La nivelul Crișanei, media temperaturilor maxime se va situa între 20 și 24 de grade, cele mai ridicate valori fiind așteptate spre finalul lunii septembrie. Minimele vor avea medii cuprinse între 6 și 9 grade. Valorile sunt calculate pentru întreaga regiune și nu reprezintă temperaturi prognozate punctual pentru Oradea.

Spre finalul săptămânii, regimul termic va intra într-un proces de răcire. Scăderea temperaturilor nu va aduce însă valori neobișnuit de reduse, ci va readuce vremea în limite apropiate de normalul climatologic al perioadei. Ulterior, meteorologii estimează doar variații ușoare de temperatură.

În ceea ce privește precipitațiile, probabilitatea apariției ploilor va crește după 3 octombrie. ANM arată că, din acel moment, sunt condiții mai favorabile pentru episoade de ploaie.

Raportul utilizează și un indicator mai larg, care include cheltuielile publice pentru educație realizate atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor de învățământ. La nivelul OCDE, această pondere a scăzut ușor, de la 4,4% din PIB în 2015 la 4,2% în 2023. În România, aceasta a crescut de la 2,4% la 2,6%.

Din această perspectivă, OCDE plasează România, alături de Grecia și Ungaria, în grupul statelor în care educația are o pondere redusă atât în totalul cheltuielilor guvernamentale, cât și raportat la dimensiunea economiei, ceea ce indică o prioritate bugetară mai scăzută acordată sistemului de educație.

România rămâne mult sub media OCDE la finanțarea pentru fiecare elev

Diferențele față de media OCDE se regăsesc și în sumele alocate fiecărui elev, însă decalajul variază în funcție de nivelul de învățământ.

În educația timpurie, cheltuielile publice pentru un copil cu vârsta între 3 și 5 ani au crescut în România de la 3.295 de dolari în 2015 la 4.766 de dolari în 2023. În aceeași perioadă, media OCDE a urcat de la 8.201 la 10.331 de dolari.

Cel mai mare decalaj se înregistrează în învățământul primar. România a cheltuit în 2023 aproximativ 3.783 de dolari pentru fiecare elev, mai puțin de o treime din media OCDE, de 12.893 de dolari.

În învățământul gimnazial, cheltuielile publice au ajuns la 8.658 de dolari pentru fiecare elev din România, comparativ cu o medie de 14.291 de dolari în statele Organizației.

La nivelul țărilor analizate, cheltuielile publice pentru fiecare elev sau student variază de aproape zece ori, de la 3.398 la 32.832 de dolari.

În școlile primare din România, cea mai mare parte a cheltuielilor curente este destinată personalului. Salariile și celelalte costuri cu angajații reprezintă 86% din total, față de o medie OCDE de 79%. Restul fondurilor acoperă celelalte cheltuieli necesare funcționării școlilor.

Decalajul se reduce în învățământul superior

Diferența față de media OCDE se reduce în învățământul superior. În 2023, România a cheltuit din fonduri publice 11.042 de dolari pentru fiecare student înscris la programe de licență sau la niveluri superioare, față de media OCDE de 16.405 dolari.

Fondurile publice au reprezentat 83% din totalul cheltuielilor pentru aceste niveluri de studiu în România, peste media OCDE de 68%. Astfel, universitățile românești depind într-o măsură mai mare de finanțarea publică.

Raportul arată și că, între 2015 și 2023, cheltuielile cu personalul universitar raportate la numărul de studenți au crescut în România mai rapid decât finanțarea totală pentru fiecare student. Evoluția este explicată parțial prin reducerea numărului de studenți, ceea ce majorează costul calculat pe persoană chiar și atunci când dimensiunea personalului rămâne relativ stabilă.

Cercetarea universitară, la un nivel extrem de scăzut

Un decalaj mult mai mare apare în cazul activităților de cercetare și dezvoltare desfășurate în instituțiile de învățământ superior.

