Acesta a precizat că măsura va aduce beneficii concrete pentru șoferi, transportatori și fermieri, precum și în economie.

‘Pentru șoferi: 68 de bani economisiți la fiecare litru, adică aproximativ 34 de lei la un plin de 50 de litri. Pentru transportatori: economia ajunge la aproximativ 2.443 de lei/an pentru o autoutilitară și 23.750 de lei/an pentru un camion de 40 de tone. Pentru fermieri: aproximativ 6.800 de lei economisiți pe sezon, la un consum de 10.000 de litri. Pentru economie: costuri mai mici în transport și logistică, care se transpun și în mai puțină presiune asupra prețurilor bunurilor și serviciilor pentru populație’, a subliniat șeful de la Finanțe.

Măsura este calculată pe baza unor indicatori obiectivi – cotația internațională Platts și prețul mediu la pompă – și se ajustează în funcție de evoluția pieței. Totodată, când prețurile scad, reducerea accizei scade automat, a transmis Nazare.

Potrivit sursei citate, arhitectura legii este proiectată pentru autofinanțare, fără cost bugetar net: creșterile de preț care generează venituri suplimentare din TVA și din contribuția asupra veniturilor excepționale ale marilor operatori permit finanțarea intervenției.

‘Vom monitoriza în continuare evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă și vom reevalua situația la fiecare două săptămâni. Obiectivul rămâne să protejăm cât putem de bine oamenii și economia de șocurile externe, intervenind țintit și responsabil, fără să pierdem controlul asupra impactului bugetar’, a mai scris Nazare pe pagina sa de socializare.

Potrivit unui comunicat al Ministerul Finanțelor, transmis joi AGERPRES, reducerea temporară de 20% a accizei la motorina standard se aplică, în perioada 16-31 august 2026, în urma analizei indicatorilor de piață prevăzuți de mecanismul introdus prin Legea nr.162/2026. Măsura răspunde creșterii semnificative a cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă și are ca obiectiv limitarea presiunii asupra populației și economiei.

Reducerea este de 560,86 lei/1.000 litri, respectiv 663,75 lei/tonă. Astfel, în perioada 16-31 august, nivelul accizei aplicabil motorinei standard comercializate pe piața internă va fi de 2.243,43 lei/1.000 litri, respectiv 2.654,99 lei/tonă.

‘Am construit acest mecanism tocmai pentru ca statul să poată interveni rapid și țintit atunci când evoluțiile din piață o cer, fără măsuri fiscale fixe care să producă efecte bugetare indiferent de condițiile reale. Datele pentru a doua jumătate a lunii august arată presiuni semnificative: cotațiile Platts pentru motorină au crescut cu peste 34%, iar prețul mediu la pompă cu peste 23%. În aceste condiții, mecanismul se activează și acciza scade cu 20%. Este o intervenție temporară, calibrată pe evoluția pieței, prin care reducem presiunea asupra populației și companiilor, păstrând în același timp controlul asupra impactului bugetar. Vom reevalua situația la fiecare două săptămâni și vom adapta intervenția în funcție de date’, a declarat Alexandru Nazare, citat în comunicat.

Pentru perioada 16-31 august, reducerea accizei urmărește să atenueze transmiterea creșterii cotațiilor internaționale în costurile suportate de consumatori și companii. Efectul este relevant inclusiv pentru transport și logistică, unde evoluția prețului motorinei se reflectă în costurile unei game largi de bunuri și servicii, se mai arată în comunicatul MF.

Pentru intervalul analizat, variația cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) este de +34,13%, iar variația prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de +23,01%.

Potrivit sursei citate, în baza acestor indicatori, mecanismul prevăzut de lege determină diminuarea cu 20% a nivelului accizei stabilit prin Codul fiscal.

Mecanismul introdus prin Legea nr.162/2026 permite ajustarea temporară a accizei în funcție de evoluția pieței, pe baza unor evaluări realizate la intervale de două săptămâni. În acest fel, intervenția fiscală este corelată cu intensitatea presiunilor din piață și poate fi ajustată atunci când condițiile se modifică.

