„Cum arată Universul tău și cînd ai privit ultima dată cu mirare spre stele?”, lansează întrebarea organizatorii. Potrivit comunicatului, artiștii naivi îi invită pe oameni să facă primul pas într-un „adevărat univers naiv”, de la mic la mare, către infinit și dincolo de el. „Puteți descoperi universul într-o coajă de nucă și puteți privi dincolo de stele, așa cum face arta naivă contemporană”.

Laczko Aranka – Culesul strugurilor (2005)

Ediția cu numărul 13

Festivalul este organizat de Asociația Artiștilor Naivi din România și a adus, în edițiile de până acum, artiști, colecționari și iubitori de artă. Organizatorii spun că cele 13 ediții „confirmă amploarea fenomenului”, numărul admiratorilor și al colecționarilor de artă naivă crescând constant, ceea ce ar indica conturarea unei piețe reale. Pe 1 octombrie Oradea va deveni „capitala artei naive contemporane românești”.

Ediţia din acest an reprezintă un moment de reflecție asupra evoluției și impactului artei naive în România, dar și o celebrare a artiștilor care au adus-o în atenția publicului. Festivalul este „un eveniment unic în România”, iar organizatorii spun că a devenit, în cele treisprezece ediții, un simbol al culturii și creativității românești.

Artiștii naivi români lucrează cu tehnici vibrante și o cromatică plină de viață. În creațiile lor apar frumusețile și momentele satului românesc, iar tradițiile și obiceiurile locale rămân vii, formele de expresie fiind pânza, sculptura, grafica și tapiseria.

Andrei Ciotir – La iarbă verde (1970)

În această lume, regulile convenționale ale artei sunt subordonate imaginației, un loc „unde caii pot fi roșii și cerul poate fi verde”, arta naivă venind ca un contrapunct la o lume „copleșită de complexitate și abstractizare”.

Ediția din acest an se realizează cu implicarea mai multor instituții: Primăria Oradea, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Visit Oradea, Muzeul Țării Crișurilor – Complex Muzeal, Fundația Comunitară Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Liceul de Arte Oradea.

Organizatorii invită publicul la vernisaj să (re)descopere arta naivă contemporană.

Alexandru Arhip – Tăietorii de lemne (1983)

Nu este vorba despre lipsa unui singur manual. Procedura lansată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE) cuprinde 113 loturi și o valoare estimată de aproximativ 85 de milioane de lei. Sunt incluse manuale diferite în funcție de profilul și specializarea elevilor, dar și de limba de predare.

Printre disciplinele pentru care sunt achiziționate noile manuale se numără Limba și literatura română, Matematică, Fizică, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Informatică, Tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), discipline socio-umane, Dezvoltare personală și consiliere în carieră, Religie și limbile moderne. Pentru acestea din urmă sunt prevăzute, în funcție de programă și nivel, manuale de engleză, franceză, spaniolă, italiană, portugheză, chineză, turcă, germană, rusă și japoneză. Licitația include și variante destinate unor profiluri și specializări sau elevilor care studiază în limbile minorităților.

Situația a apărut după ce, în anul școlar 2026–2027, au început să fie aplicate noile programe la clasa a IX-a. Vechile manuale nu sunt realizate după aceste programe, iar profesorii au început anul folosind fișe, prezentări, repere metodologice și alte materiale didactice. La jumătatea lunii septembrie, profesorii reclamau că nu aveau la dispoziție manualele oficiale nici în format tipărit, nici digital.

Între timp, situația s-a schimbat parțial în mediul online. Unele edituri care au participat la procedură au pus la dispoziția profesorilor versiunile digitale ale unor proiecte de manuale evaluate. Editura Booklet, de exemplu, a publicat 21 de astfel de titluri, între care manuale de Limba și literatura română, Matematică, Engleză și Dezvoltare personală și consiliere în carieră.

Acestea nu trebuie însă confundate cu distribuirea oficială a manualelor de către Minister. Proiectele depuse de edituri trec printr-o evaluare organizată de CNCE, realizată de experți selectați pe discipline, iar achiziția și contractarea manualelor reprezintă etape ale procedurii oficiale.