În 2023, România a alocat doar 28 de dolari pentru fiecare student, comparativ cu o medie OCDE de 8.433 de dolari. La nivelul Organizației, cercetarea și dezvoltarea reprezintă aproximativ o treime din cheltuielile totale ale instituțiilor de învățământ superior pentru fiecare student.

OCDE precizează însă că acest indicator nu include cercetarea desfășurată în institute separate de universități, astfel că nu reflectă întreaga activitate de cercetare a unei țări.

Chiar și cu această limitare, raportul semnalează nivelul foarte redus și în scădere al investițiilor publice ale României în cercetare și dezvoltare.

Documentul notează, pe baza datelor Comisiei Europene, că România se află pe ultimul loc între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește intensitatea activităților de cercetare și dezvoltare. Totodată, raportul amintește că România nu și-a atins obiectivul național stabilit pentru investițiile în acest sector.

Modificările sunt prevăzute în Ordinul președintelui ANAF nr. 1.123/2026, publicat în Monitorul Oficial la 28 septembrie 2026.

Miza este importantă pentru companii: atunci când o firmă are TVA de recuperat, banii nu ajung automat în contul acesteia. În funcție de rezultatul analizei de risc, ANAF poate decide că este necesară o inspecție fiscală anticipată.

Cine poate fi controlat de ANAF înainte de rambursarea TVA

Nu toate firmele care solicită rambursarea TVA vor fi supuse automat unui control fiscal. Procedura vizează contribuabilii pentru care ANAF identifică un risc de rambursare necuvenită. În analiza acestui risc pot fi folosite informații existente la nivelul structurilor fiscale, inclusiv date provenite de la inspecția fiscală, administrarea contribuabililor sau Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

În cazul în care contribuabilul este inclus în baza de date privind persoanele impozabile pentru care există risc de rambursare necuvenită, decontul poate fi transmis pentru efectuarea unei inspecții fiscale anticipate.

Practic, firma poate fi pusă în situația de a aștepta finalizarea verificărilor înainte ca TVA-ul solicitat să fie restituit. Inspecția fiscală are ca obiect, în principal, perioadele fiscale în care au fost efectuate operațiunile care au generat suma negativă de TVA solicitată la rambursare.

Inspectorii fiscali verifică documentele și operațiunile care stau la baza sumei cerute de companie. Dacă în timpul controlului apar indicii privind nerespectarea legislației fiscale și acestea privesc și alte perioade, verificarea poate fi extinsă în condițiile prevăzute de legislația fiscală.

La final, dacă nu sunt constatate diferențe, procedura de rambursare poate continua pentru suma solicitată. Dacă sunt identificate diferențe, suma pe care firma o primește efectiv poate fi diferită de cea solicitată inițial.

Ce se întâmplă cu deconturile deja depuse

O modificare importantă privește etapa inițială de analiză a decontului. Aceasta trebuie finalizată în termen de 15 zile lucrătoare de la depunerea decontului de TVA sau, după caz, de la emiterea deciziei de îndreptare a erorilor materiale.

În urma analizei, ANAF poate dispune soluționarea decontului prin emiterea deciziei de rambursare sau poate transmite cazul către inspecția fiscală, atunci când sunt îndeplinite condițiile pentru verificarea anticipată.

Pentru firme, diferența poate fi semnificativă. Dacă verificarea confirmă suma solicitată, procedura merge mai departe către rambursare. În schimb, dacă inspectorii stabilesc că suma solicitată nu este justificată integral, rambursarea poate fi diminuată corespunzător. Astfel, existența unui decont negativ de TVA nu înseamnă automat că întreaga sumă înscrisă de companie va fi restituită.

Noile reguli se aplică și anumitor situații în care deconturile se află deja în curs de soluționare.

Dacă, în timpul procedurii, contribuabilul este identificat ca prezentând risc de rambursare necuvenită, dosarul poate ajunge pe circuitul inspecției fiscale anticipate.

Există însă reguli distincte pentru deconturile care fuseseră deja transmise către structurile de inspecție fiscală înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi.