Ministerul Finanțelor va continua monitorizarea cotațiilor internaționale și a prețurilor la pompă, iar nivelul intervenției va fi reevaluat bilunar, conform mecanismului prevăzut de lege.

sursa: AGERPRES

‘Sistemul energetic este stabil după ce ieri, din cauza scăderii debitului Dunării, a fost necesară oprirea controlată a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă.Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național. Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel național, să fie compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri. Mulțumesc celor implicați în acest efort și tuturor românilor care au înțeles să-și reducă seara consumul’, a scris Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.

El a menționat că a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză, subliniind că România are o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.

Premierul interimar a subliniat că este nevoie și de măsuri pe termen lung.

‘Dar România are nevoie nu doar de stingerea incendiilor. Are nevoie și de măsuri pe termen lung. În domeniul energiei, deciziile privind investițiile și politicile publice își arată rezultatele în 2-3 ani. Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta. Situația dificilă în care ne aflăm, în urma închiderii ambelor grupuri de la Cernavodă, este consecința secetei din bazinul Dunării, dar și rezultatul multor ani în care s-au acumulat lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere. De exemplu, dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta. Când ai o funcție de răspundere, gândești pe termen lung, faci ceea ce trebuie, nu ceea ce dă bine. Așa am acționat în toți anii din administrație. Așa fac și acum’, a afirmat Bolojan.

În acest sens, el a anunțat că vineri a semnat decizia de constituire a grupului interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, menit să asigure debitul necesar funcționării fără probleme a unităților de la Cernavodă.

‘Proiectul cuprinde o serie de lucrări hidrotehnice, lucrări de dragare și lucrări pentru siguranța navigației. Conform datelor din proiect, realizarea investiției ar permite creșterea nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape o dublare a debitului. Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu 10 ani. Din 2024, proiectul are toate avizele și aprobările, inclusiv Hotărârea de Guvern privind indicatorii. Din păcate, Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat. Îl prioritizăm, îl deblocăm, reverificăm soluțiile propuse, aducem prețurile la zi și asigurăm finanțarea. Administrația Fluvială de la Galați va organiza licitația pentru proiectare și execuție. Realist, în 3 ani, am putea finaliza lucrările și asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru reactoarele 3 și 4. România are nevoie de soluții reale, cinstite, de viziune pe termen lung și adevăr, nu de populism și minciună. Doar așa putem avea un sistem energetic sigur și stabil’, a transmis Bolojan.

sursa: AGERPRES

FOTO: Salvamont Salvaspeo Bihor

Salvatorii montani din cadrul Serviciului Județean Salvamont Salvaspeo Bihor au intervenit pentru evacuarea femeii din zona accidentată. După evaluarea situației, membrul afectat a fost imobilizat, iar turista a fost fixată într-o targă specială de salvare.

Salvamontiștii au transportat-o apoi pe terenul accidentat, până la drumul de acces, unde evacuarea a putut continua în condiții de siguranță.

FOTO: Intervenție pentru salvarea unei turiste rănite 14.08.2026

Reprezentanții Serviciului Județean Salvamont Salvaspeo Bihor, structură aflată în cadrul Consiliului Județean Bihor, le recomandă turiștilor să manifeste permanent atenție și responsabilitate atunci când se află pe munte.

„Când sunteți pe munte, puteți fi întotdeauna expuși unor factori de risc, mai mult sau mai puțin identificați. În speranța că, împreună, vom preveni accidentările grave, vă dorim zile frumoase și liniștite la munte!”, transmit salvatorii montani bihoreni.

Primăria anunță că va suporta costurile de amenajare, în sensul că va pregăti terenul, va realiza aleile și straturile de cultivare, va asigura substratul, delimitările și rețeaua de apă. Tot Primăria va cumpăra plantele, pomii fructiferi și un compostor și va amenaja spațiul comun. Locatarii vor trebui, însă, să se ocupe de grădină. Ei vor avea responsabilitatea să planteze, să ude și să îngrijească spațiul, dar și să împartă recolta.