Mihai Dimian: „procedura este la ultima verificare”

Ministrul Educației, Mihai Dimian, a explicat situația după ce un profesor din Oradea l-a întrebat pe Facebook despre lipsa manualelor. Potrivit acestuia, o achiziție de acest tip durează în mod normal între 10 și 12 luni, iar Ministerul a încercat să reducă procedura la 7–8 luni.

„Au fost derulate toate etapele care depindeau de noi cu celeritate, fără a ține cont că era week-end sau perioadă de concedii, iar pe 17 august toată documentația a fost transmisă către ANAP pentru cele 4 etape de verificare finală. S-au finalizat primele 3 etape și suntem de o săptămână la ultima etapă”, a explicat Mihai Dimian.

Licitația pentru manualele de clasa a IX-a a fost lansată în aprilie, după intrarea în vigoare a bugetului de stat, iar termenul pentru depunerea ofertelor a fost în luna iunie. Ministrul explicase la începutul anului școlar că procedura a trebuit să includă și timpul necesar editurilor pentru elaborarea noilor manuale, urmat de evaluarea acestora.

Inițial, Ministerul estima că variantele digitale oficiale ar putea deveni disponibile în a doua parte a lunii septembrie, iar manualele tipărite ar putea ajunge la elevi în a doua jumătate a lunii octombrie, dacă procedura nu este întârziată de contestații.
Pentru ca situația să nu se repete anul viitor, Mihai Dimian spune că a cerut începerea pregătirilor pentru manualele de clasa a X-a încă din octombrie.

„Am solicitat să pregătim documentația pentru manualele de clasa a X-a în luna octombrie a acestui an și să identificăm o soluție pentru limitările legislative referitoare la tranziția unui proces de achiziție de pe un an pe altul”, a precizat ministrul Educației.

OUG nr. 140/2021 stabilește că, în cazul bunurilor cumpărate de consumatori, vânzătorul răspunde pentru neconformitățile existente la momentul livrării și constatate în termen de doi ani de la livrare, în cazul produselor obișnuite.

Prin urmare, simplul fapt că bonul fiscal a fost pierdut nu înseamnă că dreptul la garanția legală dispare.

Problema este însă una practică: consumatorul trebuie să poată demonstra că produsul a fost cumpărat de la comerciantul respectiv și, după caz, când a fost făcută achiziția.

Ai plătit cu cardul? Extrasul de cont poate fi folosit

Există o prevedere importantă pentru cumpărăturile achitate cu cardul. Legislația privind casele de marcat prevede că, în cazul plăților prin card, extrasul de cont bancar poate ține locul bonului fiscal ca mijloc de probă al achiziției.

Astfel, dacă ai cumpărat un televizor, un telefon sau un electrocasnic și ai plătit cu cardul, dar nu mai găsești bonul, tranzacția din extrasul bancar poate fi folosită pentru a demonstra plata.

Totuși, este util să ai și alte informații care să lege plata de produsul respectiv. Bonul fiscal este cea mai simplă dovadă, dar nu este singurul document care poate fi relevant. În funcție de situație, pot ajuta:

• factura;
• factura electronică;
• confirmarea comenzii;
• istoricul comenzii din contul de client;
• certificatul de garanție;
• extrasul de cont sau istoricul tranzacției bancare;
• documentele primite la livrare;
• alte informații prin care poate fi identificată tranzacția.

În cazul cumpărăturilor online, situația poate fi mai simplă, deoarece comerciantul păstrează de regulă date despre comandă, iar clientul poate avea acces la istoricul achizițiilor.

Atenție: plata nu arată întotdeauna ce produs ai cumpărat

Există însă o nuanță importantă. O tranzacție bancară demonstrează că ai plătit o anumită sumă către un comerciant, dar nu indică întotdeauna și produsul cumpărat.

De aceea, dacă ai pierdut bonul, este recomandat să prezinți cât mai multe dovezi: extrasul bancar, certificatul de garanție, factura, numărul comenzii sau seria produsului, dacă acestea există.

Cu cât informațiile se coroborează mai clar, cu atât este mai ușor de identificat achiziția.

