La nivelul județului Bihor sunt 959 de clădiri cu destinația de unități de învățământ. Dintre acestea, 227 au autorizație de securitate la incendiu, 68 nu sunt autorizate, iar alte 664 nu au nevoie de autorizație, întrucât au fost puse în funcțiune înainte ca aceasta să devină obligatorie și nu au suferit ulterior modificări constructive.

„Anul trecut erau 59 de școli fără autorizație, iar anul acesta numărul lor a crescut la 68. Vom analiza lista și, în cursul acestei săptămâni, vom încerca să vedem care sunt problemele care împiedică școlile să obțină această autorizație. Vom discuta cu acele primării și vom încerca să mergem spre zero cu numărul școlilor care nu au primit autorizație”, a explicat prefectul județului Bihor, Marcel Dragoș.

Potrivit reprezentanților ISU Crișana, multe dintre clădiri sunt în această situație după construirea unor anexe care nu au primit încă autorizație, procedurile pentru obținerea acesteia fiind în curs.

„Sunt 664 de clădiri care nu necesită autorizare. În momentul în care intră în proces de renovare, din start se supun autorizării. Sunt clădiri pentru care deținătorii nu au venit pentru autorizare. Au de făcut o documentație, de respectat niște cerințe. Unii au venit, dar au fost respinși, unii încă nu au venit”, a explicat colonelul Alexandru Csilik, de la ISU Crișana.

Întrebat de jurnalistul Bihon dacă elevii care învață în clădirile fără autorizație sunt expuși vreunui pericol, prefectul Marcel Dragoș a răspuns că „nu sunt în pericol”.

Alexandru Csilik a precizat că în aceste unități cursurile se desfășoară normal, iar unele dintre problemele care împiedică autorizarea sunt relativ ușor de remediat: „Unele școli nu au sistem de detecție (nu sunt montate detectoare de fum), sau nu au hidranți interiori în clădire, sau nu au montate semne de evacuare, ca dacă se ia curentul să rămână acel exit. Despre probleme de acest fel vorbim. Legislația în România este extrem de dură când vine vorba despre această autorizație”.

În schimb, Stelian Lup, de 41 de ani, și administratorul unei plaje din Constanța, Mihai Rusu (36 de ani), la care a ajuns o parte din droguri, au scăpat de încarcerare. În cazul primului instanța de apel a tăiat 9 luni din condamnarea inițială și a dispus suspendarea executării pedepsei finale de 2 ani, 10 luni și 20 de zile de închisoare. La rândul său, obligat de prima instanță să execute 2 ani și o lună de detenție, constănțeanul a beneficiat în apel de suspendarea pedepsei, micșorată cu o lună. Curtea de Apel Oradea i-a obligat pe cei doi să muncească în folosul comunității: 100 de zile – Stelian Lup și 60 de zile în cazul lui Rusu.

În cazul soției lui Stelian Lup, Cristina (28 de ani), a fost menținută pedeapsa aplicată de prima instanță, de 3 ani de închisoare pentru trafic de droguri de risc și mare risc și 100 de zile de muncă în folosul comunității.

Drogurile, trimise prin curier

Ancheta procurorilor DIICOT Oradea a arătat că afacerea ilegală a celor doi frați a fost inițiată la finalul anului 2019 de către Marius Lup. Stabilit în Ibiza, acesta a adunat o cantitate însemnată de droguri: 500 de grame de cocaină, 12.000 de pastile de ecstasy şi 150 de grame de ketamină. Le-a pus pe toate într-un colet, alături de alte bunuri, și le-a trimis în țară, printr-o firmă de curierat, pe numele cumnatei sale.

Ajunse la destinatară pe 11 decembrie 2019, drogurile au fost păstrate într-o casă cumpărată de Marius Lup în apropierea locuinței fratelui său, din Ciuhoi. De acolo, soții Cristina și Stelian Lup au vândut substanțele interzise către clienții din țară identificați de fratele mai mare. Printre aceștia s-a aflat constănțeanul Mihai Rusu, care a venit de mai multe ori la Oradea în perioada februarie – august 2020 și a cumpărat aproape 1.000 de pastile de ecstasy și 200 de grame de cocaină. A fost prins în flagrant delict pe Autostrada A1, în luna august 2020, când în mașină substanțele cumpărate la ultima tranzacție.

