La finalul lunii martie 2026, efectivul de salariați din județ a fost de 184.913 persoane, în scădere cu 366 de angajați față de luna februarie 2026. Această variație indică o ajustare minoră a ocupării forței de muncă, fără schimbări semnificative în structura generală a pieței muncii.

În ceea ce privește veniturile, câștigul salarial mediu brut a fost de 7.759 lei pe persoană, iar câștigul salarial mediu net s-a situat la 4.654 lei pe persoană. Niveluri peste media județului au fost înregistrate în industrie și construcții, cu un câștig brut de 7.773 lei și un câștig net de 4.690 lei, precum și în sectorul serviciilor, unde câștigul brut a fost de 7.824 lei și cel net de 4.671 lei. Sub media județului s au situat salariații din agricultură, silvicultură și pescuit, cu un câștig brut de 6.612 lei și unul net de 3.974 lei.

Pe segmentul șomajului, datele Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor arată că la data de 31 martie 2026 erau înregistrați 5.133 de șomeri, în scădere cu 134 de persoane față de luna precedentă. Din total, 2.403 erau bărbați, iar 2.730 erau femei, ambele categorii înregistrând reduceri față de februarie.

Rata șomajului la nivel județean a fost de 2,2 la sută. Diferențiat pe sexe, aceasta a fost de 1,8 la sută în rândul bărbaților și de 2,6 la sută în rândul femeilor, ceea ce indică în continuare o presiune mai ridicată pe segmentul feminin al pieței muncii.

FOTO: ISU Bihor

Echipajele Stației de Pompieri Aleșd au acționat cu două autospeciale de stingere pentru localizarea și lichidarea incendiului, care se manifesta violent și generalizat la o construcție auxiliară din cadrul gospodăriei, realizând simultan dispozitive de stingere și de protecție a clădirilor expuse riscului de incendiere.

Pompierii au lichidat incendiul în aproximativ 15 minute, reușind să împiedice propagarea flăcărilor la o altă anexă și la locuință, după care au continuat intervenția pentru decopertarea construcției, identificarea eventualelor focare ascunse și înlăturarea efectelor negative, până în jurul orei 04.00.

„În urma evenimentului, au ars acoperișul construcției auxiliare, pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați, tavanul din rigips și bunurile aflate în interior, printre care și o centrală termică”, a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent colonel Camelia Roșca.

Cercetările efectuate au indicat drept cauză probabilă a producerii incendiului un scurtcircuit.

În acțiunea depusă în instanță, CNAIR solicită suspendarea aplicării ordinului emis pe 5 mai de Ministerul Transporturilor, prin care compania a fost obligată să predea către CNIR mai multe proiecte considerate întârziate de ani de zile.

Printre acestea se află și drumul expres Oradea – Arad, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din vestul țării. Conflictul dintre cele două instituții apare într-un moment sensibil pentru investițiile în infrastructură, în condițiile în care pentru DEx Oradea – Arad procedurile de licitație au fost finalizate încă din anul trecut, însă începerea efectivă a lucrărilor a fost programată abia pentru anul viitor.

Transferul proiectului către CNIR a fost justificat de Ministerul Transporturilor prin necesitatea accelerării implementării investițiilor și recuperării întârzierilor acumulate.

CNIR reacționează

În contextul disputelor apărute în spațiul public, Compania Națională de Investiții Rutiere a transmis un comunicat în care susține că dispune de capacitatea necesară pentru preluarea și derularea marilor proiecte de infrastructură.

Reprezentanții companiei afirmă că, în cei doi ani de la operaționalizare, CNIR a lansat în licitație și a semnat contracte în valoare de 23 de miliarde de lei pentru proiectarea și execuția a 190 de kilometri de autostradă și drum expres, în timp ce alte contracte pentru aproximativ 140 de kilometri urmează să fie semnate. CNIR a oferit și exemple privind proiectele aflate în derulare.

Pentru Autostrada A8 Târgu Mureș – Târgu Neamț, patru contracte de proiectare și execuție pentru 116 kilometri sunt în etapa de proiectare, iar primele lucrări ar urma să înceapă în cursul acestui an. Compania precizează că a contractat servicii de supervizare pentru toate cele patru loturi și că a emis decizii de expropriere inclusiv pentru două loturi preluate de la CNAIR.

