Știre inițială: Autoritățile au fost sesizate cu privire la producerea unui accident rutier pe strada 1 Decembrie din Beiuș la ora 20:46.

„Din primele investigații efectuate de polițiști, la fața locului, s-a constatat că în accident au fost implicate două autoturisme și o motocicletă”, a transmis purtătorul de cuvânt al IPJ Bihor, comisar șef Alina Fărcuța.

În prezent, conducătorului motocicletei îi sunt efectuate manevre de resuscitare, la fața locului.

Polițiștii rutieri beiușeni urmează să efectueze cercetarea la fața locului, în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului rutier.

Avertizarea este valabilă în cursul zilei de duminică, 14 iunie, între orele 12 și 21 în Crișana, Banat, Maramureș, Transilvania, nord-vestul Olteniei, precum și în zona montană.

Conform specialiștilor, vântul va avea intensificări cu viteze cuprinste între 50 – 80 km/h, izolat rafalele putând să ajungă și la 90 km/h. Pe arii restrânse vor fi vijelii.

Totodată, local vor fi manifestări de instabilitate atmosferică, inclusiv averse, descărcări electrice, precum și grindină de dimensiuni mici și medii. Cantitățile de apă pot ajunge la 15 – 25 l/mp, izolat chiar și la 30 – 40 l/mp.

Specialiștii din cadrul ANM precizează că instabilitatea atmosferică poate afecta, izolat și restul României.

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a transmis că instituțiile publice care au alocate fondurile necesare în buget pot începe acordarea voucherelor, fără să mai fie nevoie de noi reglementări sau norme suplimentare.

Conform Legii nr. 141/2025, aplicabilă pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2026, voucherele de vacanță se acordă personalului din instituțiile publice care înregistrează salarii de bază nete de cel mult 6.000 de lei pe lună. Măsura se aplică indiferent de sistemul de finanțare al instituției, inclusiv entităților finanțate integral din venituri proprii.

Noua limită salarială reprezintă o schimbare importantă față de regulile valabile anterior. În 2025, pragul de eligibilitate era stabilit la 8.000 de lei net lunar, ceea ce permitea unui număr mai mare de angajați să beneficieze de aceste tichete. Reducerea plafonului la 6.000 de lei exclude automat din schemă o parte dintre bugetarii care au primit vouchere în anii precedenți.

O altă modificare importantă vizează modul de utilizare a voucherelor. Legislația elimină obligația existentă anterior, potrivit căreia beneficiarul trebuia să contribuie cu o sumă egală pentru achiziționarea unui pachet turistic de minimum 1.600 de lei. Astfel, titularii voucherelor nu vor mai fi condiționați să completeze din fonduri proprii valoarea acestora pentru a putea beneficia de servicii turistice.

De asemenea, autoritățile reamintesc că acordarea voucherelor nu reprezintă un drept garantat în orice condiții. O decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2025 a stabilit că acest beneficiu poate fi oferit doar în limita resurselor financiare disponibile în bugetele instituțiilor publice.

În aceste condiții, deși valoarea voucherelor rămâne neschimbată în 2026, accesul la acest avantaj va fi mai restrâns, atât din cauza noului plafon salarial, cât și a dependenței de fondurile alocate de fiecare instituție în parte.

Sancționat pentru comportament agresiv

Incidentul în care a fost implicat bărbatul pus la plată s-a produs în a doua zi a Crăciunului anului 2023, când conducătorul auto circula pe DN19, în Biharia, dinspre Oradea spre Săcueni. Imediat ce a ieșit dintr-un sens giratoriu, a depășit un alt autoturism, după care a oprit brusc în fața acestuia. Nu s-a limitat la acest gest, ci a executat și manevre de mers cu spatele și a lovit mașina de care tocmai trecuse.

Polițiștii chemați la locul unde a avut loc evenimentul rutier l-au sancționat pe bărbatul din Săcueni pentru depășire neregulamentară și adoptarea unui comportament agresiv în trafic.