Conform procurorilor DIICOT, prețul unei pastile de ecstasy vândute de soții Lup era de 60 de lei, un gram de cocaină costa în jur de 100 de euro, iar cel de ketamină – 100 de lei. Datele din anchetă au arătat că banii rezultați din vânzarea drogurile au fost trimiși în Spania pe numele mai multor persoane, pentru a nu da de bănuit, dar ajungeau în cele din urmă la Marius Lup. Procurorii au identificat transferuri de aproape 50.000 de euro, iar Tribunalul Bihor a dispus ulterior confiscarea a 25.000 de euro și a peste 30.000 de lei de la cei patru inculpați.

Achitați pentru constituirea unui grup infracțional

În timpul perchezițiilor efectuate în casa unde erau păstrate drogurile, polițiștii BCCO Oradea și procurorul de caz din cadrul DIICOT Oradea au găsit 3.200 de comprimate de ecstasy, 50 de grame de cocaină, o cantitate similară de ketamină și peste 140 de grame de MDMA. Alături de acestea se afla un caiet în care Cristina Lup nota informații referitoare la traficul cu substanțe ilegale.

În plus, în locuința lui Stelian Lup a fost descoperită o armă neletală cu aer comprimat, deținută fără autorizație. Bărbatul de 41 de ani a scăpat de răspunderea penală în acest caz, pe motiv că fapta s-a prescris. În schimb, judecătorii au ținut cont de o altă pedeapsă pe care a primit-o în 2025 pentru că, după o ceartă violentă, și-a închis soția în casă și a plecat să se plimbe cu mașina, deși nu avea permis.

Toți cei patru inculpați au fost achitați pentru acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat, pe motiv că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Cocaină și ecstasy, trimise din Spania în Bihor cu coletul. Membrii unei familii au fost condamnați

Tot în domeniul medical și de îngrijire, Fundația Mihai Neșu din Oradea oferă oportunități pentru fiziokinetoterapeuți, maseuri și recepționeri, în timp ce Centrul de Sănătate Multifuncțional din Bratca are nevoie, de asemenea, de un fiziokinetoterapeut. În domeniul ingineriei și al tehnologiei înalte, Compania Siemens (SIMEA Sibiu SRL – Oradea) are deschise posturi pentru ingineri producție, proiectanți mecanici, specialiști în calitate, analiști de cumpărări și responsabili de securitate în muncă.

De asemenea, EBM Papst Automotive Drives caută ingineri de sistem software, proiectanți electroniști și responsabili de mediu, în timp ce Celestica Romania (Borș) angajează ingineri de producție și consultanți furnizori. Cererea pentru conducători auto de transport rutier de mărfuri rămâne ridicată, firme precum SC Job-Link Romania SRL (20 posturi), SC Iubi Exim SRL (10 posturi) și Hessers SRL caută șoferi profesioniști. Compania HT NPE East Europe SRL din Mădăras oferă 22 de posturi de muncitori necalificați la asamblare, iar Orsa Manpower Consulting caută 55 de persoane la Sălard.

Totodată, producția de cablaje auto și confecții din piele înregistrează cereri mari la Leoni Wiring Systems (Beiuș) și Scodora Factory (Alparea). Restaurantele din Oradea recrutează masiv personal, cum ar fi bucătari, pizzeri (câte 9 posturi), spălători de vase (câte 10 posturi) și ospătari (câte 8 posturi). În comerț, posturile de lucrător comercial sunt disponibile în aproape toate localitățile din mediul urban și rural, de la magazinele din Oradea și Salonta, până la Valea lui Mihai sau Lugașu de Sus (Dano SRL – 17 posturi). Lista completă a posturilor vacante, condițiile de angajare și datele de contact ale angajatorilor pot fi consultate la sediul AJOFM Bihor sau pe platformele oficiale ale instituției.