Pentru început, Primăria vrea să afle în ce zone există interes real. Orădenii sunt invitați să scrie în comentarii numele asociației de proprietari, adresa și zona. Nu este nevoie ca locatarii să identifice singuri terenul.

Primăria va căuta și va verifica terenurile disponibile după ce va vedea în ce zone există cel mai mare interes. Pentru comunitățile interesate ar putea fi amenajate terenuri cu o suprafață de aproximativ 500-1.000 mp. Terenurile trebuie să fie accesibile și să aibă suficientă lumină naturală. Municipalitatea atrage atenția că nu caută doar oameni cărora le place ideea, ci și comunități care sunt dispuse să se implice și să întrețină grădina după amenajare.

Grădinile vor fi destinate locatarilor din zona de blocuri în care vor fi amenajate, nu tuturor orădenilor, se menționează în mesajul postat de primărie pe pagina de socializare. Cei care își doresc o astfel de grădină în apropierea blocului sunt invitați să transmită un comentariu pe pagina de socializare a municipalității în care să se precizeze Asociația de proprietari/ Adresa + Zona.

În funcție de răspunsuri, Primăria va decide în ce zone poate fi pus în practică proiectul-pilot.

Credincioșii sunt așteptați duminică, 16 august, la Schitul Vârtop al Mănăstirii Izbuc, în inima Munților Apuseni, unde, începând cu ora 17:00, va fi săvârșită Taina Sfântului Maslu, alături de rugăciuni de dezlegare, de binecuvântare și pentru toate trebuințele sufletești și trupești.

Slujba va fi oficiată de Arhimandritul Mihail Tărău, starețul Mănăstirii Izbuc, împreună cu părinții slujitori ai mănăstirii.

FOTO: Taina Sfântului Maslu la Schitul Vârtop al Mănăstirii Izbuc 14.08.2026

Rânduiala va avea loc în fiecare a treia duminică din lună, oferind celor care urcă la Schitul Vârtop un prilej de rugăciune, liniște sufletească și întărire duhovnicească, într-unul dintre locurile binecuvântate ale Munților Apuseni.

„Stăpâne Hristoase Milostive, miluiește și tămăduiește pe robii Tăi!”

„La sosirea forțelor de intervenție, acoperișul și etajul casei ardeau generalizat și deosebit de violent, existând un risc ridicat de propagare a flăcărilor la întreaga locuință și la două case situate la mică distanță de imobilul afectat. Pompierii au realizat dispozitive de stingere atât din interiorul, cât și din exteriorul clădirii, acționând simultan pentru localizarea și lichidarea focarelor și pentru protejarea construcțiilor învecinate”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, Locotenent-colonel Camelia Roșca.

Incendiu de amploare în Oșorhei 14.08.2026 FOTO: ISU Bihor

Echipajele au intervenit cu patru autospeciale de lucru cu apă și spumă, o autospecială tip ABROLL și o autospecială de lucru la înălțime, reușind să împiedice propagarea flăcărilor la încăperile de la parter și la demisolul casei și să salveze cele două locuințe învecinate, una dintre acestea fiind situată la circa 30 de centimetri de focare.

În urma evenimentului, au ars camerele de la etaj și acoperișul casei.

Cercetările efectuate au indicat drept cauză probabilă a incendiului, un coș de fum defect, necurățat și amplasat necorespunzător față de materialele combustibile.

Din fericire, nu au existat persoane rănite.

Clarificările au fost făcute de Casa Județeană de Pensii Alba, după ce mai mulți pensionari au cerut informații despre posibilitatea recuperării CASS.

Nu este nevoie de cereri pentru restituirea CASS

Casa Județeană de Pensii Alba transmite că, în prezent, nu există un temei legal care să permită restituirea contribuțiilor reținute în baza legislației actuale.