Conform informațiilor din hotărârea Judecătoriei Marghita, consultată de Jurnal bihorean, contravenientul a declarat că este de acord cu cele menționate de agenți în procesul-verbal întocmit după incident, iar singura sa mențiune a fost că alături de el se afla un membru al familiei. Mai mult, conducătorul auto nu a contestat în instanță sancțiunea primită.

Instanța: asiguratorul are dreptul să recupereze banii

Ulterior, proprietarul autovehiculului lovit a cerut asigurătorului de răspundere civilă a persoanei vinovate să-l despăgubească pentru prejudiciul suferit. Societatea de asigurări s-a conformat, iar după evaluarea daunelor, i-a achitat păgubitului 69.800 de lei – contravaloarea reparațiilor și peste 5.200 de lei – chiria pentru autoturismul folosit în locul celui aflat în service.

Însă, la mai bine de un an și jumătate de la producerea accidentului, firma de asigurări s-a adresat instanței și i-a cerut să-l oblige pe șoferul vinovat să-i plătească toate aceste sume, la care să fie adăugate dobânzile pe ultimii doi ani și cheltuieli de judecată. Asiguratorul a calculat că de la data la care a acoperit daunele provocate păgubitului (aprilie 2024) până la momentul sesizării instanței (septembrie 2025), valoarea dobânzii ar depăși 11.000 de lei.

Judecătoria Marghita a stabilit că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, în sensul că există o legătură între prejudiciu și fapta comisă de conducătorul auto, iar vinovăția acestuia din urmă a fost demonstrată. Instanța a reținut că evenimentul rutier a fost produs intenționat de către bărbatul din Săcueni, motiv pentru care firma la care avea încheiată asigurarea RCA are dreptul să recupereze sumele pe care le-a plătit ca despăgubire. În aceste condiții, judecătorul de caz l-a obligat pe pârât să plătească societății de asigurare cei 75.000 de lei. În plus, conducătorul auto va trebui să achite dobânda la această sumă, de la momentul chemării sale în judecată până la plata integrală a valorii despăgubirilor, dar și cheltuieli de judecată, în valoare de 2.605 lei. Sentința dată recent nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

În contextul majorării salariului minim începând cu 1 iulie 2026, se modifică automat și pragurile financiare necesare pentru deschiderea procedurilor de insolvență destinate persoanelor fizice.

Potrivit legislației privind insolvența persoanelor fizice, cei care doresc să acceseze procedura bazată pe un plan de rambursare a datoriilor sau procedura de insolvență prin lichidarea activelor trebuie să înregistreze datorii scadente de cel puțin echivalentul a 15 salarii minime brute. Odată cu noul nivel al salariului minim, pragul va ajunge la 64.875 de lei, față de 60.750 de lei cât este în prezent.

Prin urmare, persoanele ale căror datorii se situează sub această valoare nu vor putea solicita una dintre cele două forme principale de insolvență prevăzute de lege.

În schimb, pentru procedura simplificată de insolvență se aplică un plafon maxim al obligațiilor financiare. Astfel, valoarea totală a datoriilor nu trebuie să depășească echivalentul a zece salarii minime brute, ceea ce înseamnă 43.250 de lei după intrarea în vigoare a noilor valori salariale.

Ce presupun cele trei forme de insolvență personală

Legea nr. 151/2015 oferă persoanelor aflate în dificultate financiară trei variante prin care își pot restructura sau stinge obligațiile restante.

Prima dintre acestea este procedura pe bază de plan de rambursare. În acest caz, debitorul elaborează împreună cu administratorul procedurii un program de plată a datoriilor, care trebuie aprobat de majoritatea creditorilor. Documentul stabilește sumele ce urmează să fie achitate, termenele de plată și măsurile necesare pentru redresarea situației financiare. Respectarea planului poate conduce, în anumite situații, la reducerea unei părți din datorii.