Atunci când există o neconformitate, consumatorul poate beneficia, în condițiile legii, de repararea sau înlocuirea produsului.

Repararea ori înlocuirea trebuie făcută fără costuri pentru consumator și într-un termen rezonabil, care nu poate depăși 15 zile calendaristice de la momentul în care vânzătorul a fost informat despre problemă. Termenul este stabilit de comun acord, în scris, între vânzător și consumator.

În anumite condiții, consumatorul poate avea dreptul și la reducerea prețului sau la încetarea contractului.

Un alt aspect important este că, pentru neconformitățile constatate în primul an de la livrare, legea instituie o prezumție în favoarea consumatorului, până la proba contrarie, cu excepțiile prevăzute de actul normativ.

Dacă ai pierdut bonul, primul pas este să verifici toate documentele disponibile și să încerci identificarea tranzacției. Poți solicita comerciantului verificarea achiziției în evidențele sale și poți prezenta documentele pe care le ai.

Dacă problema nu se rezolvă și consideri că refuzul comerciantului este nejustificat, poți depune o reclamație la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, anexând dovezile disponibile.

Ajuns la cea de-a patra ediție, Târgul Lumina va avea loc pe strada Molière nr. 1 din Oradea, sâmbătă și duminică, între orele 12:00 și 22:00. Evenimentul este organizat de Biserica Lumina și se adresează atât familiilor cu copii, cât și tinerilor și adulților.

Unul dintre punctele de atracție va fi zona gastronomică. Vizitatorii vor găsi preparate precum paste, Butter Chicken, ciorbă de burtă, bograci, sarmale, mici, cârnăciori, pizza și burgeri, dar și plăcinte, langoși, waffles, prăjituri, cinnamon rolls, vată de zahăr sau porumb fiert. La târg va fi prezent și Street Coffee Roasters.

Pentru cei mici vor fi pregătite tobogane gonflabile, picturi pe față, figurine din baloane, jocuri și întâlniri cu personaje precum Minnie, Mickey, Marshall, Skye, Stitch și Piglet.

foto: Târgul Lumina revine la Oradea, 28.09.2026

Sâmbătă, între orele 15:00 și 16:00, copiii vor putea participa la atelierul „Micii cofetari”, iar între 17:00 și 18:00 la „Micii pizzeri”. Duminică, de la ora 13:00, este programat un atelier de creare de brățări, iar de la ora 15:00 unul de modelare în lut.

Programul cuprinde și activități pentru cei mai mari. Sâmbătă vor avea loc competiții de fotbal, tenis de masă, volei și futnet. La această ediție au fost introduse și jocuri dedicate tinerilor și cuplurilor, inclusiv tir la țintă cu replici airsoft.

Vizitatorii vor putea trece și prin zona de Garage Sale, cu haine, încălțăminte, jucării, electrocasnice și accesorii, precum și pe la standurile cu cărți, produse handmade, cadouri și decorațiuni.

Evenimentul are și o miză caritabilă. Biserica Lumina vrea să strângă bani pentru renovarea și adaptarea unei clădiri achiziționate recent, care urmează să găzduiască atât activitățile bisericii, cât și proiecte destinate comunității.

„Vrem să fim aproape de oameni. Acest târg este pentru toți”, transmit organizatorii. Târgul va include și o tombolă. Printre premiile anunțate se numără o canapea premium oferită de Atelier September și o intrare pentru două persoane la Complex Perla Wellness & Spa.

Târgul Lumina are loc sâmbătă, 3 octombrie, și duminică, 4 octombrie, între orele 12:00 și 22:00, pe strada Molière nr. 1 din Oradea. Programul și eventualele modificări vor fi anunțate pe pagina Bisericii Lumina și pe pagina Târgului Lumina.

În același timp, vânzările realizate prin anumite platforme digitale intră sub regulile europene DAC7, care au introdus obligații de raportare pentru operatorii platformelor.

De aici apare și una dintre cele mai răspândite confuzii: 30 de vânzări sau 2.000 de euro nu reprezintă un prag de la care începi automat să plătești taxe.