„În prezent, nu există un temei legal pentru restituirea CASS reținute în aceste condiții și, prin urmare, nu este necesară depunerea unei cereri în acest scop”, se arată în Ghidul pensionarului publicat de instituție, a scris Digi24.

Cu alte cuvinte, pensionarii care depun acum o cerere pentru recuperarea CASS nu obțin, prin simpla înregistrare a documentului, dreptul de a primi banii înapoi. Pentru ca o astfel de restituire să fie posibilă, ar trebui să existe o prevedere legală care să stabilească în mod clar cine beneficiază de bani, ce perioadă este vizată și cum se face plata.

Ce spune legea despre CASS pentru pensii

CASS se reține, începând cu 1 august 2025, pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei pe lună. Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025. Contribuția este de 10%, însă nu se aplică întregii pensii. Se ia în calcul doar suma care depășește plafonul de 3.000 de lei.

De exemplu, în cazul unei pensii de 3.500 de lei, CASS se calculează pentru diferența de 500 de lei. Astfel, contribuția reținută este de 50 de lei pe lună.

Potrivit legislației actuale, măsura este prevăzută pentru perioada 1 august 2025 – 31 decembrie 2027.

Pensionarii nu trebuie să facă un calcul separat

CASS este reținută automat de instituția care plătește pensia. Beneficiarii nu trebuie să depună declarații și nici să achite separat contribuția.

În cazul pensiilor din sistemul public, calcularea și reținerea sumelor se realizează prin structurile Casei Naționale de Pensii Publice.

Pensionarul primește, astfel, suma netă, după aplicarea tuturor reținerilor prevăzute de lege.

De unde apare confuzia privind restituirea banilor

Situația actuală este diferită de cea din 2022, când contribuțiile de sănătate reținute anumitor pensionari au fost restituite în baza unui act normativ distinct.

Prin OUG nr. 4/2023, autoritățile au stabilit restituirea din oficiu a CASS încasate în perioada 1 ianuarie – 27 decembrie 2022. Banii au fost returnați în tranșe, în perioada martie 2023 – februarie 2024. Acea măsură nu înseamnă însă că și CASS reținută în prezent poate fi recuperată automat.

Ce trebuie să facă pensionarii

În lipsa unei noi legi sau a unei decizii judecătorești aplicabile care să dispună restituirea contribuțiilor, casele teritoriale de pensii nu au baza legală pentru a aproba astfel de solicitări.

„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi la Antena 3 CNN, a relatat G4Media.

Energia cumpărată seara este mult mai scumpă

Potrivit secretarului de stat, prețurile de pe piața zilei următoare sunt în prezent de aproximativ două până la două ori și jumătate mai mari decât cele care ar fi rezultat în cazul unor contracte bilaterale.

Asta nu înseamnă că toată energia este cumpărată la cele mai mari prețuri. România vinde energie în anumite intervale și cumpără în altele, iar ceea ce contează pentru consumator este efectul mediu asupra costurilor.

„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral”, a explicat Cristian Bușoi.

Deocamdată, oficialul consideră că o perioadă scurtă de importuri scumpe nu ar trebui să se transforme într-o creștere semnificativă pentru consumatori.

„Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, 2 săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor (…) va fi unul marginal, nesemnificativ”, a susținut Bușoi.

Întrebat ce ar însemna concret o astfel de perioadă, el a răspuns: „Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”.

Problema apare dacă situația se prelungește.

În acest caz, efectele s-ar putea vedea mai târziu, atunci când furnizorii și consumatorii vor ajunge să renegocieze contractele.

„Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat secretarul de stat.

Bușoi a subliniat însă că este vorba despre o estimare care depinde de durata crizei și de evoluția prețurilor din regiune.

România are și o rezervă, dar energia produsă pe cărbune este scumpă

În cazul în care importurile nu vor mai putea acoperi necesarul de energie, România are la dispoziție și capacități de producție păstrate ca rezervă.