Componenta dedicată sănătății mintale a copiilor și adolescenților va ocupa 487 metri pătrați. Aici vor putea fi oferite servicii de evaluare, consiliere, tratament, recuperare și monitorizare, inclusiv pentru copiii cu tulburări de neurodezvoltare sau din spectrul autist.
Vor exista cabinete și spații pentru consultații de psihiatrie și psihologie, logopedie, kinetoterapie, psihoterapie individuală și de grup, ergoterapie și intervenții în situații de criză. Sunt prevăzute și activități destinate familiilor pacienților.
Noua clădire va reuni, însă, mai multe servicii medicale. În Corpul C8 vor funcționa și Secția de Neuropsihiatrie Infantilă, pe 1.403 metri pătrați, și Secția de Medicină Nucleară, pe 711 metri pătrați. Costurile celor două secții nu sunt incluse în finanțarea europeană solicitată acum pentru Centrul de Sănătate Mintală.

Valoarea întregii investiții este estimată la puțin peste 37.73 milioane de lei, cu TVA, însă finanțarea nerambursabilă solicitată prin actualul proiect este de puțin peste 4.22 de milioane de lei. Cererea a fost depusă în cadrul Programului Sănătate 2021–2027, pe o linie destinată infrastructurii centrelor de sănătate mintală și prevenirii și tratării adicțiilor.

Clădirea va beneficia și de panouri fotovoltaice, pompe de căldură, ventilație cu recuperarea căldurii, iluminat eficient energetic și suprafețe verzi extinse.

Proiectul „CSM Oradea – Dezvoltarea și operaționalizarea Centrului de Sănătate Mintală în cadrul noii infrastructuri medicale a SCJU Bihor” are ca beneficiar Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, în parteneriat cu Municipiul Oradea. Cererea de finanțare a fost depusă de municipalitate, prin Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională.

Manifestările vor începe la ora 14:00 și se vor desfășura în Aula Magna a Universității din Oradea, sub titlul „Imperativul constructivist – o nouă arhitectură pentru instituțiile educative”.

În cele două zile sunt programate trei workshop-uri: „Reziliență și performanță în raport cu tranzițiile contemporane în științele educației”, „Impactul digitalizării în formarea viitorilor profesori” și „Starea de bine și sănătate mai multă în rândul elevilor, studenților și profesorilor”.

DPPD a fost înființat în 1996, într-o perioadă de restructurare a sistemului românesc de educație, pentru pregătirea celor care aleg cariera didactică. Primul deceniu s-a desfășurat sub conducerea profesorului Vasile Marcu, iar din 2012 departamentul este condus de Florica Orțan.

În prezent, pe lângă programele psihopedagogice de nivel I și II, oferta cuprinde programe de formare continuă precum Management educațional, Psihopedagogie specială școlară, Designer instrucțional, Dezvoltator de E-learning în învățământ, Educator puericultor și Mentor. Departamentul are nouă cadre didactice titulare.

În ultimii ani, activitatea s-a extins și spre cercetare și digitalizare. Din 2024 funcționează un Laborator de Tehnologii Educaționale Digitale, iar începând cu anul aniversar 2026, prin activitatea Floricăi Orțan, departamentul contribuie pentru prima dată și la formarea doctorală în domeniul Științelor Educației.

DPPD poate înscrie până la 1.500 de studenți anual la programele de formare psihopedagogică, capacitate de școlarizare valabilă începând cu anul universitar 2023.

Diferența este semnificativă și în comparație cu statele din regiune. Bulgaria înregistrează o rată de 14,1%, Polonia de 11,2%, Cehia de 12,2%, iar Ungaria de 15,2%, toate situându-se la nivelul sau sub media UE.

La polul opus se află Germania, cu cea mai redusă rată a șomajului în rândul tinerilor, de numai 7,2%, de peste patru ori mai mică decât cea înregistrată în România. Țările de Jos au o rată de 8,6%, Malta de 9,8%, iar Danemarca de 10,8%.

Germania, Țările de Jos și Malta se mențin astfel sub pragul de 10%, aceste state numărându-se printre cele cu cele mai bune rezultate în integrarea tinerilor pe piața muncii.

Perioada vacanței de toamnă este aceeași la nivel național și nu este stabilită separat de inspectoratele școlare. Singura vacanță care diferă de la un județ la altul este cea mobilă, programată în lunile februarie și martie.

Prima zi fără cursuri este pe 5 octombrie

Înainte de vacanța de toamnă, elevii vor avea o zi fără cursuri luni, 5 octombrie, când este marcată Ziua internațională a educației. Ordinul care reglementează structura anului școlar prevede că în această zi nu se organizează activități didactice.

