Proiectele „Asigurarea echipamentelor pentru creșterea siguranței traficului pe drumurile județene din Județul Bihor”, etapa 1 și etapa 2, au o valoare totală de 48,52 milioane de lei, din care 47,55 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile, prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027. Contribuția Consiliului Județean Bihor este de 2%, respectiv 970.474,99 lei. Vor fi achiziționate, în total, 7 autospeciale multifuncționale, 3 autospeciale cu freză de deszăpezire, 4 excavatoare, 2 mașini de marcaj rutier și 2 vidanje, fiecare cu o capacitate de 9000 de litri.

„În județul Bihor sunt peste 1.000 de km de drumuri județene, iar cu aceste utilaje de ultimă generație vom putea îndepărta vegetația crescută necontrolat pe marginea drumurilor, vom profila șanțurile, vom reface marcajele și vom interveni mult mai eficient la deszăpezire. Ne propunem ca, în viitor, cu aceste utilaje să sprijinim și comunele și orașele din județ care au nevoie de lucrări de întreținere sau de intervenții în situații speciale.” a declarat președintele CJ Bihor, Mircea Mălan.

Proiectele vor contribui la reducerea numărului de accidente rutiere, la optimizarea intervențiilor în caz de urgență și la asigurarea unor condiții mai bune pentru transportul de persoane și mărfuri, se mai menționează în documentul transmis de CJ Bihor.

Magistrații Curții de Apel au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar și prezentat de anchetatori drept presupus complice al lui Georgescu. Și în cazul acestuia hotărârea este definitivă.

Pronunțarea deciziei a fost întârziată după ce cele două judecătoare din completul inițial al Curții de Apel București, Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, șefa Secției I penale, și Cristina Grecu, au avut opinii divergente. În aceste condiții, a fost constituit un complet de divergență, prin cooptarea unui al treilea magistrat, iar dezbaterile au fost reluate.

Un astfel de complet este format atunci când cei doi judecători nu ajung la aceeași soluție. Al treilea magistrat ascultă concluziile apărării și ale acuzării și participă la adoptarea hotărârii.

Georgescu fusese reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT în 21 septembrie și a petrecut o noapte în Arestul Central al Poliției Capitalei. El este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Ulterior, Tribunalul București a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă și a decis ca Georgescu și Ionel Rusen să fie cercetați sub control judiciar. Hotărârea a fost contestată atât de procurori, cât și de cei doi inculpați. DIICOT a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile, în timp ce Georgescu a solicitat menținerea unei măsuri mai puțin restrictive.

Acuzațiile din dosarul de înșelăciune

Dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost prejudiciat cu peste 1,1 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, începând din 2021, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de 6 milioane de euro de la o instituție bancară, în schimbul depunerii unei garanții.

Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat la prezidențiale i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.

Pentru obținerea finanțării de 6 milioane de euro, Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen. Acesta i-ar fi prezentat ulterior un cetățean italian, Massimiliano Arena, despre care s-ar fi spus că reprezintă o bancă din Elveția.

Pentru accesarea creditului, omului de afaceri i s-ar fi cerut să depună o garanție de aproximativ un milion de euro. Potrivit informațiilor din anchetă, o parte din bani ar fi urmat să fie utilizată pentru finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu, fiind prezentat inclusiv un plan de cheltuieli. Ulterior, persoana vătămată ar fi fost convinsă să transfere încă 100.000 de euro, sub promisiunea că finanțarea putea fi majorată la 15 milioane de euro.

Creditul nu s-a mai concretizat, iar omul de afaceri a solicitat restituirea banilor. Potrivit procurorilor, prejudiciul total depășește 1,1 milioane de euro.

După ce Tribunalul București a decis cercetarea lui Georgescu sub control judiciar, DIICOT a pus sechestru pe imobilul acestuia din Mogoșoaia, măsura fiind dispusă în vederea garantării recuperării prejudiciului.

Călin Georgescu, vizat în trei dosare penale

Dosarul de înșelăciune este al treilea dosar penal în care este vizat Călin Georgescu. În alte două cauze, acesta a fost deja trimis în judecată.

Unul dintre dosare este cel în care Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și alți 20 de inculpați, pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Georgescu este acuzat în acest dosar de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false, în formă continuată. Procesul a avut un nou termen luni, 28 septembrie, iar instanța a stabilit următoarea ședință pentru 12 octombrie.