Ce este, de fapt, DAC7

DAC7 este o directivă europeană privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. În România, regulile au fost transpuse în legislația fiscală, iar ANAF are proceduri pentru primirea și schimbul de informații raportate de operatorii platformelor.

Scopul mecanismului este ca administrațiile fiscale să primească informații despre anumite activități desfășurate prin intermediul platformelor digitale.

ANAF precizează explicit că DAC7 nu introduce un impozit nou pentru persoanele care vând online. Tratamentul fiscal al veniturilor se stabilește separat, potrivit Codului fiscal și în funcție de natura venitului.

Pentru vânzarea de bunuri, regulile DAC7 prevăd o categorie de vânzători care este exclusă de la raportarea aferentă vânzării de bunuri.

Pentru această excludere trebuie îndeplinite ambele condiții: platforma să fi facilitat mai puțin de 30 de activități relevante de vânzare în perioada de raportare, iar valoarea totală a contraprestațiilor să nu fi depășit echivalentul a 2.000 de euro.

Așadar, cele două praguri nu trebuie interpretate separat ca „30 de vânzări sau 2.000 de euro = taxe”.

Ele sunt criterii folosite pentru a stabili dacă vânzătorul intră sau nu în categoria raportabilă în cadrul DAC7.

Dacă depășești pragul, ce se întâmplă?

Dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru excluderea de la raportare, operatorul platformei poate avea obligația să raporteze informațiile prevăzute de legislația DAC7. Asta nu înseamnă automat că vânzătorul trebuie să plătească impozit. Raportarea și impozitarea sunt două lucruri diferite.

Informațiile transmise prin mecanismul DAC7 pot fi folosite de administrația fiscală pentru a analiza situația fiscală a persoanei, însă obligațiile fiscale se stabilesc în funcție de natura venitului și de regulile prevăzute de Codul fiscal.

Codul fiscal include între veniturile neimpozabile veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile din patrimoniul personal, în condițiile prevăzute de lege.

Asta înseamnă că o persoană care își vinde un telefon pe care l-a folosit, hainele din propria garderobă, mobilierul din locuință sau alte obiecte personale nu devine automat comerciant doar pentru că a folosit Vinted, OLX sau o altă platformă online.

Important este că platforma prin care are loc tranzacția nu stabilește singură regimul fiscal al venitului.

Lucrurile sunt diferite dacă vânzările fac parte dintr-o activitate desfășurată în scopul obținerii de venituri.

Normele fiscale includ în sfera activităților independente activitățile de comerț, iar printre exemple se află cumpărarea de bunuri în scopul revânzării.

Pentru existența unei activități independente sunt relevante criteriile prevăzute de Codul fiscal și normele sale de aplicare, între care desfășurarea activității cu regularitate, în mod continuu, pe cont propriu și în scopul obținerii de venituri.

Prin urmare, există o diferență între o persoană care își vinde propriile bunuri, pe care le-a cumpărat pentru uz personal, și o persoană care cumpără bunuri pentru a le revinde, desfășurând această activitate în mod regulat.

În cea de-a doua situație pot deveni aplicabile regulile fiscale privind activitățile independente.

Nu există regula „30 de vânzări = impozit”

Să presupunem că o femeie își reorganizează garderoba și pune pe Vinted hainele pe care nu le mai poartă. Unele sunt vândute după câteva purtări, altele după mai mult timp.

Faptul că are mai multe produse listate sau că încasează bani din vânzarea lor nu este, în sine, suficient pentru a spune că desfășoară comerț.

În schimb, dacă o persoană cumpără în mod repetat haine, încălțăminte sau alte produse cu scopul de a le revinde și obține venituri din această activitate, vorbim despre o situație fiscală diferită. Cumpărarea de bunuri în scopul revânzării este prevăzută în normele fiscale în cadrul activităților de comerț.

Aceasta este diferența pe care trebuie să o rețină cei care vând online. Nu este corect să spunem că după 30 de vânzări pe Vinted sau OLX începi automat să plătești impozit.

La fel, nu este corect să spunem că orice persoană care rămâne sub pragurile DAC7 nu poate avea niciodată obligații fiscale.