Primul modul începe pe 7 septembrie și se încheie pe 23 octombrie 2026, astfel că prima vacanță vine după aproximativ șapte săptămâni de cursuri. De asemenea, orele nu se desfășoară în zilele nelucrătoare și în cele declarate sărbători legale, conform legislației în vigoare și contractului colectiv de muncă aplicabil.

După vacanța de toamnă, elevii revin în bănci pe 2 noiembrie și vor continua cursurile până marți, 22 decembrie 2026. Urmează vacanța de iarnă, programată în perioada 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027. Cursurile vor fi reluate luni, 11 ianuarie, când începe cel de-al treilea modul al anului școlar.

Când sunt programate celelalte vacanțe

Vacanța mobilă, cunoscută și sub denumirea de „vacanța de schi”, va avea o durată de o săptămână și va fi stabilită în intervalul 15 februarie – 7 martie 2027. Datele exacte sunt decise de fiecare inspectorat școlar județean și de Inspectoratul Școlar al Municipiului București, după consultarea elevilor, părinților și profesorilor.

În funcție de opțiunea stabilită la nivel local, săptămâna liberă poate fi programată între 15 și 21 februarie, 22 și 28 februarie sau 1 și 7 martie. Fiecare unitate de învățământ trebuia să comunice familiilor structura detaliată a anului școlar, inclusiv perioada aleasă pentru această vacanță, până la 1 aprilie 2026.

Vacanța de primăvară începe sâmbătă, 24 aprilie, și se încheie marți, 4 mai. Elevii revin la cursuri miercuri, 5 mai, pentru ultimul modul al anului școlar.

Când începe vacanța de vară

Pentru majoritatea elevilor, cursurile se încheie vineri, 18 iunie 2027, iar vacanța de vară începe a doua zi și se încheie duminică, 5 septembrie. Există însă și excepții pentru anumite clase și forme de învățământ.

Elevii claselor a XII-a de la zi și cei ai claselor a XIII-a de la seral și cu frecvență redusă termină cursurile pe 4 iunie, iar elevii de clasa a VIII-a încheie anul școlar pe 11 iunie, înaintea Evaluării Naționale. Pentru clasele din filiera tehnologică, cu excepția clasei a IX-a și a anilor terminali, precum și pentru învățământul profesional, cursurile continuă până pe 25 iunie 2027. În cazul învățământului postliceal, durata cursurilor este stabilită prin planurile de învățământ aplicabile.

Cum este structurat anul școlar 2026-2027

Anul școlar începe oficial la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, însă elevii revin efectiv în bănci pe 7 septembrie. Calendarul cuprinde 36 de săptămâni de cursuri, împărțite în cinci module, separate de perioade de vacanță.

Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” se desfășoară în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027. Fiecare unitate de învățământ stabilește perioade distincte pentru cele două programe, fiecare având câte cinci zile lucrătoare consecutive. Aceste activități sunt incluse în numărul total al săptămânilor de studiu și nu reprezintă zile libere.

Senatorii din Comisia de învățâmânt au decis eliminarea acestei prevederi. Ministerul Educației urmează să emită un nou ordin cu metodologia de examen.

Abrogarea acestei prevederi a fost susținută și de foștii miniștri ai Educației Daniel Funeriu și Mircea Miclea, precum și de reprezentanții Consiliului Elevilor și Asociației de părinți.

„În ședința Comisiei de învățământ din Senat am obținut un consens pentru care mai mulți dintre noi ne-am luptat foarte mult, chiar dacă au fost opinii inițial diferite. (…) În acest moment, în unanimitate, toți reprezentanții partidelor au decis într-o singură voce, ascultând vocile societății, să elimine definitiv, prin modificarea legii, acest examen paralel de admitere la liceu. Rămâne în continuare, tot unanim acceptată, obligația morală, așa a fost numită, de a constitui un grup de lucru între partide, alături de Ministerul Educației, pentru a reorganiza Evaluarea Națională de clasa a VIII-a, care astăzi prin lege este restrânsă la o probă la limba și literatura română și la matematică, lucru pe care l-au criticat toți experții”, a spus președintele comisiei, Ștefan Pălărie.