Pentru companii, schimbarea trebuie privită în special prin prisma procedurii de risc.

Faptul că o societate are TVA de recuperat și solicită rambursarea prin decont nu înseamnă că toate cererile vor fi urmate de un control fiscal. În același timp, contribuabilii pentru care ANAF identifică elemente de risc pot fi verificați înainte ca banii să fie restituiți.

Prin urmare, firmele care depun deconturi negative de TVA trebuie să poată justifica prin documente operațiunile care au generat suma solicitată la rambursare.

Ordin pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 352/2022 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare (pag. 4-16):

Proiectul, înregistrat la Senat cu numărul B534/2026, modifică și completează Codul de procedură fiscală și se află, în acest moment, în faza de dezbatere parlamentară. Inițiativa a fost înregistrată la Senat pe 23 septembrie 2026 și nu are încă număr de înregistrare la Camera Deputaților.

Una dintre principalele modificări propuse este introducerea unui nou articol în Codul de procedură fiscală, art. 160¹, prin care autoritățile și instituțiile publice competente să verifice situația fiscală a unei persoane fizice sau juridice ar avea obligația să facă această verificare direct, prin sistemele fiscale și informatice ale statului.

În cazul în care informațiile necesare pot fi obținute sau verificate electronic, instituția nu ar mai urma să solicite contribuabilului certificatul de atestare fiscală sau alte documente care dovedesc situația fiscală ori lipsa obligațiilor fiscale restante.

Cu alte cuvinte, dacă o instituție poate afla direct din sistemele statului dacă o persoană sau o firmă are sau nu datorii fiscale, documentul prin care contribuabilul trebuie să demonstreze acest lucru nu ar mai trebui solicitat în mod automat.

Proiectul nu elimină însă certificatul fiscal. Documentul ar putea fi cerut în continuare dacă, din motive tehnice, informațiile nu pot fi obținute sau validate direct ori dacă legea prevede în mod expres prezentarea lui. În aceste situații, autoritatea ar trebui să consemneze în scris motivul concret pentru care informația nu a putut fi verificată direct.

În ce situații ar putea fi cerută în continuare dovada plății

O a doua modificare importantă vizează plata obligațiilor către instituțiile publice. Proiectul introduce art. 163¹, care stabilește că, în procedurile administrative în care soluționarea unei cereri, prestarea unui serviciu public, emiterea unui act sau efectuarea unei operațiuni depinde de plata unor taxe, tarife, amenzi, contribuții, obligații fiscale sau alte sume colectate potrivit legii, instituția competentă ar trebui să verifice direct efectuarea și, după caz, încasarea plății.

Verificarea ar putea fi făcută prin evidențele proprii ale instituției, prin sistemele informatice disponibile, prin unitățile Trezoreriei Statului, prin sistemele electronice de plată sau prin alte mecanisme de acces și interoperabilitate.

Dacă plata poate fi identificată și verificată direct, instituția nu ar mai trebui să solicite cetățeanului sau firmei chitanța, ordinul de plată, extrasul de cont, confirmarea plății sau alte documente similare.

Proiectul stabilește și excepțiile. Dovada plății ar putea fi solicitată atunci când plata nu poate fi identificată sau validată direct, când informațiile disponibile sunt incomplete ori conțin neconcordanțe, când plata a fost făcută printr-un canal care nu permite verificarea directă sau când legea impune în mod expres prezentarea documentului pentru producerea unui efect juridic distinct.

Și în aceste cazuri instituția ar trebui să consemneze în scris motivul pentru care plata nu a putut fi identificată sau verificată direct.

Dovada plății ar putea fi transmisă electronic

Inițiativa modifică și actualul art. 163 din Codul de procedură fiscală. În situațiile în care, potrivit legii, dovada plății trebuie prezentată de debitor sau plătitor, instituțiile publice ar urma să accepte transmiterea acesteia prin mijloace electronice, în condițiile și formatul stabilite de instituție.

