Printre mecanismele introduse se află și posibilitatea instituirii unei taxe locale de echipare a teritoriului, asociată unor dezvoltări urbanistice care generează beneficii pentru proprietari, dar și nevoi suplimentare de infrastructură.

Ideea este ca dezvoltarea unei zone să fie însoțită, pe cât posibil, de finanțarea infrastructurii de care noua dezvoltare are nevoie.

Taxa poate fi instituită în anumite zone reglementate prin documentații urbanistice, inclusiv în situații în care terenurile sunt introduse în intravilan, se schimbă funcțiunea unei zone sau sunt modificați indicatorii urbanistici stabiliți prin Planul Urbanistic General.

Astfel, atunci când o documentație urbanistică permite construirea mai intensă sau schimbă semnificativ potențialul unei zone, autoritatea locală poate avea la dispoziție un instrument prin care să asigure participarea beneficiarilor la costurile infrastructurii publice.

Important: nu este vorba despre o taxă națională, cu o sumă fixă, care se aplică tuturor proiectelor imobiliare.

Drumuri, utilități și școli, printre investițiile vizate

Banii proveniți din acest mecanism sunt destinați infrastructurii publice necesare dezvoltării urbane. În practică, aceasta poate însemna investiții în drumuri și străzi, rețele de apă și canalizare, școli și grădinițe, infrastructură socială și medicală, transport sau proiecte de mediu.

Problema pe care noul mecanism încearcă să o abordeze este una întâlnită frecvent în localitățile aflate în expansiune: apar cartiere noi, însă infrastructura publică rămâne în urmă.

Un proiect rezidențial cu sute de locuințe poate aduce rapid sute de locuitori într-o zonă care nu are suficiente drumuri, trotuare, locuri în școli, rețele de utilități sau servicii publice.

Noua abordare urmărește ca o parte din costurile generate de această dezvoltare să poată fi acoperite chiar în cadrul procesului de urbanizare.

Nu doar inițiatorul PUZ-ului poate fi vizat

Un element important este că obligația nu este legată exclusiv de dezvoltatorul care a inițiat documentația urbanistică.

Codul permite ca mecanismul fiscal să țină cont și de proprietarii sau beneficiarii care profită de efectele unui plan urbanistic, chiar dacă nu au fost cei care l-au inițiat.

Logica este simplă: dacă o documentație urbanistică modifică regimul unei zone și crește posibilitățile de construire pentru mai multe proprietăți, beneficiul nu aparține neapărat unei singure persoane sau companii.

Noul Cod prevede și posibilitatea utilizării unor contracte de urbanizare, prin care pot fi stabilite responsabilități privind realizarea infrastructurii necesare unei dezvoltări.

Prin astfel de instrumente, autoritățile și investitorii pot stabili din timp cine suportă anumite lucrări și în ce condiții acestea sunt realizate. Scopul este ca infrastructura să nu devină o problemă abia după construirea locuințelor.

Cât va plăti un dezvoltator?

Deocamdată, nu există o sumă unică valabilă pentru întreaga țară. Deși Codul creează cadrul juridic pentru taxa de echipare a teritoriului, aplicarea sa concretă presupune corelarea cu legislația fiscală și adoptarea unor măsuri la nivel local.

Prin urmare, 25 august nu este data la care toți dezvoltatorii vor începe automat să plătească o nouă taxă. Nivelul, condițiile și modul de aplicare vor depinde de regulile fiscale și de hotărârile autorităților locale, în limitele stabilite de lege.

Noul mecanism schimbă perspectiva asupra dezvoltării imobiliare: construirea unui cartier nu mai este privită doar prin prisma numărului de locuințe care pot fi autorizate, ci și prin efectele pe care acestea le produc asupra comunității.

Pentru autoritățile locale, provocarea va fi să stabilească un echilibru între atragerea investițiilor și asigurarea infrastructurii necesare. Pentru dezvoltatori, costurile asociate urbanizării ar putea deveni un element care trebuie calculat încă din etapa de planificare a proiectului.

