Vor fi afectați consumatorii de pe strada Tudor Vladimirescu, pe tronsonul cuprins între strada Oneștilor și Bulevardul Decebal.

Recomandăm consumatorilor afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru intervalul menționat.

La reluarea furnizării, apa poate prezenta temporar turbiditate. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere, până la limpezirea completă. De asemenea, după finalizarea lucrărilor și spălarea rețelei, reumplerea acesteia și revenirea la parametrii normali de presiune se vor realiza treptat.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.

Cu respect, Compania de Apă Oradea

Cei doi au comis furturile în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, iar printre locurile pe care le-au „vizitat” au fost cinci magazine și terasa unei cafenele, în timpul programului de funcționare a acestora. De acolo au sustras un ventilator, o geacă, sticle cu băuturi alcoolice și băuturi carbogazoase, cauzând un prejudiciu estimat la 1.700 de lei.

În aceeași perioadă, Balogh și Lakatos au furat două telefoane mobile și o borsetă în care se aflau 1.250 de lei din două autoturisme parcate în Marghita, iar unui taximetrist i-au luat chiar în timpul unei curse un portmoneu cu documente și 1.100 de lei. „Buletin” a fost cercetat și pentru furtul unei trotinete electrice în valoare de 1.400 de lei, dintr-un bloc, fapta la comiterea căreia a beneficiat de complicitatea lui Sandor Lakatos, care a stat „de șase”.

Hoț cu antecedente

Polițiștii i-au prins pe cei doi la începutul acestui an, ambii fiind arestați pe 19 ianuarie sub acuzațiile de furt, furt calificat și complicitate la furt calificat. În timpul procesului s-au împăcat cu unele victime, astfel că Balogh a fost condamnat pentru 7 furturi, iar Lakatos – pentru 4.

Amândoi au fost obligați să-i plătească uneia dintre firme păgubite daune de aproape 900 de lei, în timp ce Valentin Balogh trebuie să-i achite unei alte persoane vătămate aproape 400 de lei. Pentru că sentința nu este definitivă și a fost deja atacată la Curtea de Apel Oradea, Judecătoria Marghita a dispus ca „Buletin” să rămână în arest, în timp ce în cazul celuilalt inculpat a fost prelungită măsura controlului judiciar.

Deși tânăr, Balogh are antecedente în domeniul furturilor. Pe când avea doar 14 ani a primit o pedeapsă pentru că a sustras un moped, pentru ca în 2024 să fie închis pentru un an și 3 luni după ce a comis trei furturi. Mai întâi a luat din două magazine din Marghita băutură și portofelul unui angajate, din care a furat 300 de euro, 800 de lei și bonuri de masă. Ulterior a tăiat cablul unei biciclete de 3.000 de lei, s-a plimbat cu ea prin oraș și a vândut-o unui necunoscut pentru 200 de lei.

În prezent, „Buletin” este judecat în alte trei dosare de furt aflate pe rolul Judecătoriei Marghita, în două dintre acestea fiind inculpat și Sandor Lakatos.

Doi tineri care au comis 10 furturi în decurs de 6 luni, în Marghita, au fost prinși de polițiști

„Buletin”, la pușcărie pentru furturi în Marghita. Nu și-a recunoscut chiar fapta surprinsă de camerele de supraveghere

FOTO: ISU Bihor

Pentru stingerea incendiului produs în pădurea din localitatea Tărcăița, au fost mobilizați în cursul zilei de luni, 10 august, peste 60 de pompieri militari din cadrul a cinci subunități ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crișana” al județului Bihor, precum și grupa operativă, operațiunea fiind coordonată în teren de prim-adjunctul inspectorului șef, colonel Csilik Alexandru Adrian.

Alături de echipajele de pompieri, intervin și reprezentanți ai Direcției Silvice, precum și membri ai Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Tărcaia.

„Pompierii intervin pentru a treia zi consecutiv pentru localizarea incendiului, operațiunea fiind îngreunată de existența a numeroase focare care se manifestă pe suprafețe întinse, în interiorul pădurii și pe pajiști împădurite, de terenul abrupt și accidentat, forțele parcurgând pe jos, pe versanți, kilometri întregi, de lipsa surselor de apă din cauza imposibilității accesului autospecialelor de stingere, precum și de gradul ridicat de uscăciune a vegetației și de rafalele puternice de vânt care favorizează dezvoltarea arderii și poartă scânteile la mari distanțe, creând noi focare”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

Video: ISU Bihor

Sâmbătă, 8 august, un efectiv de 29 de pompieri militari a acționat, de dimineață până aproape de miezul nopții, pentru localizarea și stingerea flăcărilor. Misiunea a fost reluată duminică dimineața și s-a desfășurat pe parcursul întregii zile, până în jurul orei 22:30, când forțele au fost retrase pentru prevenirea unor accidente în rândul personalului, în condițiile vizibilității reduse și ale configurației dificile a terenului.