Sursa: AGERPRES

21:00 – Karaoke Night – Columbus Cafe

22:00 – Party Time – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția artistei ceramiste Zoe Dancovici (expoziție temporară);
• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Trădare la nivel înalt (Mutiny)

FOTO: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Discuțiile privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat au început încă din toamna anului trecut. La finalul lunii noiembrie, după mai multe săptămâni de negocieri în coaliție, Guvernul a pus pentru prima dată în transparență publică o variantă a proiectului.

Forma inițială prevedea numeroase excepții. Pe lângă aleșii locali și persoanele ale căror mandate sunt prevăzute expres în Constituție – parlamentari, președintele României, judecătorii Curții Constituționale, membrii CSM, Avocatul Poporului și consilierii Curții de Conturi –, Guvernul intenționa să îi exceptese și pe cei numiți prin hotărâri ale Parlamentului.

În această categorie intrau nu mai puțin de 23 de șefi de instituții.

O altă prevedere controversată îi excepta de la aplicarea măsurii și pe cei numiți prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Potrivit Libertatea, această formulare s-ar fi aplicat în mod direct inclusiv lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază.

Subiectul excepțiilor a provocat tensiuni timp de mai multe luni. Libertatea a documentat succesiv evoluția proiectului, întârzierile de la Ministerul Finanțelor și modul în care Consiliul Superior al Magistraturii și-a transmis avizul abia în ultima etapă a procedurii.

Ministrul Muncii, Florin Manole, s-a opus extinderii listei de excepții. În forma finală a proiectului au rămas exceptați de la diminuarea pensiei speciale doar aleșii locali și persoanele cu mandate prevăzute expres în Constituție.

Guvernul Bolojan nu a mai inclus însă proiectul în pachetul pentru care și-a angajat răspunderea în Parlament. Abia la finalul lunii aprilie, după plecarea PSD de la guvernare, Executivul a adoptat inițiativa ca proiect de lege și a trimis-o Parlamentului pentru dezbatere și vot.

Senatul nu a dezbătut proiectul

Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 30 aprilie și trimis pentru raport la comisiile de muncă, juridică și administrație publică. Comisia pentru muncă avea rolul principal în analizarea inițiativei.

În același timp, proiectul a fost trimis pentru aviz la Comisia de finanțe și la Comisia pentru drepturile omului. De la începutul lunii mai și până în prezent au fost emise doar avizele Comisiei de finanțe și ale Comisiei pentru drepturile omului. Președinta Comisiei de finanțe din Senat, Gabriela Horga, acuza încă din 12 mai PSD că tergiversează discutarea proiectului.

„PSD tergiversează discutarea în Senat a proiectului de lege privind interdicţia cumulului pensiei speciale cu salariul la stat. Proiectul iniţiat de Guvernul Ilie Bolojan a fost înregistrat la Senat în procedură de urgenţă. Românii care au muncit 35-40 de ani pentru o pensie normală văd cum unii oameni ies la pensie la 50 de ani, încasează pensii speciale uriaşe şi apoi se întorc imediat la stat sau în companiile de stat pe salarii plătite tot din banii contribuabililor”, declara Horga la acel moment.

Proiectul nu a mai fost discutat nici de PSD, nici de UDMR, iar termenul-limită pentru adoptarea tacită a fost atins pe 28 iulie, deși senatorii ar fi putut dezbate inițiativa înainte de expirarea termenului.

În aceste condiții, proiectul va fi considerat adoptat tacit de Senat și va fi transmis Camerei Deputaților, care este for decizional.

Soarta inițiativei rămâne însă incertă. Potrivit surselor citate de Libertatea, raportul de forțe politice și interesele existente în jurul proiectului ar putea duce la blocarea sa în Camera Deputaților.

Există deja precedente de inițiative legislative care au rămas ani întregi fără să fie discutate în comisii. La Comisia juridică a Camerei Deputaților sunt proiecte de lege sau proiecte de aprobare a unor ordonanțe de urgență care așteaptă de șapte sau chiar opt ani. Un exemplu este Codul administrativ, care nu a mai fost discutat din 2019.

În lipsa unei majorități politice care să susțină proiectul, există astfel riscul ca și această inițiativă privind cumulul pensiei speciale cu salariul la stat să fie blocată pentru o perioadă nedeterminată.