În final, miza noului sistem este ca extinderea orașelor să nu însemne doar mai multe clădiri, ci și drumuri, utilități și servicii publice capabile să susțină noile comunități.

În 2027, trei dintre acestea cad în timpul săptămânii. 1 ianuarie este vineri, 6 ianuarie miercuri, iar 7 ianuarie joi. Doar 2 ianuarie cade sâmbătă.

Această așezare în calendar le permite angajaților care lucrează de luni până vineri să lege sărbătorile legale de weekend cu doar câteva zile de concediu.

Cum arată primele zece zile din ianuarie 2027

La începutul anului, zilele libere și cele lucrătoare sunt distribuite astfel:

• vineri, 1 ianuarie – Anul Nou, sărbătoare legală;
• sâmbătă, 2 ianuarie – a doua zi de Anul Nou, sărbătoare legală;
• duminică, 3 ianuarie – zi de weekend;
• luni, 4 ianuarie – zi lucrătoare;
• marți, 5 ianuarie – zi lucrătoare;
• miercuri, 6 ianuarie – Boboteaza, sărbătoare legală;
• joi, 7 ianuarie – Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătoare legală;
• vineri, 8 ianuarie – zi lucrătoare;
• sâmbătă și duminică, 9-10 ianuarie – weekend.

Cum pot fi obținute zece zile consecutive de pauză

Pentru salariații cu program obișnuit, de luni până vineri, sunt necesare numai trei zile de concediu de odihnă pentru a lega toate aceste zile. Este vorba despre 4, 5 și 8 ianuarie 2027.

Un angajat care își ia concediu în aceste trei zile poate avea liber fără întrerupere de vineri, 1 ianuarie, până duminică, 10 ianuarie. Din cele zece zile, doar trei sunt scăzute din concediul de odihnă, restul fiind sărbători legale sau zile de weekend.

Acordarea concediului nu este însă automată. Zilele trebuie programate și aprobate conform regulilor aplicabile la locul de muncă. Perioada poate fi extinsă la 11 zile dacă este inclusă și data de 31 decembrie 2026. Ultima zi a anului cade joi, dar nu este zi liberă legală.

Astfel, un angajat care își ia concediu pe 31 decembrie, 4, 5 și 8 ianuarie poate avea liber din 31 decembrie 2026 până pe 10 ianuarie 2027, folosind în total patru zile de concediu.

Revelionul și Anul Nou nu trebuie confundate în calendarul zilelor libere

Deși este asociată cu sărbătorile de Anul Nou, ziua de 31 decembrie nu figurează printre sărbătorile legale prevăzute de Codul muncii. Zilele libere sunt 1 și 2 ianuarie.

În 2027, 1 ianuarie cade vineri și reprezintă o zi liberă suplimentară pentru cei care lucrează de luni până vineri. În schimb, 2 ianuarie este sâmbătă, astfel că nu aduce încă o zi liberă în timpul săptămânii. Mai avantajos sunt poziționate Boboteaza și Sfântul Ioan, care cad miercuri și joi, pe 6 și 7 ianuarie.

Cele două sărbători au fost introduse în lista zilelor libere legale prin Legea nr. 52/2023, care a completat articolul 139 din Codul muncii. Poziționarea lor la mijlocul săptămânii este cea care face posibilă legarea întregii perioade cu numai trei zile de concediu.

Bugetarii ar putea beneficia și de eventuale zile de „punte”

În sectorul public, Guvernul poate decide acordarea unor zile libere suplimentare pentru a lega sărbătorile legale de weekend. Acestea sunt cunoscute drept zile de „punte”, dar nu au statutul unor sărbători legale. De regulă, orele nelucrate în aceste zile trebuie recuperate ulterior. Executivul a recurs la această soluție și în anii anteriori.

