Potrivit informațiilor transmise de către prefectul Marcel Dragoș, în birourile care se vor elibera după plecarea funcționarilor CJ, preconizată să aibă loc în iunie sau iulie, ar urma să fie mutați angajații din cadrul serviciilor logistică și administrativ de la Inspectoratul Județean de Poliție Bihor, care acum își desfășoară activitatea în spații pentru care IPJ plătește chirie.

La întrebarea adresată de bihon.ro privind o posibilă mutare în clădirea Prefecturii a celor două servicii publice comunitare din subordinea instituției, Permise și Înmatriculări Auto respectiv Pașapoarte, prefectul Marcel Dragoș ne-a declarat că o asemenea perspectivă nu a fost luată în calcul având în vedere afluxul mare de persoane care se apelează la cele două servicii, aproximativ 2oo de persoane zilnic, raportat la posbilitățile oferite de clădirea din Parcul Traian.

În acest moment cele două servicii funcționează în clădirea aparținând Consiliului Județean, pentru care Prefectura nu plătește chirie ci doar contravaloarea utilităților. Potrivit informațiilor primite, prefectul Dragoș ar fi inițiat deja discuții cu reprezentanții Lotus Center în vederea unei posibile mutări a serviciilor de permise și pașapoarte în spații din incinta centrului comercial, unde s-ar achita doar contravaloarea utilităților, fără alte obligații financiare din partea instituției.

Ideea mutării activității emitere permise și înmatriculări și eliberare pașapoarte în centre comerciale se aplică de câțiva ani în București și Tmișoara, iar prefectul de Cluj a anunțat la începutul acestui an o măsură similară. Prefectul Marcel Dragoș a ținut să precizeze că această intenție este încă în fază incipientă, iar materializarea ei depinde de mai mulți factori, însă ar veni în sprijinul cetățenilor având în vedere spațiul mai mare de care ar putea dispune dar și facilitățile privind parcarea autoturismelor.

Noua contribuție minimă lunară va ajunge la aproximativ 1.082 de lei, o creștere semnificativă față de nivelul actual. Practic, orice persoană care vrea să își completeze stagiul de cotizare trebuie să achite cel puțin această sumă în fiecare lună.

Măsura îi vizează în mod direct pe cei care nu contribuie în mod obișnuit la sistemul public de pensii. Este vorba în special despre românii fără contract de muncă, cei care lucrează în străinătate sau persoanele care au avut perioade fără contribuții și încearcă să recupereze anii lipsă.

Aceștia pot încheia contracte de asigurare socială în baza legislației în vigoare, pentru a evita golurile din istoricul de cotizare. CNPP precizează că nu toate contractele vor fi tratate la fel. Cele aflate deja în derulare, dar stabilite sub nivelul noului salariu minim, vor fi ajustate automat. Asigurații vor fi informați înainte ca modificările să intre în aplicare.

În schimb, contractele încheiate anterior pentru perioade viitoare rămân valabile în forma actuală, fără a fi afectate de noul prag, cu condiția să fi fost semnate înainte de 1 iulie 2026.

Nivelul contribuției nu este doar o obligație lunară, ci influențează direct pensia finală. Un cuantum mai mare al contribuțiilor duce la un punctaj superior, ceea ce se traduce prin venituri mai ridicate la pensionare. Pe de altă parte, plata la nivel minim sau perioadele fără contribuții pot reduce semnificativ suma primită la finalul activității profesionale.

Lotus este pe locul 3 în play-out cu 35 de puncte, 9 mai puțin ca liderul Crișul, două echipe fără griji, astfel că e de așteptat un joc deschis pe placul publicului care va ajunge la stadion.

Cele două echipe s-au mai întâlnit de două ori în sezonul regular și a fost 1-1 la Sântandrei, iar la Sânmartin s-a impus Crișul cu 3-1.

De remarcat că Lotus nu a mai pierdut de 6 etape, în care a înregistrat două victorii și 4 egaluri, în timp ce Crișul are doar un eșec în ultimele 11 jocuri (8 victorii și două remize).

Din 2022 până în 2025 au existat 7 confruntări între cele două echipe în Liga 3 și Cupa României din care Lotus a câștigat 3, unul s-a terminat la egalitate, iar de 3 ori a învins Crișul.