Una dintre acestea este grupul energetic Rovinari 4, din cadrul Complexului Energetic Oltenia. Unitatea are o putere nominală de 330 MW, iar aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili.

Deocamdată, pornirea lui nu este considerată justificată economic.

Motivul este costul ridicat al energiei produse pe cărbune. La prețul combustibilului se adaugă certificatele de CO2 și costurile de personal.

„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a mai susținut Bușoi.

Rovinari 4 rămâne astfel o plasă de siguranță pentru o eventuală situație în care România nu ar mai putea acoperi necesarul prin producția internă și importuri.

Există și o rezervă importantă de cărbune, însă folosirea grupului ar însemna că această rezervă ar trebui refăcută ulterior, a relatat G4Media.

Hidrocentralele, folosite cu grijă

O altă soluție aflată la dispoziția României este energia hidro.

Numai că și aici există o problemă: apa din lacurile de acumulare nu poate fi consumată fără să fie luată în calcul situația din lunile următoare.

Bușoi spune că energia hidro poate fi folosită în special în orele de vârf, când prețurile și necesarul de energie cresc.

Strategia este una de echilibru: folosirea apei atunci când aceasta poate reduce importurile, dar păstrarea unei rezerve pentru eventuale situații dificile.

„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Bușoi.

În spatele acestor calcule stă însă o problemă simplă pentru consumator: cu cât România este nevoită să cumpere mai multă energie scumpă din exterior și cu cât această situație durează mai mult, cu atât presiunea asupra prețurilor crește.

Deocamdată, mesajul Ministerului Energiei este că o perioadă scurtă de importuri la prețuri ridicate nu ar trebui să producă un șoc în facturi.

Dacă însă criza se prelungește până în toamnă și influențează contractele care vor fi renegociate, o creștere de 10-15% a prețurilor pentru consumatori devine un scenariu posibil, potrivit estimării prezentate de Cristian Bușoi, a relatat sursa menționată anterior.

61,4% dintre români spun că nu își permit șapte zile de vacanță pe an, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 27,5%.

La mare distanță de România se află Grecia, cu 46,6%, urmată de Bulgaria și Ungaria, ambele cu 39,1%. La capătul opus al clasamentului sunt Luxemburgul, cu doar 10,6% dintre locuitori în această situație, Suedia, cu 12,4%, și Țările de Jos, cu 12,8%.

Între România și Luxemburg, diferența ajunge la 50,8 puncte procentuale. Dacă în Uniunea Europeană aproape trei persoane din zece nu își permit o vacanță de o săptămână, în România sunt mai mult de șase din zece.

Pentru mulți români, concediul nu mai este o cheltuială care intră automat în bugetul anual. Atunci când veniturile abia acoperă cheltuielile de zi cu zi, vacanța este una dintre primele cheltuieli care pot fi amânate sau eliminate.

Datele despre venituri explică, cel puțin în parte, această situație. În 2024, salariul mediu anual ajustat pentru un angajat cu normă întreagă era de 21.108 euro în România, față de 39.800 de euro la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor europene citate de Adevărul.

Mai puțini bani pentru vacanțe, mai puțini bani pentru turism

Hotelurile, pensiunile, restaurantele, agențiile de turism și transportatorii depind, în mare măsură, de banii cheltuiți de turiști. Iar unul dintre mecanismele care au susținut în ultimii ani cererea pentru turismul intern a fost reprezentat de voucherele de vacanță.

În 2025, valoarea voucherelor acordate angajaților din instituțiile publice a fost redusă de la 1.600 la 800 de lei. În 2026, suma a rămas la 800 de lei, însă și numărul potențialilor beneficiari a fost redus. Pragul de venit net până la care se acordă voucherele a coborât de la 8.000 la 6.000 de lei.