La 17 august 2026 nu fusese luată o decizie privind acordarea unor zile de „punte” pe 4, 5 sau 8 ianuarie 2027. Dacă Guvernul va stabili ulterior astfel de zile pentru personalul bugetar, perioada liberă de la începutul anului ar putea avea o configurație diferită.

După zilele libere de la începutul lui ianuarie, următoarea sărbătoare legală este Ziua Unirii Principatelor Române, pe 24 ianuarie.

În 2027, data de 24 ianuarie cade duminică. Prin urmare, pentru salariații care lucrează de luni până vineri, această sărbătoare nu va însemna o zi liberă suplimentară.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR, atrage însă atenția că cifrele trebuie analizate în context, întrucât o parte importantă a reculului este legată de distribuirea dividendelor, concentrată în prima parte a anului.

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR

„Nivelul semnificativ mai redus al ISD din semestrul I 2026 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului anterior are trei explicații principale: prima este legată de distribuția dividendelor, iar efectele sale se vor corecta cel puțin parțial în a doua parte a anului, a doua ține de reducerea profitabilității operaționale (corelată cu încetinirea economiei), iar cea de-a treia este asociată unei conjuncturi specifice”, explică Badea.

Trimestrul al doilea, cel mai slab din ultimul deceniu

Cea mai mare parte a deteriorării indicatorului s-a produs în trimestrul al doilea. Potrivit datelor BNR, fluxul total al investițiilor nerezidenților a devenit negativ, ajungând la minus 521 de milioane de euro. Este cel mai slab nivel trimestrial înregistrat din 2013 până în prezent.

Principalul factor care a tras în jos investițiile străine a fost componenta profiturilor reinvestite. Aceasta a consemnat un sold negativ de 1,124 miliarde de euro.

Indicatorul reflectă diferența dintre profiturile obținute de companiile cu capital străin și dividendele distribuite acționarilor. Un sold negativ apare atunci când valoarea dividendelor plătite depășește profitul realizat în perioada analizată.

Situația poate apărea atunci când companiile distribuie dividende aferente profiturilor din anii anteriori, în timp ce rezultatele curente sunt mai slabe. În cazul României, fenomenul vine într-un context caracterizat de încetinirea economiei, incertitudine ridicată și riscuri mai mari pentru mediul de afaceri.

Există și o componentă sezonieră importantă. Distribuirea profitului aferent exercițiului financiar precedent are loc, de regulă, în prima parte a anului, până în luna iunie. Din acest motiv, o parte din scăderea înregistrată în primul semestru ar putea fi compensată în a doua jumătate a anului.

Datele istorice susțin această explicație. Profiturile reinvestite au avut sold negativ în trimestrul al doilea în fiecare dintre ultimii trei ani: minus 723 de milioane de euro în 2024 și minus 390 de milioane de euro în 2025.

În 2026, însă, valoarea negativă este considerabil mai mare. Diferența față de 2024 este de aproximativ 55%, ceea ce indică faptul că fenomenul nu poate fi pus exclusiv pe seama calendarului distribuirii dividendelor. Datele privind profiturile sunt încă provizorii și se bazează pe estimări ale companiilor, astfel că acestea pot fi revizuite ulterior.

O contribuție suplimentară, dar mai redusă, a venit din participațiile la capital, care au avut de asemenea un nivel negativ. Potrivit explicațiilor prezentate de BNR, evoluția este legată, între altele, de o tranzacție importantă din sectorul de retail, respectiv vânzarea unui lanț de magazine de la o entitate nerezidentă către una rezidentă.

Mai puține investiții înseamnă o presiune mai mare pe finanțarea externă

Declinul ISD are implicații care depășesc simpla evoluție a unui indicator statistic. Investițiile străine directe, alături de fondurile europene, reprezintă surse de finanțare a deficitului de cont curent care nu presupun contractarea unor împrumuturi suplimentare.

În condițiile în care fluxul ISD s-a redus puternic, finanțarea dezechilibrului extern se poate deplasa către instrumente care contribuie la majorarea datoriei externe.