În celălalt dosar, fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost trimis în judecată pentru acuzații privind propagandă legionară și promovarea în public a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.

„Reuniunea din acest an a beneficiat de o prezență internațională de excepție, reunind în format hibrid cercetători, cadre universitare și oameni de cultură din România, Italia, San Marino,Vatican, Israel, SUA, Polonia, Spania și Republica Moldova” a declarat presedintele ARIP, prof. univ. dr. habil. Gabriela Păsărin.

De la Universitatea din Oradea, specializarea Jurnalism, au participat prof.univ.dr.habil Gabriela Goudenhooft (cu lucrarea “Memorie culturală și negociere identitară în discursul presei diasporice românești”), conf.univ.dr.habil Florin Ardelean (cu lucrarea “Miza istoriei și a cercetărilor arhivistice reflectate în paginile Revistei Familia seriile I-III”), lect.univ.dr. Carmen Ungur-Brehoi (cu lucrarea “Surse arhivistice privind profilul jurnalistului comunist: Fondul Comitetul pentru Presă și Tipărituri”) şi conf.univ.dr. Simona Fer (cu lucrarea “Archival Resources and the Study of Children’s and Youth Press as a Tool of Political Socialization in Communist Romania”).De la Istorie au participat prof.univ.dr.habil. Mihai Drecin si prof.univ.dr.habil. Ion Zainea.

Printre invitații speciali care au susținut comunicări în plen îi amintim pe acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, prof. univ. dr. ing. Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. Livio Spinelli, Science Park Guglielmo Marconi şi principesa Elettra Marconi (fiica inventatorului radio-ului, Guglielmo Marconi).

Ediția din acest an a dedicat o secțiune specială Anului Cultural România-Italia, fiind invitați specialiști din Roma, Milano, Torino, Napoli, Brescia, Bari, Cosenza. În acest cadru au fost vernisate expoziții de pictură (Monica Rolea, Italia) și fotografie (Asociația „Dacia Malvensis”, România), precum şi expoziții ale unor reviste literare de tradiție (Arhivele Olteniei, Ramuri, Scrisul Românesc, Mozaicul). Cu ocazia Congresului au fost decernate şi premiile anuale ale Asociației Române de Istorie a Presei și ale Revistei Române de Istorie a Presei.

FOTO: ISU Bihor

Potrivit colonelului Camelia Roșca, purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, contingentul bihorean va participa timp de aproximativ cinci zile, alături de celelalte forțe de intervenție, la acțiunile coordonate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru limitarea propagării incendiului și stingerea focarelor active, în funcție de evoluția situației operative.

Intervenția se desfășoară în condiții deosebit de dificile, din cauza reliefului stâncos, a diferențelor mari de nivel și a accesului îngreunat sau imposibil în anumite zone. Totodată, seceta prelungită și lipsa precipitațiilor au favorizat uscarea vegetației și menținerea focarelor.

FOTO: ISU Bihor

Din cauza accesului dificil în anumite sectoare, intervenția echipelor de la sol este completată de operațiuni aeriene, desfășurate cu elicoptere ale Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, dotate cu sisteme de aruncare a apei.

Acestea sunt utilizate pentru stingerea focarelor din zonele inaccesibile intervenției terestre, în funcție de evoluția incendiului și de condițiile de siguranță pentru desfășurarea zborurilor.

Informații complete privind intervenția și evoluția situației din Parcul Național Domogled – Valea Cernei se regăsesc în comunicatul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), disponibil aici:

https://igsu.ro/comunicate-de-presa/interventii-sustinute-pentru-stingerea-incendiilor-din-parcul-national-domogled-4166

„După opt ani în care am avut o colaborare excelentă cu LPS Bihorul am decis să efectuăm aceste lucrări de modernizare. Am început în urmă cu două săptămâni cu lucrările de decopertare și acum înlocuim cei 5.500 de metri pătrați de gazon sintetic, astfel încât suprafața de joc să devină cea mai modernă din oraș. Vor fi și lucrări la instalația de nocturnă și sperăm să le încheiem la începutul săptămânii viitoare, când preconizăm un meci demonstrativ de reinaugurare”, ne-a declarat Spiros Baltsavias.