Până în dimineața zilei de luni, în Tărcăița, focul a mistuit aproximativ 17 hectare de litieră și doborâturi, respectiv 11 hectare de vegetație uscată.

Pompierii continuă lupta cu flăcările, acționând pentru limitarea extinderii incendiului și protejarea fondului forestier și a zonelor învecinate. Intervenția se desfășoară cu eforturi susținute, în condiții dificile, până la înlăturarea tuturor focarelor și eliminarea riscului de reaprindere.

„Pe 8 august, în jurul orei 12:40, polițiștii Serviciului Rutier Bihor – Biroul Drumuri Naționale și Europene au oprit în localitatea Topa de Criș un bărbat de 47 de ani, din comuna Răucești, județul Neamț. Acesta conducea cu 129 km/h într-o zonă unde limita de viteză era de 50 km/h, a transmis agentul șef de poliție Alin Laza, din cadrul IPJ Bihor.”

Șoferul a depășit limita legală cu 79 km/h și a fost sancționat cu 15 puncte-amendă, în valoare de 3.243,75 de lei. Totodată, dreptul de a conduce i-a fost suspendat pentru 120 de zile, fiind eliberată dovadă fără drept de circulație.

Un alt caz a fost înregistrat pe 9 august, la ora 09:12, pe DEx 16, în afara municipiului Oradea. Un bărbat de 40 de ani, din comuna Abram, județul Bihor, a fost surprins conducând cu 175 km/h, într-o zonă unde limita era de 120 km/h.

Pentru depășirea vitezei legale cu 55 km/h, acesta a primit 9 puncte-amendă, în valoare de 1.946,25 de lei, iar permisul de conducere i-a fost suspendat pentru 90 de zile. Și în acest caz a fost eliberată dovadă fără drept de circulație.

Tot pe 8 august, la ora 13:24, polițiștii rutieri au depistat în localitatea Gheghie, pe DN 1, un bărbat de 57 de ani, din municipiul Lugoj, județul Timiș, care circula cu 108 km/h într-o zonă cu limită de 50 km/h.

Acesta a depășit viteza legală cu 58 km/h și a fost sancționat cu 9 puncte-amendă, în valoare de 1.946,25 de lei. Ca măsură complementară, dreptul de a conduce i-a fost suspendat pentru 90 de zile, fiindu-i eliberată dovadă fără drept de circulație.

Un al patrulea șofer a fost surprins în aceeași zi, la ora 10:34, tot în localitatea Topa de Criș, pe DN 1. Bărbatul, în vârstă de 43 de ani și domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, conducea cu 106 km/h într-o zonă unde limita era de 50 km/h.

Pentru depășirea limitei legale cu 56 km/h, acesta a fost sancționat cu 9 puncte-amendă, în valoare de 1.946,25 de lei. Permisul de conducere i-a fost suspendat pentru 90 de zile, iar polițiștii i-au eliberat dovadă fără drept de circulație.

FOTO: Vitezomani trași pe dreapta de polițiști 10.08.2026

Schimbarea este prevăzută de OUG 32/2026 și vine într-un moment în care construcțiile, HoReCa, agricultura și industria se confruntă cu un deficit de personal.

Prin WorkinRomania.gov.ro, firmele vor putea să își creeze conturi, să transmită oferte ferme de muncă, să depună cererile pentru angajarea cetățenilor străini și să urmărească online stadiul acestora.

Platforma va gestiona inclusiv autorizarea agențiilor de plasare, procesarea cererilor și schimbul de date între instituțiile implicate. Pentru anumite categorii de lucrători, noul sistem introduce și „cererea unică”, depusă electronic de angajator și utilizată în procedura pentru obținerea vizei de muncă.

Înainte de a utiliza procedura, angajatorii trebuie să fie înregistrați sau, după caz, autorizați. Pentru înregistrarea unui angajator, termenul de soluționare poate ajunge la 30 de zile lucrătoare. Compania trebuie să aibă cont în hub.mai.gov.ro și să încarce oferta fermă pentru locurile de muncă declarate vacante la ANOFM.