Badea subliniază că problema trebuie privită și din perspectiva încrederii investitorilor și a predictibilității mediului economic.

„Deciziile privind repartizarea profitului – cât se distribuie și cât se reinvestește – sunt sensibile la percepția asupra perspectivelor economice și la gradul de predictibilitate a cadrului în care operează companiile”, afirmă prim-viceguvernatorul BNR.

În acest context, Badea consideră că România are nevoie de repere clare din partea autorităților, inclusiv de adoptarea din timp a bugetului pentru anul următor, astfel încât să fie redusă incertitudinea pentru companii și investitori.

În ecuația finanțării externe, fondurile europene capătă o importanță suplimentară. În special granturile reprezintă capital extern care nu generează datorie, ceea ce le face esențiale într-o perioadă în care investițiile străine directe au intrat sub presiune.

Absorbția cât mai eficientă a fondurilor europene devine astfel nu doar o temă legată de investițiile publice, ci și una care ține de stabilitatea macroeconomică și de finanțarea deficitului extern.

Pentru România, miza investițiilor străine este însă mai largă. Capitalul străin contribuie la transferul de tehnologie și know-how, la dezvoltarea companiilor locale și la integrarea acestora în lanțurile internaționale de valoare.

De aceea, evoluția din primul semestru trebuie urmărită cu atenție. O parte a scăderii ISD ar putea fi temporară și legată de distribuirea dividendelor, însă amploarea reculului și deteriorarea profitabilității companiilor cu capital străin indică și existența unor probleme mai profunde.

Dacă proiectul va fi adoptat în forma publicată, elevii vulnerabili nu ar mai beneficia de bursă socială în toate perioadele de vacanță, așa cum se întâmplă în prezent. Vor exista însă anumite excepții pentru elevii din clasele terminale care participă la examene naționale.

Metodologia aflată acum în vigoare stabilește explicit că „bursele sociale se acordă și în perioada vacanțelor școlare”.

Burse sociale 2026-2027: ce se schimbă față de regulile actuale

Proiectul modifică articolul 5 din metodologie și prevede că bursele de merit, bursele sociale și bursele tehnologice se acordă în fiecare an școlar „în perioada cursurilor școlare, inclusiv în perioada pregătirii practice”.

În același timp, articolul 15 alin. (1), care stabilește în prezent plata bursei sociale și în timpul vacanțelor, ar urma să fie înlocuit cu formularea: „Bursele sociale se acordă conform prevederilor art. 5.”

De asemenea, proiectul propune abrogarea alineatelor (2) și (5) ale aceluiași articol. Aceste prevederi reglementează în prezent excepțiile de la plata bursei în vacanța de vară și procedura aplicabilă în aceste situații.

Prin aplicarea împreună a noilor prevederi, bursa socială ar urma să fie acordată, ca regulă, numai pe durata cursurilor școlare și în anumite perioade de examene prevăzute expres de proiect. Regulile actuale sunt diferite. Metodologia aprobată prin HG nr. 732/2025 prevede că bursele sociale sunt acordate inclusiv în vacanțele școlare.

Există doar anumite excepții pentru vacanța de vară, printre care situații legate de nepromovarea anului școlar, corigențe și absențe nemotivate, precum și cazul unor absolvenți de gimnaziu care nu își continuă studiile în condițiile stabilite de metodologie.

Prin proiectul publicat pe 17 august, acest mecanism special destinat vacanțelor dispare din articolul 15, iar acordarea bursei sociale este raportată la regula generală prevăzută în articolul 5. Schimbarea nu este însă explicată separat în nota de fundamentare publicată de Ministerul Educației, potrivit Edupedu.ro.

În secțiunea privind „schimbările preconizate”, documentul prezintă tipurile de burse și cuantumurile propuse pentru anul școlar 2026-2027, dar nu detaliază efectele modificării articolului 15 asupra plății burselor în vacanțe.