Pragurile DAC7 se referă la raportarea activității de către platformă. Regimul fiscal se stabilește separat, în funcție de natura activității și a venitului.

Vinted și OLX: aceeași regulă fiscală de bază

Pentru vânzătorii care intră în categoria raportabilă, operatorul platformei are obligația de a transmite informațiile prevăzute de legislația DAC7.

Acestea pot include date de identificare ale vânzătorului și informații despre activitatea relevantă desfășurată prin platformă, în limitele și condițiile stabilite de legislație.

Scopul este ca autoritățile fiscale să poată avea o imagine asupra anumitor venituri obținute prin platformele digitale și să poată verifica, atunci când este cazul, respectarea obligațiilor fiscale.

Faptul că tranzacția are loc pe Vinted, OLX sau pe o altă platformă nu schimbă principiul fiscal.

Pentru a înțelege dacă există sau nu obligații fiscale, trebuie făcută mai întâi diferența dintre vânzarea unor bunuri din patrimoniul personal și desfășurarea unei activități economice de comerț.

DAC7 adaugă o obligație de raportare pentru anumite activități desfășurate prin platforme, dar nu transformă automat un utilizator într-un comerciant și nu introduce un impozit nou.

Principalul marcator al orădenilor a fost Alin Calman cu 8 reușite din 10 încercări, secondat de Vlad Nicolae Chira – 7 goluri, Valentin Dincă – 6, Adrian Urdă, Csongor Szasz și Constantin Darius Bran – câte 5, Filip Muraru – 4 , și Andi Ștefan Popa – 1 gol.

Golurile gorjenilor au fost marcate de Daniel Emu – 8 goluri, Vlad Constantin Buioaca-Bondoc – 7, Dragoș Alexandru Iosif – 6, Lucian Dumitru Stanciu 3, Florin Mihai 3, Adrian Ștefan Maranca – 1, Dumitru Popescu, 1, Ianis Mihai Berculescu – 1 pentru Târgu Jiu.

Rezultate din etapa a III-a:
CS Unirea Sânnicolau Mare – CSU Universitatea de Vest Timișoara 42-38
AHCS Dinamyc Zalău – SCM Politehnica Timișoara 32-34
CS Minaur Baia Mare – AHC Potaissa Turda 33-38
CSM Oradea – CSU Constantin Brâncuși Târgu Jiu 41-31

CLASAMENT

SURSA: FRH.RO

În etapa următoare, handbaliștii orădeni vor evolua în deplasare, duminică 4 octombrie, la CSU Universitatea de Vest Timișoara, ultima clasată, care până acum a înregistrat doar înfrângeri.

De remarcat că joi, 24 septembrie, CSM Oradea a jucat în turul preliminar al Cupei României în deplasare cu CSU Galați, unde a câștigat clar cu scorul de 53-28 (25-15).
În primul tur al Cupei României, orădenii se vor duela tot în deplasare cu CSU Pitești, joc programat în data de 10 octombrie.

FOTO: PRIMĂRIA ALEȘD

Investiția este estimată la 21,06 milioane de lei, fără TVA. Fondurile ar urma să fie obținute în viitorul ciclu de finanțări europene 2028- 2034.

“Noul proiect reprezintă continuarea intervențiilor începute prin finanțarea PNRR și urmărește transformarea zonei cetății într-un obiectiv care să poată fi parcurs și prezentat vizitatorilor. Noua etapă propusă de Primăria Aleșd merge dincolo de consolidarea ruinelor. Pe lângă intervențiile asupra zidurilor și turnurilor, proiectul urmărește să creeze un traseu de acces și vizitare, să includă peștera de sub cetate și să amenajeze spații în care istoria fortificației să poată fi prezentată prin exponate, machete, manechine și elemente multimedia.” ne-a transmis primarul orașului Aleșd, Ioan Todoca,

Potrivit informațiilor primite de la primarul Todoca, administrația locală a obținut o finanțare de 407.752 de lei, fără TVA, prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027, gestionat de ADR Nord-Vest.