Agențiile de recrutare au nevoie de autorizație

Și firmele care intermediază recrutarea muncitorilor străini intră sub reguli mai stricte. Activitatea de plasare poate fi desfășurată numai de agenții autorizate de ANOFM, iar acestea pot recruta pentru ocupații incluse în lista celor deficitare și în baza unor oferte ferme.

Autorizația este valabilă doi ani.

Una dintre cele mai importante condiții este garanția financiară. Pentru maximum 250 de lucrători plasați, agenția trebuie să constituie o garanție de 75.000 de euro. Pentru fiecare grup suplimentar de 250 de lucrători, suma crește cu 50.000 de euro.

Garanția poate fi depusă la Trezoreria Statului sau constituită printr-o scrisoare de garanție bancară.

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă avertizează că aceste cerințe ar putea pune presiune în special pe agențiile mici și mijlocii.

Tranziția la noul sistem ar putea întârzia recrutările. Patronatul estimează că autorizarea agențiilor și înregistrarea angajatorilor ar putea împinge primele cereri unice către începutul lunii octombrie.

Reprezentanții unor companii de recrutare sunt ceva mai optimiști, dar avertizează că, dacă procedurile depășesc câteva săptămâni, firmele care au nevoie urgentă de personal vor fi afectate.

Riscul este important pentru sectoarele care depind deja de forța de muncă din afara UE, în special construcțiile, HoReCa și agricultura.

România are un contingent de 90.000 de muncitori străini

Pentru 2026, Guvernul a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii. Limita este mai mică decât cea din 2025, când au fost prevăzute 100.000 de persoane.

Cifra reprezintă numărul de lucrători nou-admiși în condițiile legislației, nu totalul cetățenilor străini care pot lucra în România.

În paralel, noile reguli au produs efecte și pentru străinii aflați deja în țară. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, peste 3.600 de persoane solicitaseră până la începutul lunii iulie reglementarea dreptului de ședere în cadrul demersurilor legate de aplicarea OUG 32/2026.

La 15 iulie, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă indica 65.040 de avize de angajare emise.

Pe termen lung, autoritățile mizează pe un sistem mai transparent și mai ușor de monitorizat. În perioada de tranziție, însă, pentru companii criteriul decisiv va fi viteza cu care platforma și procedurile din jurul ei vor funcționa efectiv.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a precizat vineri, 7 august, că infrastructura necesară pentru funcționarea noului sistem trebuie implementată până la 31 august 2026. Această dată nu reprezintă însă și momentul de la care transportatorii vor începe să achite efectiv noile tarife.

Clarificările vin în contextul intrării în vigoare a Legii nr. 170/2026, care stabilește data de 31 august 2026 drept termen pentru introducerea Sistemului de Tarifare Rutieră Electronică din România (STRR) și a sistemului TollRo. Aplicarea efectivă a tarifelor este prevăzută, potrivit articolului 29 din Legea nr. 226/2023, începând cu 1 octombrie 2026.

„În consecință, data de 31 august 2026 reprezintă termenul pentru implementarea infrastructurii și a sistemelor STRR și TollRo pe teritoriul României, iar aplicarea tarifelor pentru rovinietă și TollRo va începe la 1 octombrie 2026”, a transmis CNAIR.

O altă etapă este prevăzută pentru 15 ianuarie 2027, când sistemul din România ar urma să devină interoperabil cu sistemele electronice de taxare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin Serviciul European de Taxare Rutieră.

Cine va plăti TollRo

Sistemul TollRo se va aplica vehiculelor concepute și construite pentru transportul de marfă care au o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone. În aceeași categorie vor fi încadrate și vehiculele destinate transportului mixt.

Prin urmare, nu toate autoutilitarele sau camionetele vor intra automat sub incidența noului sistem. Criteriul va fi masa totală maximă autorizată înscrisă în documentele vehiculului, pragul fiind stabilit la peste 3,5 tone. Autoturismele, vehiculele destinate transportului de persoane și vehiculele de marfă cu o masă totală maximă autorizată de cel mult 3,5 tone vor rămâne în sistemul actual al rovinietei.

Taxarea prin TollRo se va aplica pe drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile din România. Vor fi exceptate sectoarele de drum național aflate în intravilanul municipiilor, între indicatoarele de intrare și ieșire.