Nota de fundamentare menționează, în schimb, că bursele sociale au rolul de a sprijini elevii proveniți din medii dezavantajate și de a preveni abandonul școlar. Documentul oficial subliniază inclusiv importanța menținerii politicilor de descurajare a abandonului și de susținere a participării elevilor la educație.

Bursele vor fi plătite și în anumite perioade de examene

Deși proiectul restrânge regula generală privind acordarea burselor în afara perioadei cursurilor, sunt introduse excepții pentru elevii din clasele terminale.

În cazul absolvenților clasei a VIII-a, bursa socială și bursa de merit ar urma să fie acordate și pe durata pregătirii și susținerii Evaluării Naționale, până la afișarea rezultatelor finale. Condiția este ca elevul beneficiar al bursei să se prezinte la examen.

O regulă similară este prevăzută pentru absolvenții clasei a XII-a. Bursele sociale și cele de merit vor putea fi acordate și în perioada primei sesiuni a examenului național de Bacalaureat, până la publicarea rezultatelor finale, cu condiția prezentării elevului la examen. În anul școlar 2026-2027, cursurile claselor a XII-a se vor încheia pe 4 iunie 2027, în timp ce pentru majoritatea elevilor cursurile vor începe pe 7 septembrie 2026.

Proiectul introduce o prevedere și pentru absolvenții învățământului profesional. Bursele tehnologice și cele sociale ar urma să fie plătite inclusiv în perioada primei sesiuni a examenului pentru certificarea calificării profesionale, până la afișarea rezultatelor finale. Și în acest caz, acordarea bursei este condiționată de participarea elevului la examen.

Astfel, proiectul elimină, ca regulă generală, plata bursei sociale în vacanțe, dar menține acordarea acesteia în anumite perioade de examene care se desfășoară după încheierea cursurilor.

Cuantumurile burselor rămân neschimbate

Valorile propuse pentru bursele școlare în anul 2026-2027 rămân la nivelul actual:

• 450 de lei pe lună pentru bursa de merit;
• 300 de lei pe lună pentru bursa socială;
• 300 de lei pe lună pentru bursa tehnologică.

Potrivit notei de fundamentare, aceste cuantumuri au fost aprobate de Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ședința din 28 iulie 2026. Pentru mamele minore reintegrate în sistemul de învățământ, bursa rămâne de 700 de lei pe lună, cuantumul fiind prevăzut prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Impactul modificării referitoare la vacanțe poate fi unul important, având în vedere numărul mare de elevi care beneficiază de sprijin. Cele mai recente date detaliate publicate de Minister arată că, în ianuarie 2025, 840.820 de elevi primeau bursă socială, reprezentând aproximativ 60% din totalul beneficiarilor de burse școlare din luna respectivă.

Ministerul preciza atunci că bursa socială era atât categoria cu cel mai mare număr de beneficiari, cât și cea care beneficia de cea mai mare finanțare. Cifra nu reprezintă însă numărul beneficiarilor din anul școlar 2026-2027. Acesta va putea fi stabilit după aplicarea noii metodologii și depunerea dosarelor.

Reguli noi pentru criteriile medicale, venituri și verificarea dosarelor

Proiectul aduce schimbări și în ceea ce privește acordarea burselor sociale pe criterii medicale.

Potrivit noii formulări, un certificat de încadrare în grad de handicap sau un certificat medical tip A5 emis pe baza altor criterii decât cele prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul comun nr. 1.306/1.883/2016 nu va putea fi folosit pentru obținerea bursei sociale pe criterii medicale.

Este introdusă astfel o legătură explicită între documentul medical prezentat și categoriile de afecțiuni stabilite prin actul normativ privind încadrarea copiilor cu dizabilități. Se modifică și documentele necesare pentru dosarele de bursă socială. Va fi introdusă o declarație pe propria răspundere privind realitatea documentelor depuse.