După finalizarea lucrărilor se va demara o nouă ediție a Campionatelor Județene de minifotbal, în jurul datei de 15 octombrie.

„Așteptăm echipele să se înscrie la numărul de telefon 0729/351.276, atât în competiția de amatori, cât și la firme și instituții publice. În funcție de câte echipe se vor înscrie vom structura competiția în mai multe ligi”, spune Spiros Baltsavias.

În reabilitare au intrat și cele două terenuri cu balon, unde se reface structura de rezistență, se va monta prelată nouă, pe cel la care a fost distrusă de furtună, și se va înlocui suprafețele de joc tot în această toamnă.

În total, lucrările care sunt în derulare la Baza Tineretului se ridică la circa 900.000 de lei.

CIORCAȘ IOAN

a încetat din viața în ziua de 27, luna 09, crt. în etate de 72 ani.

Rămășițele pământești al scumpului nostru defunct vor fi așezate spre veșnică odihnă, de către Serviciul de pompe funebre al orașului Oradea, după ritul bisericii ortodoxe de la capela Haieu – Băile 1. Mai în ziua de 30.09.2026, orele 13 la cimitirul Haieu – Băile 1. Mai.

Odihnească-se în pace! Familia întristată.

(BF0003/29.09)

Teza sa, despre dimensiunea socială a învățământului superior în România comunistă, urmează să fie publicată anul viitor. Înainte să ajungă la catedră, a fost bursier al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și a făcut un stagiu la Open Society Archives din Budapesta. Cercetările lui s-au concentrat mai ales asupra istoriei sociale a educației, accesului la învățământul superior și mobilității sociale în România comunistă și postcomunistă.

Deaconu spune că nu vede o ruptură între liderul studenților de altădată, cercetătorul în politici educaționale și istoricul de astăzi. Firul comun este educația și felul în care aceasta poate schimba sau, dimpotrivă, limita destinul unui om. Experiența nu este doar academică: povestește că a început facultatea într-o perioadă în care familia sa avea probleme financiare serioase și, cu toate acestea, nu era eligibil pentru bursă socială.

Cum a „gâtuit” comunismul accesul decrețeilor la facultate

Ca istoric, Marius Deaconu aparține unei generații formate integral după 1989, dar refuză împărțirea comodă între „istoricii vechi” și „istoricii noi”. Există un clivaj între generații, spune el, însă niciuna nu este omogenă.

„Există istorici străluciți printre cei formați înainte de 1989, precum și fanfaroni născuți cu brio după 1990 care se intitulează istorici. Vă pot spune ce am ales să fac, respectiv să mă concentrez pe subiecte care, cred eu, sunt de interes pentru români, fiind avantajat și de faptul că sunt specializat în istoria contemporană. Eu așa am înțeles să fac meseria de tânăr istoric, cu accent pe responsabilitatea publică a acestei profesii onorante”, explică Deaconu.

Una dintre temele pe care a ales să le cerceteze este chiar accesul la universitate în ultimii ani ai comunismului. După șapte ani de lucru, mii de pagini de stenograme și zeci de mii de pagini de studii și volume, istoricul spune că teza sa arată cum, tocmai când generația „decrețeilor” ajungea la vârsta facultății, accesul la studiile superioare a fost restrâns.

„Teza mea de doctorat a demonstrat modul în care, în ultimul deceniu al regimului comunist, o alianță tacită între nomenclatură, birocrație și tehnocrație a gâtuit accesul la studiile universitare într-un moment de maximă presiune demografică, acela în care «decrețeii» au dat admiterea la facultate. Practic, la finalul comunismului, în România, studiile universitare au devenit cea mai importantă metodă de transfer al privilegiilor între generații”, afirmă istoricul.

Pentru Deaconu, miza nu este doar reconstituirea trecutului. Cercetarea ar trebui să ajute și la înțelegerea prezentului. Lucrează acum, împreună cu decanul Facultății de Istorie, Matei Gheboianu, la o istorie a învățământului universitar privat din România și spune că vrea, în următorii ani, să editeze și un bilanț al economiei din perioada Ceaușescu, tocmai pentru a reevalua critic discursul despre „marile realizări” ale regimului.