Una dintre principalele lucrări prevăzute în noua etapă este construirea unui pod peste șanțul de apărare. Accesul actual către cetate va fi completat cu o alee care va duce atât la fortificație, cât și la Peștera Mare de sub cetate, cunoscută sub numele de Peștera Șuticoasa. Peștera este inclusă în proiect pentru cercetare, degajare, amenajare și valorificare.

La cetate sunt prevăzute intervenții pe latura de nord, unde se dorește reconstruirea unui nivel al fortificației. Proiectul mai cuprinde consolidarea și punerea în valoare a turnului din apropierea Văii de Șinteu și reconstruirea turnului de lângă drum.

O altă intervenție vizează donjonul. Nivelurile acestuia urmează să fie dotate și amenajate pentru exponate. În partea superioară a cetății este prevăzută și reconstruirea unei încăperi care va avea acces direct din donjon.

Vizitatorii ar urma să aibă la dispoziție și mai multe elemente de prezentare. Proiectul prevede bănci, semnalistică, proiectoare alimentate cu panouri solare și coduri QR în fiecare încăpere. Sunt prevăzute și coșuri de gunoi, elemente de prezentare a unor tunuri, o expoziție medievală, machete și manechine.

Starea actuală a cetății este urmarea distrugerii fortificației în anul 1711. Atunci, trupele Imperiului Habsburgic au aruncat în aer zidurile pentru a împiedica folosirea cetății de către turci. În urma exploziilor s-au format straturi de dărâmături care ajung în unele zone la 6-8 metri grosime.

Aceste straturi acoperă o parte din elementele vechii fortificații și explică necesitatea cercetărilor arheologice înaintea unor noi intervenții. Cercetările care vor avea loc au drept scop identificarea planimetriei originale, a traseului zidurilor și a nivelurilor de călcare din perioada secolelor XIII-XVII.

Cetatea a fost refăcută parțial prin PNRR

Înaintea acestei etape, cetatea a trecut printr-un prim proiect de consolidare și reabilitare finanțat prin PNRR. Proiectul a avut o valoare totală de 12,5 milioane de lei și a vizat în principal consolidarea și refacerea zidurilor fortificației.

Lucrările au inclus curățarea zidurilor, plombarea și completarea zonelor degradate, intervenții asupra fundațiilor și refacerea unor porțiuni de zidărie. Au fost prevăzute lucrări pentru degajarea pământului depus de-a lungul secolelor, completarea zidurilor prăbușite și pentru protejarea coronamentelor acestora.

Prima etapă a inclus și cercetări arheologice. În timpul lucrărilor au fost cercetate zone ale cetății, iar obiectele descoperite sunt restaurate la Muzeul Țării Crișurilor. Cercetările au fost necesare pentru stabilirea formei inițiale a fortificației și pentru identificarea zidurilor și a nivelurilor de construcție și utilizare.

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului, Direcția Județeană de Mediu Bihor, Bulevardul Dacia, nr. 25A, municipiul Oradea, județul Bihor, cod poștal 410464, telefon +40 259 444 590, adresă de e-mail: office@cjbmbh.anmap.gov.ro, website: djmbh.anmap.gov.ro, precum și la sediul DISTRIGAZ VEST S.A., municipiul Oradea, str. Anghel Saligny, nr. 8, județul Bihor, nr. de telefon 0722 159 226, adresă de e-mail: office@distrigazvest.ro, website: https://www.distrigazvest.ro/, în zilele de luni-vineri, între orele 08:00-16:00.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul autorității competente pentru protecția mediului, între orele 13:00-16:00.

CH28748

• Oradea (zona Nufărul – Cantemir)
• Oșorhei-Fughiu
• Aleșd (în zona de blocuri)
• Tărian
• Vadu Crișului
• Ineu

DESCRIEREA POSTULUI:

• distribuitorul împarte ziarele în cutiile poștale ale abonaților, dimineața, la prima oră, 1 zi pe săptămână (în ziua de joi)
• încasează contravaloarea abonamentelor de la abonații ziarelor (încasarea abonamentelor se face lunar)

CERINŢE:

• persoană serioasă, organizată
• disponibilitate de deplasare pe zona alocată

OFERIM:

• contract de muncă pe perioadă nedeterminată
• program de lucru part-time dimineaţa, 1 zi pe săptămână

Pentru informaţii vă rugăm să sunați la:

• 0721 220 356 pentru Oșorhei, Aleșd, Tărian, Vadu Crișului, Ineu
• 0720 669 549 pentru Oradea

Solicitantul este de acord cu utilizarea datelor sale personale conform regulamentului GDPR al firmei noastre publicat pe www.jurnalbihorean.ro și www.biharinaplo.ro.