Partida Lotus Băile Felix – Crișul Sântandrei va fi arbitrată de Gabriel Toma (Sânpaul – Mureș) – Dorin Pașca (Chirileu – Mureș), Cristian Antonio Mesaroș (Cluj-Napoca), rezervă Papp Csaba (Luduș – Mureș). Observatori FRF au fost delegați Alina Mihoc (Arad) și Papp Ioan (Carei)

Unirea Dej – CS Bihorul Beiuș

Tot vineri, de la ora 17:00, CS Bihorul Beiuș joacă în deplasare la Unirea Dej. Prilej de revanșă pentru beiușeni, care au pierdut ambele jocuri din prima parte a campionatului: în tur 0-2 la Beiuș și 2-3 la Dej. Echipa antrenată de George Zima vine după două victorii și 3 egaluri, în timp ce dejenii n-au învins de 4 etape (2 egaluri și 2 eșecuri).
Meciul va fi arbitrat de Kopriva-Biró Enikő – Kopriva Zsolt și Kopriva-Biró Tamás (toți din Carei – Satu Mare), rezervă Victor Fătu (Bistrița). Observatori FRF: Dan Monea (Aiud) și Nicolae Moisi (Zalău).

„Conducătorul auto, care a depășit cu peste 70 de km/h limita legală de viteză, a fost sancționat contravențional cu 9 – 20 de puncte amendă. De asemenea, i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pe o perioadă de 120 de zile”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții Poliției Bihor.

Formaţiile Imund şi Crumble vin la Oradea cu un concert sâmbătă, 25 aprilie, la Lokal, sub semnul Underground Takeover.

Imund este o trupă rock din Timișoara, activă din 2021, care combină elemente de Nu-Metal, Hard-Core și Hip-Hop. Descrisă ca „urletul de final al unei lumi care refuză să moară demn”, formația aduce o muzică ce nu caută să aline, ci să arate adevărul, chiar și atunci când doare. „Nu construim, ci demolăm: călcăm în picioare trecutul și smulgem, cu forța, fărâmele de umanitate îngropate sub cinism”.

Pentru ei scena este un spectacol, un loc în care rezonează cu publicul prin euforie şi eliberare, furia și vulnerabilitatea devenind parte din conflictul asumat. Şi-au construit o relație directe cu cei din faţa scenei, într-un underground unde autenticitatea contează mai mult decât vizibilitatea mainstream. Versurile lor sunt directe, aproape violente, şi vorbesc despre declin, alienare, progres fals și despre omul prins între sistem și propria indiferență. Direcția este vizibilă încă din piesele „Început fără sfârșit”, „În șoaptă” sau „Trezit”, lansate independent în ultimii ani.

„Nu vreau ca cei care ne ascultă să vadă lumea prin ochii mei, vreau doar să o vadă purtaţi de cuvintele mele”, spune vocalul Ovidiu Takacs.

Anul 2026 marchează o etapă de maturizare și consolidare, spun membrii trupei, sub aceeași deviză: „Noi suntem alții”. Nu ca ruptură de trecut, ci ca refuz al previzibilului. Dincolo de muzică, Imund și-a asumat și implicarea socială, participând la inițiative comunitare și concerte cu scop umanitar.

Concertul din Oradea face parte dintr-un efort de a consolida prezența trupei în vestul țării și promite să fie un moment definitoriu pentru acest sezon. Imund înseamnă: Ovidiu Takacs – voce, Ovidiu Vinereanu – voce, Daniel Marghiloman – chitară, Florin Badara – chitară, Daniel Petreus – chitară bas, Mircea Leuca – tobe.

Pe scenă vor mai urca cei de la Crumble. Formaţia a început ca idee de trupă thrash metal în anii 2010, inițiată de Cristian D. Gheorghiu. Primele piese au fost scrise după liceu și în perioada studenției la Oradea, în paralel cu activitatea în trupa Decay.