O a doua variantă este insolvența prin lichidare de active, destinată persoanelor aflate într-o situație financiară gravă. În cadrul acestei proceduri, bunurile care pot fi valorificate sunt vândute, iar sumele obținute sunt distribuite creditorilor. Debitorului îi rămân doar resursele necesare pentru asigurarea unui nivel minim de trai. Această procedură poate fi accesată și de persoanele care nu au reușit să își rezolve problemele financiare prin intermediul unui plan anterior de rambursare.

Cea de-a treia opțiune este procedura simplificată de insolvență, adresată persoanelor cu datorii mai reduse, care nu dețin bunuri urmăribile și nici venituri ce ar putea fi executate pentru acoperirea creanțelor. De această formă de protecție pot beneficia, în anumite condiții, persoanele care au atins vârsta de pensionare sau cele care și-au pierdut total ori parțial capacitatea de muncă.

Noul imobil va fi amplasat chiar vizavi de complexul de agrement, aflat în curs de finalizare, fiind gândit ca un punct de sprijin pentru activitatea turistică și pentru organizarea de evenimente. Potrivit datelor prezentate de administrația locală, hotelul va fi clasificat la minimum trei stele și va dispune de 24 de camere de cazare.

Proiectul mai include amenajarea unui restaurant cu o capacitate de 60 de locuri și a unei săli de conferințe cu 50 de locuri, destinate atât turiștilor, cât și organizării de întâlniri de afaceri sau evenimente private. Noua investiție va contribui la dezvoltarea infrastructurii turistice a municipiului Salonta, autoritățile locale mizând pe faptul că viitorul aquapark și noile facilități de cazare vor contribui la atragerea unui număr mai mare de vizitatori și la extinderea serviciilor oferite în oraș.

„Am luat act de faptul că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD.

Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, se arată în postarea președintelui Partidului Național Liberal.

Potrivit acestuia (Ilie Bolojan – n.red), în perioada „imediat următoare” va fi organizată o ședință al Biroului Politic Național (BPN) pentru a lua o decizie.

Lovitură grea! Tomac și-a depus mandatul, iar Nicușor Dan a propus un premier de la PNL

El a fost condamnat în această săptămână pentru a doua oară în ultimele două luni sub acuzațiile de înșelăciune și punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată. În acest din urmă dosar a fost anchetat pentru că a vândut trei astfel de telefoane contrafăcute.

Victimele „dealerului de telefoane”

Mai întâi, în februarie 2024, Gabor l-a abordat pe un bărbat lângă un magazin de pe bulevardul Dacia și i-a oferit un telefon Iphone 15 Pro Max, în schimbul a 1.350 de lei. L-a convins pe client să cumpere produsul, oferindu-i cadou o pereche de căști. Ulterior, a recunoscut în fața polițiștilor că a cumpărat telefonul cu 800 de lei de pe un site de anunțuri, cu intenția de a-l vinde.

În luna iunie a anului trecut, Dumitru Gabor l-a abordat pe un client al unei spălătorii din cartierul Nufărul și i-a vândut un aparat similar, cu 1.500 de lei. I-a spus bărbatului că a pierdut bani la jocurile de noroc și voia să își vândă telefonul cât mai repede la un preț derizoriu. Deoarece clientul nu avea suma cerută, s-au dus împreună la un bancomat și a scos banii. Ulterior, însă, păgubitul a constatat sistemul de operare de pe telefon nu era cel original, iar multe aplicații nu mergeau.

După câteva săptămâni, l-a văzut întâmplător pe Gabor și l-a filmat cu telefonul. Vânzătorul i-a cerut să se împace, propunându-i să-i restituie o parte din bani și să-i schimbe mobilul a doua zi. Doar că „dealerul de telefoane” nu a mai putut fi contactat de clientul căruia i-a blocat numărul. În aceste condiții, păgubitul a refuzat oferta ulterioară a fiului lui Gabor, care i-a promis 1.000 de lei și chiar i-a transferat o parte din această sumă.