Totodată, declarația referitoare la veniturile familiei va trebui să includă veniturile nete cumulate obținute atât în România, cât și în străinătate, în ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii. Prin această formulare, proiectul precizează expres că și veniturile realizate în afara țării trebuie luate în calcul pentru stabilirea eligibilității.

Școlile vor putea folosi și platforma PatrimVen pentru verificarea informațiilor declarate.

Documentele privind veniturile părinților sau ale reprezentanților legali vor fi verificate de persoanele desemnate de conducerea unității de învățământ, iar în cadrul acestei proceduri va putea fi utilizată platforma PatrimVen, prin care instituțiile publice pot consulta anumite informații fiscale.

Măsura urmărește o verificare mai exactă a respectării criteriilor de venit necesare pentru acordarea bursei sociale.

Se modifică și definiția reintegrării mamelor minore

Proiectul clarifică și situația elevelor care se întorc la școală după naștere. Potrivit noii definiții, „reintegrarea” reprezintă perioada cuprinsă între revenirea elevei la cursuri după naștere și finalizarea învățământului obligatoriu, inclusiv după împlinirea vârstei de 18 ani.

Precizarea este relevantă pentru acordarea bursei de 700 de lei destinată mamelor minore reintegrate în sistemul de învățământ.

Proiectul a fost lansat în consultare cu trei săptămâni înaintea cursurilor

Ministerul Educației și Cercetării a publicat proiectul în consultare publică pe 17 august 2026. Cursurile anului școlar 2026-2027 vor începe pe 7 septembrie, în timp ce anul școlar din punct de vedere administrativ începe la 1 septembrie.

Ministerul precizează că propunerile și observațiile privind proiectul pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice la adresa ufip@edu.gov.ro.

Până la adoptarea unei noi Hotărâri de Guvern, rămân în vigoare prevederile HG nr. 732/2025. Prin urmare, elevii care beneficiază în prezent de bursă socială își păstrează dreptul la plata acesteia inclusiv în vacanțele școlare, în condițiile și cu excepțiile prevăzute de metodologia aflată acum în vigoare.

La „Casa Bunicii” din Tinca, vizitatorii vor putea intra în atmosfera unei gospodării țărănești tradiționale, unde se împletesc elemente specifice culturii românești și maghiare. Locuința și-a păstrat amenajarea caracteristică caselor țărănești de odinioară, iar colecția include farfurii decorative vechi, țesături, ștergare, covoare lucrate manual, cămăși populare, ceramică, mobilier țărănesc, icoane și diverse obiecte de uz casnic.

Casa Memorială „Iosif Vulcan” din Holod, locul în care scriitorul s-a născut în 1841, spune povestea fondatorului revistei „Familia”. Expoziția reunește cărți și tipărituri vechi, numere ale revistei „Familia”, precum și peste 120 de piese etnografice, de la lăzi de zestre, ștergare și pânzeturi, până la icoane și obiecte de cult. Un loc aparte în expoziție îl are momentul debutului literar al lui Mihai Eminescu în paginile revistei „Familia”, în 1866.

La Muzeul Învățătorului din Băița, publicul este invitat să descopere povestea vechii școli și să contribuie la reamenajarea muzeului prin obiecte care păstrează amintirea anilor de școală: fotografii, caiete, diplome, carnete școlare, hărți, călimări, stilouri, penare, ghiozdane sau numărători. Fotografiile pot fi aduse pentru scanare și vor fi restituite proprietarilor.

La Muzeul „Zestrea Tulcanilor” din Tulca, vizitatorii vor descoperi istoria și tradițiile comunității printr-o expoziție permanentă cu obiecte de uz casnic, unelte, piese de port popular, fotografii, icoane, obiecte de cult, cărți și documente, alături de o secțiune dedicată eroilor celor două războaie mondiale. Expoziția temporară pune în valoare un mijloc de transport folosit de generațiile trecute și unelte agricole de epocă. Programul mai cuprinde o expoziție interactivă despre cel de-Al Doilea Război Mondial, organizată împreună cu grupul de reconstituire istorică Străjerii Crișanei, care va prezenta uniforme, echipamente și accesorii din perioada respectivă.