„Turnul de fildeș” și istoria de pe TikTok

Întrebat dacă istorici precum Ioan-Aurel Pop și cei care folosesc alte registre și canale de comunicare reprezintă lumi diferite ale profesiei, Deaconu nu vede două tabere care se exclud. Spune că a lucrat recent la un studiu apărut într-un volum coordonat de Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan și, în același timp, a primit invitația de a participa la podcastul lui Andrei Pogăciaș.

„Generațiile mai sus menționate de istorici coexistă, diferența este dată de publicul căruia aceștia i se adresează. Românii sunt mari consumatori de istorie. Unii sunt adepți ai cititului, alții ascultă podcasturi și unii sunt fascinați de reeluri. Este important să coborâm din «turnul de fildeș» și să ne adresăm oamenilor pe canalele pe care aceștia le consumă”, explică lectorul universitar.

La cursurile sale, studenții au făcut inclusiv TikTok-uri ca proiecte, pornind de la evenimente istorice pentru a explica tendințe din societate. Folosirea noilor formate nu înseamnă însă, în viziunea lui, că oricine vorbește despre trecut devine istoric. Pentru Deaconu, criteriul rămâne onestitatea intelectuală.

„Păstrez un respect mare pentru istoricii din trecut, însă un istoric care nu înțelege transformările sociale și tehnologice fără precedent riscă să devină istorie înainte de a-și fi spus ultimul cuvânt. În definitiv, relevanța noastră este dată și de publicul-țintă care consumă creația pe care o producem”, spune Marius Deaconu.

Responsabilitatea publică a istoricului devine, pentru Deaconu, foarte concretă atunci când se lovește de nostalgia după legionarism sau comunism și de discursuri construite pe adevăruri parțiale ori mistificări. Deaconu predă istoria României interbelice și a comunismului și spune că încearcă să le ofere studenților instrumentele cu care să recunoască și să pună sub semnul întrebării asemenea narațiuni. În ultimii doi ani a susținut ateliere pe această temă și la Summitul Tinerilor.

„Cred că avem obligația de a spune public: «nu, lucrurile nu au stat așa». Diversitatea de opinii nu este rea, însă este problematică atunci când sunt susținute poziții antagoniste pornind de la adevăruri parțiale sau mistificări”, declară istoricul.

Pentru el, miza este cu atât mai mare cu cât studenții care intră astăzi în facultate s-au născut într-o Românie deja membră a Uniunii Europene. Mineriadele, tranziția sau inflația anilor ’90 nu sunt pentru ei amintiri, ci episoade pe care trebuie să le descopere și să le înțeleagă. De aceea, spune Marius Deaconu, istoricul nu-și mai poate permite să vorbească doar pentru alți istorici.

„Românii vor consuma mereu istorie, depinde de cine și cum o va livra. Important ar fi ca acest lucru să fie făcut de istorici onești din punct de vedere intelectual, nu de impostori, oportuniști sau AI”, conchide Marius Deaconu.

Potrivit datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, la APIA Bihor au fost înregistrate 1.531 de cereri pentru un efectiv de 31.779 de capete de bovine. Pentru sectorul suin, fermierii bihoreni au depus nouă cereri, fiind solicitat sprijin pentru 68.426 de capete de porcine.

La nivel național, cele două scheme de sprijin au adunat 35.711 cereri. Cea mai mare parte a solicitărilor vine din sectorul bovin, unde au fost înregistrate 35.477 de cereri pentru aproape 743.000 de animale.

Banii pentru bovine: 68 de euro pe cap de animal

Pentru sectorul bovin, sprijinul stabilit prin Legea nr. 176/2026 este de 68 de euro pentru fiecare bovină sau bubalină eligibilă.

În cazul Bihorului, dacă toate cele 31.779 de capete solicitate vor fi declarate eligibile în urma verificărilor, valoarea sprijinului aferent efectivului solicitat ar ajunge la aproximativ 2,16 milioane de euro. Este însă o valoare orientativă, întrucât suma finală depinde de rezultatul controalelor și de îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de schema de ajutor.

Pentru sectorul suin, cuantumul este calculat diferit: 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor grași și 13,7 euro pentru locurile de cazare destinate animalelor de reproducție.

Cifra din sectorul suin atrage atenția prin contrastul cu cea din sectorul bovin. În Bihor au fost depuse doar nouă cereri, însă acestea vizează un efectiv de 68.426 de porcine.

La nivel național, APIA a înregistrat 234 de cereri pentru sectorul suin, pentru peste 1,2 milioane de capete de porc gras și aproape 127.000 de animale de reproducție.