Taxarea se va face în funcție de distanța parcursă

Spre deosebire de rovinieta actuală, care este cumpărată pentru o anumită perioadă de valabilitate, TollRo va fi calculat în funcție de numărul de kilometri parcurși.

Legea nr. 226/2023 prevede că „TollRo se calculează prin înmulțirea tarifului unitar cu distanța parcursă”. Valoarea finală a taxei va depinde de mai mulți factori: masa totală maximă autorizată a vehiculului, norma de poluare și categoria drumului utilizat. Tarifele, cu TVA inclusă, sunt stabilite prin Ordinul ministrului Transporturilor nr. 1.925/2025 și diferă în funcție de categoria vehiculului.

Pentru vehiculele cu o masă totală maximă autorizată de peste 3,5 tone și de cel mult 7,5 tone, tariful va fi cuprins între 0,08 și 0,11 lei pe kilometru pe drumurile naționale. Pe autostrăzi și drumuri expres, costul va fi între 0,17 și 0,22 lei pe kilometru.

În cazul vehiculelor cu MTMA de peste 7,5 tone, dar mai mică de 12 tone, tariful va fi între 0,14 și 0,19 lei pe kilometru pe drumurile naționale și între 0,29 și 0,37 lei pe kilometru pe autostrăzi și drumuri expres. Pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de cel puțin 12 tone, taxarea va fi cuprinsă între 0,24 și 0,31 lei pe kilometru pe drumurile naționale și între 0,48 și 0,62 lei pe kilometru pe autostrăzi și drumuri expres.

Norma de poluare va influența valoarea taxei

Tariful va varia, în cadrul fiecărei categorii de greutate, și în funcție de norma de poluare a vehiculului. Cele mai reduse tarife vor fi aplicate vehiculelor Euro VI, nivelul intermediar va fi valabil pentru cele încadrate în normele Euro IV și Euro V, iar cele mai ridicate costuri vor reveni vehiculelor Euro 0-III.

Astfel, un camion cu masa totală maximă autorizată de cel puțin 12 tone, încadrat în norma de poluare Euro VI, va plăti 480 de lei pentru 1.000 de kilometri parcurși pe autostradă. Pentru aceeași distanță și aceeași categorie de greutate, un vehicul încadrat în normele Euro 0-III va achita 620 de lei.

Taxa va include atât costurile legate de utilizarea și întreținerea infrastructurii rutiere, cât și o componentă aferentă poluării atmosferice generate de vehicul. Cuantumul tarifelor urmează să fie actualizat anual, în funcție de indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

Trei variante pentru plata TollRo

Transportatorii vor avea la dispoziție trei modalități pentru achitarea taxei. Prima presupune încheierea unor contracte cu furnizori autorizați SETRo și utilizarea unor echipamente de bord care vor transmite datele necesare pentru stabilirea distanței parcurse.

O altă variantă va fi achiziționarea, înainte de începerea călătoriei, a unui tichet electronic valabil pentru o singură parcurgere a traseului declarat.

A treia opțiune va fi utilizarea aplicației mobile gratuite a CNAIR. Potrivit prevederilor legale, aceasta va folosi localizarea prin satelit a telefonului pentru a înregistra distanța parcursă și pentru a calcula suma datorată.

Aplicația este prevăzută pentru vehiculele înmatriculate în România. Condițiile în care aceasta va putea fi utilizată și de vehiculele înmatriculate în alte state urmează să fie stabilite prin normele de aplicare. Achitarea TollRo va fi verificată automat prin intermediul camerelor video amplasate pe rețeaua rutieră, dar și prin controale efectuate în trafic.

Creșterea veniturilor nu s-a reflectat însă și în rezultatele financiare ale companiilor. Profitul net a coborât de la aproximativ 4,17 miliarde de lei în 2024 la 3,54 miliarde de lei în 2025, iar marja de profit s-a redus de la 8% la circa 6%.

Fiscalizarea bacșișului a adus statului aproximativ 584 de milioane de lei în 2025. Sumele lăsate de clienți sunt evidențiate separat pe nota de plată și sunt astfel incluse în circuitul fiscal.

Bacșișul reprezintă însă doar o mică parte din contribuția totală a industriei. În ansamblu, HoReCa a generat taxe, impozite și contribuții estimate la 12,2 miliarde de lei.