Banii nu pot fi cheltuiți oriunde, ci sunt destinați serviciilor turistice, în special celor oferite în România. Pentru un angajat care are deja un buget restrâns, diferența dintre un voucher de 1.600 de lei și unul de 800 de lei poate însemna diferența dintre o vacanță plătită în mare parte cu acest beneficiu și una care presupune o contribuție importantă din propriul buzunar.

Efectele se văd deja în cifrele privind decontarea voucherelor.

În primele șase luni din 2026 au fost emise vouchere în valoare totală de 319.198.563,22 lei, iar valoarea celor decontate a ajuns la 289.246.403,92 lei. Față de aceeași perioadă din 2025, valoarea voucherelor emise a scăzut cu 2%, în timp ce valoarea celor decontate s-a redus cu 60%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor centralizate de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).

Numai în iunie 2026 au fost emise vouchere în valoare de 117.681.542,65 lei, iar cele decontate au totalizat 74.775.266 de lei.

„Odată cu stabilirea pragului de 800 de lei pentru angajați, decontările au scăzut la jumătate și s-au stabilizat, exact așa cum era anticipat. La nivelul voucherelor de vacanță emise, scăderea de la un an la altul este de doar 2%. În schimb, valoarea decontărilor continuă să scadă în 2026, după ce scăzuse și în 2025 cu 10%, deoarece anul trecut turiștii mai aveau vouchere de 1.600 de lei din emisiunile anterioare. Dispariția din piață a voucherelor cu valori mai mari duce, în mod firesc, la o diminuare a sumelor disponibile pentru vacanțe. Astfel, nu doar că numărul deținătorilor este mai mic, dar și bugetele acestora s-au redus, ceea ce diminuează apetitul pentru călătorii în România. Acest fenomen se reflectă deja în scăderea rezervărilor timpurii. Am cerut Guvernului prelungirea cu 5 ani a cadrului legal pentru emiterea voucherelor de vacanță 2027-2031 și o indexare a valorii cu rata inflației”, a declarat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT și președinte BIBI Group4Travel, citat de Adevărul.

Vouchere de vacanță în Moldova

ANAT atrage atenția și asupra unui model adoptat în Republica Moldova. Începând din 2026, angajatorii din sectorul privat pot acorda voluntar vouchere de vacanță, printr-un mecanism susținut fiscal de stat.

Valoarea acestora poate ajunge la 50% din salariul mediu lunar pe economie, adică aproximativ 8.700 de lei moldovenești în 2026. Pentru angajat, voucherul este neimpozabil și poate fi folosit exclusiv pentru servicii turistice în Republica Moldova, a relatat Adevărul.

În România, firmele private pot acorda în continuare vouchere de vacanță, însă acest lucru este opțional. Sumele sunt suportate integral de angajator, iar facilitatea fiscală permite deductibilitatea la calculul impozitului pe profit în limita prevăzută de legislație, a relatat Adevărul.

Au existat și propuneri pentru un mecanism prin care firmele plătitoare de impozit pe profit să poată deduce din impozitul datorat o parte din valoarea voucherelor acordate angajaților. Propunerea nu a fost însă transpusă în practică, a mai scris sursa menționată anterior.

Turismul românesc caută soluții

Industria turistică susține că are nevoie de măsuri care să stimuleze cererea, mai ales într-o perioadă în care puterea de cumpărare a românilor rămâne redusă.

Potrivit ANAT, în România sunt în derulare peste 2.000 de proiecte de investiții în turism, cu o valoare estimată la peste 6 miliarde de euro. În același timp, primul semestru din 2026 s-a încheiat cu un grad de ocupare de numai 25-30%, a relatat Adevărul.

Pentru hotelieri și proprietarii de pensiuni, problema este una simplă: dacă oamenii au mai puțini bani pentru vacanțe, camerele rămân goale. Iar când turiștii cheltuiesc mai puțin, încasările scad nu doar la cazare, ci și la restaurante, transport, agrement și alte servicii.

Voucherele pot aduce bani în piață, dar nu pot rezolva singure problemele turismului românesc. Prețurile ridicate, raportul dintre calitate și cost, diversitatea ofertei și competitivitatea destinațiilor rămân probleme pe care industria trebuie să le rezolve în paralel.