Totodată, CNIR arată că pentru drumul expres Focșani – Brăila, cu o lungime de 73,5 kilometri, contractul de proiectare și execuție a fost semnat la aproximativ un an de la lansarea licitației.

În cazul lotului Chiribiș – Biharia din Autostrada Transilvania, compania susține că ordinul de începere pentru execuție a fost emis la două luni după preluarea proiectului și că lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 45%, cu perspectiva deschiderii circulației până la finalul anului.

În comunicatul transmis, compania mai afirmă că a implementat sisteme electronice și aplicații pentru gestionarea activităților interne, susținând că modelul managerial adoptat este orientat spre eficiență, digitalizare și planificarea eficientă a resurselor. Reprezentanții CNIR consideră că instituția poate prelua și alte obiective strategice de infrastructură, în conformitate cu prevederile OUG 55/2016.

Există hotărâri judecătorești care schimbă societăți. Unele consfințesc drepturi fundamentale. Altele rescriu doctrine juridice. Iar apoi există acele decizii rare, aproape mistice, în care dreptul, folclorul rural și documentarele despre supraviețuire se întâlnesc într-o singură frază.

La Judecătoria Beiuș, acest pui de câine a reușit performanța juridică de a nu mai fi considerat abandonat pentru că, în esență, era suficient de bine hrănit încât să poată începe o viață nouă ca mic prădător independent.

Nu discutăm aici doar despre o amendă anulată. Discutăm despre o motivare care, citită atent, pare să inaugureze o nouă filozofie juridică în materia protecției animalelor: abandonul nu mai este abandon dacă animalul are potențial de adaptare și este lăsat într-o zonă cu oportunități rezonabile de dezvoltare personală.

Textul instanței merită analizat aproape literar.

Judecătorul reține că fapta descrisă de poliție „nu întrunește elementele constitutive” ale contravenției prevăzute de Legea 205/2004 deoarece animalul „nu a fost abandonat într-un loc precum pădure, criș etc.”, ci „a fost dus într-un sat pentru a putea fi adoptat”.Aici apare primul moment de geniu juridico-rural.

Pentru că, aparent, în România există acum o diferență esențială între abandon simplu, abandon calificat și abandon cu potențial comunitar.

Nu l-ai abandonat dacă l-ai lăsat strategic. Nu l-ai aruncat în neant, ci l-ai repoziționat geografic într-o zonă cu trafic uman și șanse rezonabile de networking social canin. Practic, cățelul n-a fost abandonat. A fost relocat.

Mai lipsea doar să aflăm că patrupedul beneficia de program de integrare rurală, reconversie profesională și mentorat în domeniul vânătorii de șoareci. Dar adevărata bijuterie a motivării vine în continuare, într-o frază care ar trebui probabil gravată pe fațada tuturor adăposturilor pentru animale abandonate:

„Căţelul […] avea vârsta de aproximativ 5 luni, bine hrănit, bine îngrijit, și putea să supraviețuiască vânând șoareci sau alte vietuitoare”.

Aici justiția română intră într-un teritoriu aproape filozofic. Pentru că ideea centrală devine următoarea: dependența unui animal domestic față de om este relativă dacă animalul are instincte biologice funcționale. Cu alte cuvinte, dacă poate prinde ceva viu, deja discutăm despre autonomie.

Această logică deschide perspective extraordinare. O pisică lăsată în cartier poate fi considerată freelancing urban. Iar un câine sănătos nu mai este abandonat, ci participant la economia locală a rozătoarelor.

Formularea despre „vânatul șoarecilor” este cu atât mai spectaculoasă cu cât vorbim despre un cățel de cinci luni. Nu despre un lup carpatin. Nu despre un câine semi-sălbăticit crescut în pădure. Ci despre un pui de câine domestic.

În mod normal, legislația privind protecția animalelor pornește de la ideea simplă că un animal crescut de oameni depinde de oameni. Tocmai de aceea legea definește abandonul ca lăsarea animalului fără hrană și adăpost.

Numai că motivarea instanței pare să introducă un nou criteriu: capacitatea teoretică de autosusținere cinegetică.

Cu alte cuvinte, problema nu mai este „A fost lăsat pe drum?”, ci „Avea competențe de supraviețuire?”.

Imaginea care rezultă este aproape cinematografică. Un cățel de cinci luni, bine hrănit și cu privire hotărâtă, coborând din mașină într-un sat din Bihor, adulmecând orizontul și pornind spre destin, în timp ce în fundal rulează muzică motivațională.