Cele mai importante surse au fost taxele și contribuțiile aferente salariilor, cu aproximativ 5,68 miliarde de lei, TVA-ul, care a adus circa 4,94 miliarde de lei, și impozitul pe profit, estimat la aproape 993 de milioane de lei.

Calculul HORA arată că aproximativ 21 de lei din fiecare 100 de lei încasați de companiile din sector ajung la bugetul public.

Restaurantele și barurile au avut în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 32 de miliarde de lei, în creștere cu 7% față de anul anterior.

Avansul trebuie privit însă în contextul scumpirilor. Prețurile din restaurante, cafenele și cantine au crescut cu peste 11%, în timp ce traficul de clienți ar fi scăzut cu aproximativ 15% la nivel național.

Pentru operatori, combinația dintre costuri mai mari și consum mai redus a însemnat o presiune suplimentară asupra marjelor. Materiile prime, energia, chiriile și cheltuielile cu angajații au continuat să afecteze profitabilitatea.

În ciuda dificultăților, numărul angajaților din sector a crescut. În 2025, industria avea aproape 195.000 de salariați, față de aproximativ 185.000 în anul precedent.

Restaurantele și barurile concentrează cea mai mare parte a forței de muncă, aproximativ 123.000 de persoane.

O altă problemă este distribuția geografică a activității. Primele cinci județe din clasamentul contribuției fiscale generează aproximativ 55% din impactul fiscal al HoReCa, iar primele zece ajung la circa 70%.

Datele din industrie arată și un dezechilibru în turismul internațional. Românii au cheltuit în 2025 aproximativ 9,5 miliarde de euro pentru călătorii în străinătate, cu circa 617 milioane de euro mai mult decât în 2024.

În schimb, turiștii străini au cheltuit în România aproximativ 5 miliarde de euro, față de circa 5,2 miliarde de euro în anul precedent.

Potrivit meteorologilor, luni, 10 august, în județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș, temperaturile vor fi deosebit de ridicate, local va fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 – 34 de grade în Maramureș și în nord-vestul Transilvaniei și 35 – 36 de grade în Banat și Crișana, iar pe arii restrânse noaptea va fi tropicală cu minime de 21 – 23 de grade în Dealurile de Vest.

În aceste zone se vor înregistra marți, 11 august, temperaturi deosebit de ridicate, local va fi caniculă, disconfortul termic va fi în creștere, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) pe arii restrânse va atinge pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 33 și 37 de grade, cu cele mai mari valori în sud-vestul Olteniei. Pe arii restrânse, noaptea va fi tropicală cu minime de 18 – 20 de grade Celsius.

Pentru aceleași județe, respectiv Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș, meteorologii au emis și o avertizare Cod portocaliu de vreme caniculară ce va fi în vigoare până miercuri dimineața. În aceste zone se va intensifica, disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime se vor încadra între 35 și 38 de grade, cu cele mai mari valori în Câmpia de Vest, unde izolat se vor atinge 39 de grade. Local, în special în zonele deluroase, noaptea va fi tropicală cu minime de 19 – 21 de grade.

sursa: AGERPRES

De remarcat faptul că Plugar și Szabo Alexi nu au pierdut niciun set pe tot parcursul turneului. În finală, cei doi au învins cu 2-0 formația Pro Volei Arad (Joshua Gag, Matei Ghimeș). De asemenea, o evoluție foarte bună a avut echipa LPS Bihorul Oradea formată din David Rogojan și Erik Vișoiu, care a disputat finala pentru medaliile de bronz. Din păcate, cei doi au pierdut finala mică și au ratat astfel prezența pe podium, trebuind să se mulțumească cu locul 4.

Rezultatele celor două echipe demonstrează faptul că Oradea continuă să fie o pepinieră importantă pentru voleiul pe nisip juvenil din România. David Paul Alexi face parte dintr-o familie dedicată acestui sport. Mama sa. Mariana Szabo Alexi, este antrenoarea echipei de volei feminin CSU Oradea, iar tatăl său, Paul Szabo Alexi, este președintele Academiei de Volei Oradea.

În întrecerea feminină, echipa AVO, alcătuită din Szatmáry-Bujor Sanja și Andreea Blaj Ciocoiu, s-a situat pe locul 7, dovedind reale capacități de progres pentru viitor.