Sprijinul acordat prin cele două scheme este plafonat la 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar, calculat la cursul de 5,0953 lei pentru un euro, stabilit de BNR pentru data de 1 martie 2026.

Urmează controalele APIA

Depunerea cererilor s-a încheiat, iar APIA intră acum în etapa de verificare a solicitărilor. Vor fi efectuate controale administrative și verificările prevăzute de legislația care reglementează cele două forme de sprijin.

Abia după finalizarea acestor verificări și stabilirea eligibilității vor putea fi autorizate plățile. În cazul în care suma totală aferentă cererilor eligibile va depăși bugetul disponibil, cuantumul pe cap de animal sau pe loc de cazare va fi redus proporțional pentru toți beneficiarii.

Pentru schema destinată sectorului bovin este prevăzut un buget național de 54,4 milioane de euro, în timp ce pentru sectorul suin sunt alocate 11,54 milioane de euro.

Plățile trebuie efectuate până la 31 decembrie 2026, aceasta fiind data-limită prevăzută de cadrul legislativ.

Fermierii trebuie, de asemenea, să anunțe APIA în termen de cinci zile lucrătoare orice modificare a datelor înscrise în cerere, inclusiv schimbarea contului bancar sau a formei de organizare.

După finalizarea controalelor, beneficiarii vor primi deciziile de plată, iar cei ale căror cereri sunt respinse vor fi notificați. Eventualele contestații pot fi depuse în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, la centrul APIA unde a fost înregistrată cererea.

Potrivit Parchetului Bihor, atunci ar fi luat, în total, 2.896 de lei „în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu privind preluarea și verificarea documentelor”, respectiv „încasarea taxelor aferente, prelucrarea datelor aferente și soluționarea cererilor, eliberarea plăcuțelor cu numere de înmatriculare provizorii”.

Concret, agenta ar fi acceptat ca actele în cauză să fie depuse de o altă persoană decât proprietarul mașinii sau decât reprezentantul legal al firmei solicitante, în lipsa unei procuri speciale sau a delegației.

Procurorul de caz a dispus punerea sub sechestru a bunurilor aflate în proprietatea polițistei Ancuța Dorina Cristea, precum și poprirea sumelor de bani deținute de aceasta. De precizat că agenta a depus benevol 2.896 de lei în subcontul deschis la o bancă de către ANABI – Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

Ancheta în acest dosar a fost realizată cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție. „Cercetările continuă în cauză cu privire la mai mulți suspecți și inculpați, cercetați sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de luare și dare de mită”, se arată într-o informare a Parchetului Bihor. Potrivit surselor Bihon, faptele în cauză ar fi fost comise în perioada 2021 – 2023.

Așa cum Bihon a relatat, activitatea de la Serviciul de Înmatriculări și Permise Auto Bihor a fost vizată de descinderi efectuate în decembrie 2023. Ulterior, chiar fostul șef al serviciului, comisarul-șef Toma Tecar a fost inculpat pentru infracțiuni de corupție, fiind trimis în judecată în 2025.

Ofițerul a fost cercetat în cazul care a vizat nouă polițiști din Compartimentul Înmatriculări și Evidența Vehiculelor, bănuiți că ar fi primit „atenții” de la intermediarii de servicii de înmatriculare auto pentru a le prelua actele peste rând.

Prefectura Bihor, despre perchezițiile DNA de la „Înmatriculări”: suspiciuni că unii funcționari au comis infracțiuni

În continuare, sunt efectuate verificări și activități specifice pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-au produs faptele, precum și a persoanelor implicate.

Cercetările sunt continuate sub coordonarea unității de parchet competente.

Surse judiciare au declarat, pentru AGERPRES, că ar fi fost vorba de un conflict în familie, între mamă, tatăl acesteia și fiica sa de 23 de ani. Bărbatul ar fi fost vizitat de fiica sa și de nepoata sa, iar la un moment dat discuțiile au degenerat și s-ar fi transformat într-un conflict sângeros.

Potrivit unor surse medicale, bărbatul și nepoata sa prezintă mai multe plăgi tăiate, fracturi și contuzii la nivelul gâtului și al capului și au suferit intervenții chirurgicale în regim de urgență, starea lor fiind critică. AGERPRES