Poate că în motivarea completă lipsește doar pasajul: „instanța apreciază că patrupedul manifesta aptitudini rezonabile pentru integrare ecosistemică.”

Mai apare însă un element remarcabil: instanța consideră relevant faptul că animalul nu a fost abandonat „în pădure, criș etc.”.

Acel „etc.” este magnific.

Pentru că lasă deschisă o întreagă categorie juridică misterioasă a locurilor improprii abandonului. Pădure, crâșmă și altele asemenea. În schimb, satul pare acceptabil. Satul este, juridic vorbind, o platformă socială pentru adopție spontană. Logica devine aproape administrativă. Nu abandonăm câini. Îi distribuim teritorial.

Mai mult, faptul că animalul a fost ulterior găzduit timp de zece zile și apoi preluat de mama petentei pare să fie folosit ca argument că abandonul nu a existat. Ceea ce produce o concluzie involuntar comică: dacă cineva are norocul să găsească animalul înainte să moară, atunci abandonul devine discutabil.

E ca și cum ai spune: „Nu l-am lăsat fără sprijin. Universul a intervenit.”

Întreaga motivare creează impresia unei redefiniri subtile a responsabilității. Proprietarul nu mai este neapărat responsabil până la capăt pentru animalul său, atât timp cât îl lasă într-o zonă locuită, animalul pare sănătos și există posibilitatea statistică să prindă ceva comestibil.

Practic, protecția animalelor începe să semene cu un examen de orientare în natură.

Desigur, hotărârea are și o latură aproape metafizică. Instanța pare să acorde o încredere extraordinară instinctului natural. Omul abandonează. Natura rezolvă.

Șoarecii devin astfel, fără voia lor, participanți indirecți la sistemul juridic românesc. Fără ei, probabil contravenția rămânea în picioare.

În tot acest timp, Legea 205/2004 stă cuminte în fundal și spune destul de clar că abandonul înseamnă lăsarea unui animal dependent de îngrijirea omului fără hrană și adăpost. Dar motivarea pare să răspundă: „Da, dar acest exemplar avea inițiativă.”

Și poate aici stă adevărata tragedie comică a speței. Nu doar în formulare, nu doar în șoarecii invocați aproape ca resursă alimentară legitimă, ci în senzația că definiția abandonului a devenit negociabilă. Pentru că după această logică, orice abandon poate fi cosmetizat.

Nu l-ai abandonat. L-ai dus într-o comunitate.

Nu l-ai lăsat fără hrană. Avea ecosistem în apropiere.

Nu era în pericol. Exista biodiversitate.

Potrivit portalului instanțelor de judecată, dosarul privind această contravenție a avut nu mai puțin de 10 termene până la pronunțarea soluției definitive de către Judecătoria Beiuș.

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorității competente pentru protecția mediului, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor – Oradea, Bulevardul Dacia, nr. 25/A și la sediul S.C. COMPANIA DE APĂ ORADEA S.A. – Oradea, str. Duiliu Zamfirescu, nr. 3, județul Bihor, de luni până vineri, între orele 09 – 14.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul autorității competente pentru protecția mediului, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor – Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A, în zilele de luni-vineri, între orele 09-14.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a propus ca soluție pentru a atenua impactul scumpirilor: reducerea TVA pentru gaze naturale de la 21% la 11%.

„O soluție ar fi scăderea TVA-ului, în așa fel încât consumatorii casnici să înregistreze imediat o scădere în factură. Vorbim despre o scădere de la 21% la o cotă de TVA de 11% pentru consumatorii casnici de gaze naturale, automat scăderea în factură s-ar vedea de luna următoare”, a susținut Niculescu, citat de Libertatea.

Pe facturile la gaze, prețul este exprimat tot mai des în kWh și nu în metri cubi, deoarece sistemul ține cont de energie rezultată în urma consumului. Astfel, chiar dacă două gospodării consumă același volum de gaz, prețul de pe facturi poate fi diferit.

Un metru cub de gaz poate însemna aproximativ 10–11 kWh, dar valoarea exactă diferă zilnic și regional. De aceea, exprimarea în kWh este considerată mai corectă și comparabilă cu energia electrică și cu standardele europene. Înainte, românii erau obișnuiți cu metri cubi, deoarece contoarele afișau doar volum, iar prețurile erau comunicate simplificat. Acum, pe facturi apar de obicei: consumul în metri cubi, coeficientul de conversie și consumul final în kWh, care este baza reală de facturare, a mai relatat sursa menționată anterior.