FOTO: Orădenii Raphael Plugar și David Szabo Alexi au devenit campioni naționali la volei pe nisip U16 ani, 10.08.2026

Kovacs Zoltan, creatorul de campioni

Trebuie subliniat faptul că voleiul orădean își trece astfel în cont în acest an și titlul național la categoria de vârstă U16 ani, după cel de la U18 ani, câștigat chiar la Oradea de echipa LPS Bihorul, alcătuită din Mihai Pruncuț și Szabó Eric Dominik.

De asemenea, o altă echipă a LPS Bihorul, formată din Alexandru Sabău și Felix Ștefan Kopányi, a obținut medaliile de bronz la U18 ani. Toți jucătorii de la AVO și LPS Bihorul sunt pregătiți de antrenorul prof. Kovacs Zoltan, un adevărat „șlefuitor” de talente în voleiul orădean.

„Suntem foarte bucuroși pentru rezultatele obținute la Arad. Titlul de campion național U16 reprezintă o performanță importantă pentru Raphael și David, dar și pentru întregul colectiv care contribuie la pregătirea lor. Ne dorim să continuăm această tradiție a performanței și să oferim tinerilor sportivi din Oradea cât mai multe oportunități de a se dezvolta în voleiul pe nisip”, a declarat prof. Kovacs Zoltan, vicepreședinte al Academiei de Volei Oradea.

În cazul în care planul va fi aprobat, aproximativ 60 de posturi ar putea fi afectate. Compania subliniază însă că nu a fost luată încă o decizie definitivă, iar rezultatul va depinde de finalizarea procedurii de consultare cu angajații.

Unitatea din Andover are o istorie îndelungată. Activitatea de producție a motoarelor electrice, generatoarelor și transformatoarelor a început în oraș în anii ’60, iar fabrica funcționează în actuala locație din 1967. În prezent, aici sunt dezvoltate și produse motoare destinate unor aplicații industriale, inclusiv automatizării și roboticii.

Posibila închidere a fabricii a generat nemulțumire în rândul angajaților, în special în cazul celor care și-au petrecut o mare parte din carieră în această unitate. Dacă restructurarea va merge mai departe conform planului, operațiunile de la Andover ar urma să fie închise în februarie 2027.

Relocarea propusă către România vine în contextul dezvoltării activităților Nidec la Oradea. Grupul japonez a preluat diviziile Leroy-Somer și Control Techniques ale Emerson, operațiuni care au intrat ulterior în portofoliul Nidec.

Fabrica din Oradea a devenit astfel una dintre unitățile importante ale grupului pentru producția de echipamente și motoare destinate aplicațiilor industriale.

Datele financiare disponibile pentru anul 2025 indică o creștere puternică a afacerilor companiei Nidec din Oradea. Aceasta a raportat o cifră de afaceri de peste 52,3 milioane de euro, cu aproape 60% mai mult decât în anul precedent. La sfârșitul anului trecut, compania avea 508 angajați.

În România, grupul japonez are operațiuni și în alte zone. Nidec Global Appliance România operează fabrica de motoare electrice de la Ștefănești, județul Argeș, unitate preluată după achiziția Ana Imep de la omul de afaceri George Copos.

Fabrica din Ștefănești a fost inaugurată în 2018 și reprezintă una dintre principalele investiții industriale ale grupului în România.

Nidec este prezent și în județul Dâmbovița, prin Nidec ASI România, companie asociată activităților de vânzări și suport tehnic.

La nivelul întregului grup, companiile Nidec din România au raportat în 2025 afaceri cumulate de aproape 80 de milioane de euro, potrivit datelor citate în analiza financiară a companiilor locale.

Transferul activității de la Andover la Oradea ar putea reprezenta o nouă etapă în consolidarea producției Nidec în România. Pentru compania japoneză, gruparea unor operațiuni industriale în unități existente poate permite utilizarea mai eficientă a infrastructurii și a capacităților de producție.

În cazul fabricii britanice, însă, o asemenea decizie ar însemna dispariția unei unități cu o tradiție de peste 60 de ani și pierderea potențială a zeci de locuri de muncă.

Deocamdată, planul nu este definitiv. Nidec trebuie să finalizeze consultările cu angajații din Marea Britanie înainte ca relocarea să poată fi confirmată.

Grupul Nidec, fondat în Kyoto în 1973, este unul dintre cei mai mari producători mondiali de motoare și sisteme pentru aplicații industriale și tehnologice. Compania are operațiuni în peste 40 de țări și un număr de peste 140.000 de angajați la nivel global.