei / elevi, studenți, pensionari, grupuri mai mari de 10 persoane.

Foto: Oradea Heritage

Rezultatele FC Bihor în cantonamentul din Slovenia:
FC Bihor Oradea – NK Pergola Misteral Jadran Dekani (Slovenia, Liga 2) 1-0
A marcat: Matei Berchez 58
NK Varaždin (Croația, Liga 1) – FC Bihor 3-1
Au marcat: Stipe Jurić 18, Mario Mladenovski 31, Ivan Mamut 83 / Antonio Cruceru 79 penalty
FC Bihor – NK Kety Emmi Bistrica (Slovenia, Liga 2) 4-0
Au marcat: Angelo Cocian 18, 51, 72 penalty, Alexandru Boiciuc 87
NK Rudes (Croația, Liga 1) – FC Bihor 0-2
Au marcat: Alexandru Bota 47, Alexandru Boiciuc 69