În aceeași postare de pe rețelele de socializare, primarul a susținut că procedurile de urmărire penală au fost începute în cursul zilei de marți, 19 mai, adăugând că își asumă responsabilitatea pentru situație și că demisionează din funcțiile deținute în cadrul partidului UDMR, susținând că își va susține punctul în sala de judecată.

„Nu sunt mândru că am fost implicat într-un astfel de caz. Evident, îmi asum responsabilitatea pentru acțiunile mele. Celor care m-au onorat cu încrederea și care au fost dezamăgiți de mine acum, le cer scuze. Aș dori să informez organizația din care fac parte că îmi voi da demisia din toate atribuțiile din organizație. Fac acest lucru pentru a mă asigura că nicio umbră nu este aruncată asupra comunității. Mulțumesc pentru toate oportunitățile care mi-au permis să-mi servesc satul și comuna. Voi prezenta realitatea și adevărul meu în instanță”, a concis Kócza István.

Postarea primarului a fost publicată la scurt timp după ce președintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat că i-a cerut demisia lui Kócza István din toate funcțiile pe care le deține, în timp ce organizația județeană este nevoită să îi mențină calitatea de membru pe întregul parcurs al anchetei.

„Pentru Uniunea Democrată Maghiară din România este inacceptabil ca orice ales să abuzeze de încrederea publică sau să fie implicat într-un caz de corupție”, a explicat președintele UDMR.

Primar din Bihor, prins în flagrant delict de procurorii Parchetului European. E bănuit că a cerut mită 200.000 de lei

Imagini din finala sezonului precedent, cu Kris Richard în prim plan FOTO: CSM ORADEA FB

Va fi cea de-a 5-a finală dintre cele două mari rivale și totodată cea de-a patra consecutivă. Din nefericire, echipa noastră nu a putut câștiga nicio finală disputată în compania clujenilor.

Formația orădeană a disputat până acum nu mai puțin de 8 finale ale Ligii Naționale, soldate cu 3 victorii și 5 înfrângeri.

CSM CSU Oradea a devenit campioană națională în anii 2016 (scor 3-2 în finala cu fosta BC Mureșul Târgu Mureș), 2018 (scor 3-1 în finala cu Steaua CSM Exim Bank) și 2019 (scor 3-1 în finala cu BC CSU Sibiu). Celelalte cinci finale au fost pierdute în fața lui U BT Cluj-Napoca.

Conducerea Federației Române de Baschet a stabilit programul finalei din actuala ediție. Finala se va disputa în sistemul „trei victorii din cinci meciuri”. În calitae de câștigătoare a sezonului regulat, CSM CSU Raiffeisen va beneficia de avantajul terenului propriu.

Programul finalei este următorul:

• meciul 1: marți, 26 mai, ora 19:00, la Oradea Arena
• meciul 2: joi, 28 mai, ora 19:00, la Oradea Arena
• meciul 3: luni, 1 iunie, la BT Arena
• meciul 4 (dacă va fi necesar): miercuri, 3 iunie, la BT Arena
• meciul 5 (dacă va fi necesar): duminică, 7 iunie, la Oradea Arena.

În finala ediției precedente, U BT Cluj-Napoca s-a impus cu scorul general de 3-2, după ce a câștigat dramatic meciul 5, decisiv, disputat la Oradea Arena.

Lotul național cuprinde zece sportivi, dintre care patru sunt legitimați la CSM Oradea: Alex George Creț (90 kg), Ioan Dzitac (73 kg), Robert Boldiș (81 kg) și Matei Plosceanu (+100 kg).

Stagiul de la Benidorm este unul dintre cele mai importante din Europa, găzduind circa 650 de judoka, din peste 40 de țări.

„Stagiul de la Benidorm se bucură de o participare impresionantă. Lotul național al României este prezent cu un număr de zece sportivi. În prealabil, am fost prezenți la Openul European de la Nucia-Benidorm, unde am obținut o medalie de argint, prin Darius Dobre, la categoria +100 kg. Acest stagiu constituie un foarte bun prilej de pregătire pentru judoka tricolori, în perspectiva competițiilor care urmează în acest sezon”, ne-a declarat antrenorul lotului național, Emil Morar.

FOTO: Patru judoka orădeni fac parte din lotul național, 21.05.2026