În 2016 s-a mutat la Cluj-Napoca și a pregătit materialul lansat în 2018 (Demonstration EP). În 2019 a urmat Born from Hate EP, cu un stil mai matur și mai întunecat. Au urmat mai multe single-uri care explorează și alte influențe muzicale. În 2023, proiectul devine trupă completă, cu George Alb (tobe) și Ciprian Loghin (chitară), iar anul acesta li se alătură și Mihai Răducu la chitară.

Crumble atacă direct sistemul și mentalitățile toxice printr-un sound dur și mesaje fără menajamente. Cu albumul „We Will CRUMBLE the System” lansat recent și numeroase concerte în țară și afară, trupa aduce pe scenă energie brutală și atitudine old-school.

Biletele pentru concertul din 25 aprilie sunt la preţul de 50 lei, pentru elevi şi studenţi fiind de 30 de lei. Până la vârsta de 14 ani intrarea este gratuită. Open Doors la ora 19:00.

Boca este acuzat că, alături de ceilalți doi inculpați arestați încă din 8 aprilie – Ionuț Daniel Kiss și Liviu Daniel Szabo – l-au atacat pe un bărbat din Săldăbagiu de Barcău. Conform datelor din anchetă, în seara de 6 aprilie, în jurul orei 23:00, Boca s-ar fi repezit asupra victimei cu care a avut un conflict spontan și ar fi încercat să o lovească, folosind un topor.

Cel atacat s-a apărat și, în timpul luptei pentru a-i lua agresorului obiectul din mână, cei doi au căzut într-un șanț. În scandal a intervenit Ionuț Kiss, acuzat că a lovit victima în cap și peste mâini cu coada unei furci și cu o bâtă. La rândul său, Liviu Szabo ar fi scos un cuțit cu care ar fi rănit persoana vătămată la brațul stâng și la cap.

Localnicul rănit a avut nevoie de 15 zile de îngrijiri medicale, au stabilit medicii, în timp ce procurorul de caz de la Parchetul Bihor i-a acuzat pe atacatori de tentativă de omor. Szabo a fost inculpat și pentru loviri sau alte violențe după ce în aceeași seară l-a lovit cu bâta în cap pe un alt bărbat, rudenie cu cel înjunghiat, provocându-i răni care au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale.

Conform Codului penal, tentativa de omor este pedepsită cu închisoarea de la 5 la 10 ani.

VIDEO. Doi tineri, arestați pentru tentativă de omor, după ce l-au atacat cu coada unei furci și un cuțit pe un bărbat

„Pentru informații suplimentare, utilizatorii pot apela – Dispeceratul Scada – Tel Verde 0 800 070 800 (număr apelabil gratuit din toate rețelele fixe și mobile) sau 0259 467 577”, se mai arată în același comunicat

Încheierea magistratului poate fi contestată în termen de 48 de ore, iar conform acesteia, Ban este acuzat de nu mai puțin de 20 de infracțiuni: 16 de luare de mită, dintre care două în formă continuată, două infracțiuni de delapidare și alte două de fals intelectual.

Așa cum Bihon a relatat, agentul Cristian Ban a fost reținut în luna februarie, fiind acuzat în primă fază de o faptă comisă în octombrie 2025, când l-ar fi dus pe un șofer bulgar, cu autospeciala Poliției de Frontieră, până la un bancomat din Biharia, pentru a primi mită 600 de lei.

Mită negociată

Ancheta Parchetului Bihor a scos la iveală și alte acuzații grave îndreptate împotriva lui Ban. Conform anchetatorilor, în perioada 13 septembrie 2025 – 4 noiembrie 2025, agentul ar fi cerut mită de alte 15 ori șoferilor străini care intrau în țară prin punctele de frontieră Borș I și Borș II. Le spunea că ar fi încălcat diferite reglementări legale, de la lipsa unor documente de transport și ITP expirată, până la nereguli la autocamioane sau nerespectarea unor reguli de circulație.

Polițistul de frontieră ar fi negociat cu șoferii mita pe care aceștia ar fi trebuit să o dea pentru a nu fi sancționați cu amenzi substanțiale și pentru a nu le reține actele. Procurorii au stabilit că agentul Cristian Ban ar fi folosit inclusiv o aplicație de traducere și ar fi cerut între 50 de euro și 800 de euro. În unele cazuri a respins sumele oferite inițial de camionagii, considerându-le „bani de țigări” – adică prea mici, iar pe doi dintre cei opriți i-ar fi condus cu mașina de serviciu până la bancomat, pentru a-și primi șpaga.