În ultimii ani au apărut investiții noi și tot mai multe unități de cazare, inclusiv în zona de all inclusive. Însă pentru ca aceste investiții să aibă clienți, trebuie să existe și oameni care își permit să plece în concediu.

Iar datele Eurostat arată cât de mare este, în România, această problemă: pentru mai mult de șase din zece persoane de cel puțin 16 ani, o săptămână de vacanță nu este încă o cheltuială obișnuită, ci una pe care bugetul familiei nu și-o permite.

Propunerea pornește de la ideea că mai mulți asigurători ar însemna mai multă concurență și, implicit, servicii mai bune pentru pacienți.

„În primul rând, pacienții vor putea să își aleagă asigurătorul și pachetul care răspund cel mai bine nevoilor lor, în interiorul unor reguli clare stabilite de stat. Mai mulți asigurători înseamnă presiune pentru servicii mai bune, contracte mai eficiente și soluții noi pentru pacienți”, a susținut Alexandru Rogobete, citat de Mediafax, a relatat Alba24.

Fostul ministru spune că ideea nu este nouă, însă de fiecare dată a fost abandonată înainte să ajungă să fie pusă în practică, din cauza faptului că o asemenea schimbare ar modifica semnificativ modul în care sunt administrați și cheltuiți banii din sănătate.

Rogobete consideră că sistemul actual nu mai este potrivit pentru realitatea din 2026 și că România are nevoie de o reformă mai amplă a modului în care funcționează asigurările de sănătate. Printre schimbările propuse se numără dezvoltarea asigurărilor complementare și a celor private, dar și apariția mai multor asigurători între care pacienții să poată alege.

Important este că pachetul medical de bază ar rămâne stabilit de stat. Cu alte cuvinte, concurența dintre asigurători nu ar trebui să însemne că unul oferă servicii medicale de bază, iar altul nu.

„Această reformă nu înseamnă renunțarea la componenta socială a asigurărilor de sănătate și nu înseamnă că oamenii fără venituri vor rămâne fără acces la servicii medicale.

Dimpotrivă. Statul trebuie să rămână garantul accesului la un pachet de servicii medicale pentru cei vulnerabili, pentru cei fără venituri și pentru cei care nu își pot permite o asigurare suplimentară.

Solidaritatea rămâne. Monopolul trebuie să dispară!”, a mai transmis Alexandru Rogobete, într-un interviu pentru Radio România Actualități, a relatat Alba24.

Cum ar putea funcționa sistemul

În varianta discutată, contribuția obligatorie la sănătate ar continua să fie plătită, ca și acum, către sistemul public. Diferența ar fi că pacientul ar putea alege casa de asigurări la care să fie înscris, iar banii aferenți contribuției sale ar urma să ajungă la asigurătorul ales. Toți asigurătorii ar trebui să ofere același pachet medical de bază. Diferențele ar putea apărea în ceea ce privește accesul la servicii, rețelele de clinici și spitale, timpul de așteptare, serviciile digitale sau alte beneficii.

De asemenea, pacientul ar urma să poată schimba periodic asigurătorul, dacă este nemulțumit de serviciile primite.

Ce probleme ar putea apărea

Una dintre principalele temeri este că asigurătorii ar putea fi tentați să atragă persoane tinere și sănătoase, care generează mai puține cheltuieli medicale, și să evite pacienții cu boli cronice sau cu tratamente costisitoare.

Au mai fost ridicate probleme legate de creșterea costurilor administrative, împărțirea bazelor de date între mai multe instituții și posibilitatea apariției unui sistem în care pacienții cu bani să aibă acces la servicii mai bune decât ceilalți.

Deocamdată, nu există un proiect de lege care să stabilească exact cum ar funcționa un astfel de sistem. Nu sunt stabilite nici calendarul, nici condițiile în care ar putea apărea mai mulți asigurători.