Al treilea bărbat înșelat de orădean a cumpărat de la acesta, în august 2025, în fața unei săli de joc de pe Bulevardul Dacia, un telefon pentru care a plătit 1.400 de lei. Știa că prețul oficial este de 4-5 ori mai mare, dar l-a crezut pe Gabor, care i-a spus că avea nevoie de bani „ca să joace la aparate”. Când clientul și-a dat seama că a fost înșelat, era prea târziu: vânzătorul de ocazie s-a urcat în grabă într-un taximetru și a plecat.

În același dosar, Dumitru Gabor a mai fost acuzat că a oferit spre vânzare, la începutul anului trecut, un telefon care valora aproape 11.000 de lei la un preț de… 500 de lei. A fost observat atunci de jandarmi și ridicat de aceștia.

Închisoare cu suspendare și muncă pentru comunitate

Găsit vinovat de faptele de care a fost acuzat, orădeanul s-a ales cu 7 pedepse cuprinse între 2 și 9 luni de închisoare. Acestea au fost contopite cu o condamnare la un an și 2 luni de închisoare, cu suspendare, dată de Judecătoria Oradea la jumătatea lunii aprilie a acestui an. Și atunci a fost judecat pentru că a vândut telefoane, căști și ceasuri contrafăcute unor clienți pe care îi aborda pe stradă sau în centre comerciale din municipiu.

A rezultat o pedeapsă finală de 2 ani, o lună şi 20 de zile de închisoare, a cărei executare a fost suspendată de instanță pe un termen de supraveghere de 4 ani. Judecătorul de caz l-a obligat pe Gabor să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 120 de zile și a revocat controlul judiciar sub care se afla inculpatul. Instanța a dispus confiscarea bunurilor contrafăcute pe care Dumitru Gabor le oferea spre vânzare și i-a impus acestuia să le achite păgubiților daune materiale de 4.250 de lei.

Sentința de vineri a Judecătoriei Oradea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, se arată în minuta publicată pe portalul instanțelor.

Telefoane contrafăcute, vândute pe stradă și în centre comerciale din Oradea. Vânzătorul juca banii la „păcănele”

„Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul în această dimineață și în aceste condiții îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea”, a transmis șeful statului, în cadrul unei declarații de presă susținute la Palatul Cotroceni.

Premierul desemnat Adrian Veștea a transmis că își asumă această responsabilitate într-un moment de criză politică, mulțumindu-i președintelui Nicușor Dan pentru încrederea acordată.

„Îmi asum această responsabilitate într-un moment de criză politică. Cunosc bine statul român și știu de la firul ierbii care sunt așteptările oamenilor, care sunt problemele cu care se confruntă și ce este de făcut. Vin după un parcurs de 30 de ani în PNL. Am fost de la simplu consilier local, la trei mandate, ulterior, de primar, al treilea mandat de președinte de Consiliu Județean și am avut timp de un an jumătate șansa de a fi membru al Guvernului”, a afirmat el, duminică, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, alături de șeful statului și europarlamentarul Eugen Tomac, care și-a depus mandatul de premier desemnat.

sursa: Agerpres

Lovitură grea! Tomac și-a depus mandatul, iar Nicușor Dan a propus un premier de la PNL

Primăria Orașului Aleșd a derulat și un proiect de digitalizare a bibliotecilor, prin participarea în programul „Finanțarea bibliotecilor pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale”, implementat de Consiliul Județean Bihor prin Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor. Inițiativa a avut ca obiectiv transformarea bibliotecilor în centre moderne de acces la tehnologie și educație digitală, dedicate comunității locale.

În cadrul acestui parteneriat, Biblioteca „Octavian Goga” din Aleșd a fost dotată cu echipamente digitale în valoare de circa 70.000 de lei. Au fost livrate și puse în funcțiune o stație de lucru pentru activitatea bibliotecară, un sistem de auto-împrumut, laptopuri, calculatoare, tablete, monitor LCD, sursă de alimentare fără întrerupere, router Wi-Fi, videoproiector, imprimantă multifuncțională, precum și licențe software pentru gestionarea activității bibliotecii și pentru creare de conținut digital.