În privința acuzației de fals intelectual, anchetatorii au reținut că agentul Ban, alături de colegul său, Mădălin Costel Bînțu, ar fi scris în două rapoarte că au controlat în trafic peste 100 de transportatori în două zile diferite, deși în realitate nu au făcut nicio verificare. Mențiunile false ar fi fost făcute „în scopul justificării scriptice a activităţii desfăşurate”, au explicat reprezentanții Parchetului Bihor.

Ulterior, și agentul Bînțu a fost arestat pentru complicitate la luare de mită și la delapidare, fiind acuzat că a tratat slujba ca pe o „fabrică de bani”.

Parchetul Bihor, despre al doilea polițist de frontieră arestat în cazul mitei de la bancomat: a tratat slujba ca o „fabrică de bani”

Parchetul Bihor, despre al doilea polițist de frontieră arestat în cazul mitei de la bancomat: a tratat slujba ca o „fabrică de bani”

Incendiu la un autoturism aflat în mers, în Aleșd

În jurul orei 15:50, pompierii din Aleșd au fost sesizați pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o mașină care rula pe strada Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din localitate. Evenimentul a fost semnalat direct la sediul subunității, de un localnic aflat în zonă, care a observat autoturismul cuprins de flăcări.

„Pompierii au localizat și lichidat incendiul, care se manifesta deosebit de violent în habitaclul mașinii, în aproximativ cinci minute, împiedicând propagarea acestuia la o locuință din apropiere.

Cauza probabilă a evenimentului a constituit-o un scurtcircuit, iar flăcările au afectat circa 40% din autoturism”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

Din fericire, conducătorul auto nu a fost rănit, reușind să se autoevacueze la timp.

Incendiu în apropiere de Drumul Național 19

În jurul orei 20:00, pompierii militari din cadrul Stației Valea lui Mihai au intervenit pentru stingerea unui incendiu de vegetație uscată, produs la un teren din localitate.

„Incendiul, care se manifesta cu degajări mari de fum, în apropierea Drumului Național 19, a fost lichidat rapid de forțele de intervenție, fiind înlăturat astfel pericolul reducerii vizibilității pentru participanții la trafic”, a mai precizat purtătorul de cuvânt.

Dincolo de dimensiunea umanitară, situația scoate însă la iveală tensiuni persistente între inițiativa individuală și responsabilitatea instituțională. Pașca vorbește despre un sistem care, în loc să ofere soluții coerente, ajunge să transfere responsabilitatea pentru persoanele vulnerabile dintr-o parte în alta.

Un episod recent ilustrează această realitate: în miez de noapte, o ambulanță a ajuns la poarta centrului fără niciun anunț prealabil. Nu este un caz izolat, susține acesta. În lipsa unor proceduri clare, pacienții ar fi trimiși uneori fără acordul său și fără documente oficiale, ceea ce generează confuzie și riscuri atât pentru beneficiari, cât și pentru îngrijitori.

„Eu nu vreau nimic decât să mă anunțe în scris când îl trimit la noi. Atât”, spune Pașca, rezumând o cerință pe care o consideră firească.

FOTO: Pacienți fără destinație clară, 16.04.2026

După repetarea unor astfel de situații, Pașca a transmis o solicitare oficială către Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor. El a cerut ca fiecare transfer către Dumbrava să fie notificat și confirmat în scris, printr-o adresă oficială care să ateste asumarea responsabilității de către unitatea medicală. Răspunsul, spune el, nu a venit în mod oficial, ci doar verbal — un refuz.

„Ori își asumă și semnează că îi trimit la Dumbrava, ori să se descurce. Eu îi primesc, dar și ei să își asume și să semneze”, afirmă acesta.

În lipsa unei asumări clare, situațiile ajung uneori absurde. Pașca susține că există cazuri în care pacienții sunt transferați între spitale pentru a evita semnarea documentelor.