FOTO: Club Atletic Oradea – FC Universitatea Oradea foto: Teodor Biriș

Unirea Valea lui Mihai a obținut a doua victorie și datorită formei bune arătate de Gabriel Costea (34 de ani), care a marcat 4 goluri și cu 6 reușite în acest sezon este golgheterul la zi în Liga 4.

A treia victorie în „stil italian” (cu 1-0) obținută de Foresta Tileagd, care urcă pe podium la egalitate de puncte cu primele două clasate.

CS Oșorhei este pe primul loc cu 10 puncte și un golaveraj +19 FOTO: facebook Clubul Sportiv Oșorhei

FOTBAL – LIGA 4 BIHOR – ETAPA 4
Rezultate și marcatori:
Club Atletic Oradea – FC Universitatea Oradea 3-2 (1-2). Alexandru Brisc 11, Mateo Căprescu 66, Paul Chiș-Toie 72 / Rareș Grosoș 18, Cătălin Boiciuc 25
CS Oșorhei – Olimpia Salonta 4-1 (3-0). Andrei Iacob 25, 36, Marius Balogh 43, Adrian Negruțiu 90+1 / Radco Iabloncic 88
Unirea Valea lui Mihai – Izvorul Cociuba Mare 4-1 (1-0). Gabriel Costea 14, 75, 78, 79 / Răzvan Husar 90
Victoria Avram Iancu – CS Nojorid 3-0 (0-0). Andrei Șut 56, Florin Buzgău 83, Cătălin Chișe 86
Vulturii Tineri Săcueni – CSO Ștei 2-1 (1-0). Robert Gergely 36, 62 / Denis Laza 65
Foresta Tileagd – Crișul Aleșd 1-0 (0-0). Akos Waritz 50
Viitorul Dobrești – ACS Vadu Crișului 0-5 (0-3). Daniel Gavriș 20, Flavius Drăgan 28, Teodor Cheregi 40, 77, Cosmin Bala 86

CLASAMENT
1. CS Oșorhei 4 3 1 0 21 – 2 10
2. ACS Vadu Crișului 4 3 1 0 12 – 3 10
3. Foresta Tileagd 4 3 1 0 5 – 2 10
4. Victoria Avram Iancu 4 3 0 1 12 – 6 9
5. Club Atletic Oradea 4 2 1 1 15 – 6 7
6. Unirea Valea lui Mihai 4 2 1 1 12 – 7 7
……………………………………………………………………………….
7. Izvorul Cociuba Mare 4 2 1 1 8 – 7 7
8. FC Univ. Oradea 4 2 0 2 7 – 6 6
9. Vulturii Tineri Săcueni 4 2 0 2 5 – 6 6
10. CS Nojorid 4 1 0 3 5 – 9 3
11. Olimpia Salonta 4 1 0 3 4 – 8 3
12. CSO Ștei 4 0 2 2 7 – 10 2
13. Crișul Aleșd 4 0 0 4 4 – 12 0
14. Viitorul Dobrești 4 0 0 4 2 – 33 0

Etapa a V-a (3-4 octombrie): sâmbătă, Olimpia Salonta – Viitorul Dobrești (ora 11:00), FC Universitatea Oradea – CS Oșorhei (ora 11:00), Crișul Aleșd – Vulturii Tineri Săcueni (ora 11:00), ACS Vadu Crișului – Unirea Valea lui Mihai (ora 11:00); duminică, Izvorul Cociuba Mare – Victoria Avram Iancu (ora 11:00), CSO Ștei – Club Atletic Oradea (ora 15:00), CS Nojorid – Foresta Tileagd (ora 15:00).