La nivel național, ediția din acest an a Nopții Muzeelor la Sate reunește peste 165 de muzee, colecții și obiective de patrimoniu rural, printre care și 13 muzee și obiective culturale din Republica Moldova. Programul integral, alături de detalii despre fiecare obiectiv participant, poate fi consultat pe www.noapteamuzeelor-la-sate.ro.

Evenimentul este organizat de Asociația Da’DeCe, în parteneriat cu Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu și Asociația Centrul Memorial Dr. Gheorghe Telea Bologa din Sibiu, având ca partener Rețeaua Națională a Muzeelor din România.

A observat că în curtea casei parohiale romano-catolice din Sălacea avea loc un eveniment și, fiindu-i foame, a hotărât să aștepte ca toată lumea să plece, ca să facă rost de mâncare. A forțat ușa unei clădiri, a luat ce a găsit pe masă, după care a pus ochii pe o bicicletă aflată în curte.

A luat-o și a plecat, fără să știe că mișcările i-au fost înregistrate de camerele de supraveghere din zonă, ale căror imagini au fost predate polițiștilor de preotul paroh din localitate. Tibor Szavó a vândut bicicleta la piață, cu 200 de lei, deși păgubitul a estimat că valoarea este de 1.300 de lei.

Furturi de lângă biserică și din fața școlii

Recent Judecătoria Marghita a dispus începerea judecății, hoțul fiind anunțat de acest fapt în Penitenciarul din Satu Mare, acolo unde execută o pedeapsă de 3 ani și o lună de închisoare pentru mai multe furturi. Unul dintre acestea a fost comis în urmă cu aproape patru ani, când a intrat în curtea unei alte case parohiale, de acea dată din Șișterea, de unde a sustras o bicicletă, o butelie și o motocoasă.

Cu câteva luni înainte, Szavó a furat o altă bicicletă din curtea unui restaurant, pentru ca în anul următor, în toamna lui 2023, să repete isprava. Atunci a sustras două biciclete: una lăsată neasigurată în fața bisericii reformate din Cauaceu, iar cealaltă sprijinită de ghereta de la intrarea în școala din Tămășeu.

În cazierul septuagenarului se regăsește și o tentativă de furt comisă într-o noapte din luna mai 2022, când a fost prins de proprietarul unei case înainte să apuce să sustragă ceva și dat pe mâna Poliției. În prezent, mai are pe rolul Judecătoriei Marghita încă un dosar de furt.

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Svetlana Utto Predescu „Atelier și plein air” (expoziție temporară);
• Expoziția „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” a artistei Cristina Fazecaș (expoziție temporară);
• Expoziția „Moștenire și destin. 130 de ani de la deschiderea primului muzeu din Oradea” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția foto „Momente neuitate” (expoziție temporară);
• Expoziția „Abstract” (expoziție temporară);
• Expoziția „Oniric. Între vis și realitate în grafica contemporană românească” (expoziție temporară);
• Expoziția artistului plastic Marcel Munteanu „Armonii mediteraneene” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Rezonanțe în timp. Exerciții de modă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Frecvențe ale memoriei – Radioreceptoare dintr-o altă epocă” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

The End of the Oak Street (Capătul Străzii Stejar)

foto: Cinema Palace

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Advertorial: CH 28480

Proiectul Ordinii de zi a ședinței este publicat pe site-ul Consiliului Județean Bihor – www.cjbihor.ro

SECRETAR GENERAL AL JUDEŢULUI,

Mărioara Carmen Soltănel

CH 28479

La finalul sezonului, primele 4 echipe din seria 8 vor fi împerecheate cu primele 4 din Seria 7 în play-off. Echipa care va câștiga play-off-ul va promova direct în Liga 2.