Un exemplu invocat este cel al unor pacienți trimiși inițial la Spitalul Municipal Salonta, de unde sunt ulterior direcționați către Dumbrava, de această dată cu documente complete: „Au fost cazuri când i-au trimis de la Oradea la Salonta ca să îl trimită de acolo, deoarece Salonta semnează trimiterea”.

Puncte de vedere în contradicție

Reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor resping aceste acuzații și susțin că procedurile aplicate respectă legislația în vigoare. Potrivit acestora, pacienții fără aparținători sunt evaluați de asistenții sociali, care „informează, ghidează și consiliază persoana adultă fără adăpost”, iar măsurile sunt stabilite „cu acordul pacientului”.

În ceea ce privește relația cu centrul din Dumbrava, oficialii subliniază că nu există un contract cu Viorel Pașca și că pacienții nu sunt trimiși acolo, ci externați la adresa declarată în actele de identitate.

„Pacienții care au declarat domiciliul sau reședința la dl. Pașca sunt externați către această adresă. Revenirea lor poate avea loc inclusiv pe timpul nopții”, precizează instituția.

Totodată, conducerea spitalului neagă existența unor transferuri între unități pentru evitarea responsabilității sau a unor cazuri în care pacienții ar fi ajuns în stradă: „Nu am identificat astfel de situații”.

Viorel Pașca respinge însă aceste afirmații și spune că realitatea din teren este diferită. El susține că au existat situații în care pacienți au fost direcționați fără consimțământul lor, oferind un exemplu concret:

„Este o minciună. A fost trimis pacient de la spital la azilul de noapte fără acordul lui (…). Există documente și mărturii în acest sens”.

De asemenea, acesta afirmă că la Dumbrava ajung și persoane care nu au avut niciodată legătură cu centrul.

„Au fost trimiși pacienți care niciodată nu au fost la Dumbrava, (…) târziu în noapte, fără să fi fost anunțați în prealabil, nu există anchetă socială, nu există niciun alt act. Avem poze cu aceștia”, declară Pașca.

În privința procedurilor, Pașca susține că, în trecut, transferurile se făceau cu asumare formală, dar că situația s-a schimbat recent.

„Spitalul Județean a trimis sute de astfel de pacienți cu semnătura managerului Carp. În ultima vreme îi trimite fără semnătură și fără anchetă socială.” Potrivit acestuia, motivul ar fi o pedeapsă pentru scandalul izbucnit în vara anului trecut, când Pașca a dus șapte pacienți la DGASPC Mehedinți.

El contestă și concluzia oficială potrivit căreia nu ar exista probleme: „Faptul că domnul Carp n-a identificat astfel de situații nu înseamnă că nu există. Săptămânile trecute am semnat pentru doi bolnavi, iar zilele trecute am semnat iar pentru unul”.

Între responsabilitate și improvizație

În ceea ce privește presupusa „plimbare” a pacienților între instituții, Pașca insistă că practica există.

„Au fost situații când bolnavii au fost trimiși la alte spitale sau la azilul de noapte doar pentru a fi trimiși de către aceste instituții la Dumbrava”, adaugă bihoreanul.

În final, acesta respinge categoric poziția oficială și susține că există dovezi ale unor externări în stradă.

„Cunosc eu o grămadă. Avem la Dumbrava bolnavi care au fost externați în stradă de către Spitalul Județean, îi avem aici, avem mărturiile lor”.

Dincolo de disputa dintre cele două părți, cazul ridică o întrebare esențială: cine își asumă responsabilitatea pentru persoanele vulnerabile? Viorel Pașca spune că nu refuză cazurile sociale și că va continua să îi primească. Solicită însă reguli clare și o minimă predictibilitate din partea instituțiilor.

„Nu mă deranjează dacă nu vor să-i trimită aici, dar să găsească o soluție viabilă, nu să-i plimbe așa”, afirmă acesta.

În absența unor proceduri transparente și asumate, oamenii vulnerabili rămân prinși într-un circuit birocratic impersonal, în care responsabilitatea este transferată de la o instituție la alta. Iar, de multe ori, traseul lor se oprește în același loc: la poarta centrului din Dumbrava — uneori deschisă, alteori luată prin surprindere, dar aproape niciodată anunțată.