Potrivit expunerii de motive, această modificare ar completa regula verificării directe: atunci când instituția nu poate verifica singură plata și documentul este necesar, cetățeanul nu ar trebui să fie obligat să revină la o procedură bazată exclusiv pe documente pe suport de hârtie.

Proiectul nu se limitează la introducerea unor reguli generale, ci stabilește și termene pentru implementare.

Dacă legea ar fi adoptată și publicată în Monitorul Oficial, Ministerul Finanțelor, ANAF, organele fiscale locale, unitățile Trezoreriei Statului și celelalte instituții competente ar avea 90 de zile pentru modificarea și completarea procedurilor administrative, instrucțiunilor, formularelor, listelor de documente și fluxurilor de lucru necesare aplicării noilor reguli.

În termen de 180 de zile, instituțiile ar trebui să asigure operaționalizarea mecanismelor de acces, verificare directă și interoperabilitate necesare pentru aplicarea legii.

De asemenea, proiectul introduce un mecanism de monitorizare. Ministerul Finanțelor ar urma să publice anual, până la 31 mai, un raport privind stadiul implementării mecanismelor de verificare directă a situației fiscale și a plăților către autoritățile și instituțiile publice. Instituțiile competente ar trebui să transmită Ministerului Finanțelor informațiile necesare pentru acest raport până la 31 martie.

Accesul la date ar fi limitat și trasabil

Propunerea legislativă prevede și reguli privind accesul la informațiile fiscale și de plată. Verificările directe ar urma să fie realizate doar în măsura necesară îndeplinirii atribuțiilor legale ale instituției și cu respectarea normelor privind secretul fiscal, protecția datelor cu caracter personal, securitatea cibernetică și confidențialitatea informațiilor. Totodată, proiectul prevede trasabilitatea accesărilor, astfel încât utilizarea sistemelor informatice să poată fi urmărită.

Expunerea de motive precizează că inițiativa nu urmărește eliminarea certificatului de atestare fiscală sau a dovezii plății în situațiile în care acestea sunt necesare potrivit legii.

Miza proiectului este schimbarea procedurii în cazurile în care informația poate fi obținută direct de instituția publică. Inițiatorii susțin că administrația ar trebui să utilizeze datele pe care le deține deja, în loc ca cetățeanul sau firma să fie pusă să obțină un document de la o instituție pentru a-l depune la o altă instituție.

Potrivit expunerii de motive, proiectul urmărește reducerea birocrației, simplificarea relației dintre cetățeni, firme și instituții, folosirea efectivă a bazelor de date ale statului și creșterea interoperabilității dintre instituțiile publice.

Proiectul prevede că legea ar intra în vigoare, în principiu, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, însă prevederile care modifică efectiv Codul de procedură fiscală ar urma să se aplice după 180 de zile de la publicare.

Deocamdată, însă, aceste prevederi sunt doar în faza de propunere legislativă. B534/2026 este înregistrat la Senat pentru dezbatere și nu reprezintă încă o obligație legală pentru instituțiile publice.

18:00 – „Instrumentele artei actorului pentru viața cotidiană”, curs de teatru coordonat de Sebastian Lupu – TRM Academy, Piața Regele Ferdinand I nr. 6

19:00 – „Serile Muzicale Kaganovskiy – Noul sezon” – Sala festivă a Palatului Episcopal Romano-Catolic

19:15 – Oradea Toastmasters, ședință de vorbit în public – Comuniteca, Crișul Shopping Center

20:30 – Quiz Night by Frodo – Lord’s Pub

Expoziții

Muzeul Țării Crișurilor, Str. Armatei Române, nr 1/A:

• Expoziția documentară „Nadia Comăneci – Drumul către perfecțiune” (expoziție temporară);
• Expoziția „MEGALOS ASELINOS – Golful regăsit” a artistului Ioan Aurel Mureșan (expoziție temporară);
• Expoziția artistei Cristina Farcaș „NARAȚIUNILE LUMINII – O călătorie între materie, lumină și memorie” (expoziție temporară);
• Expoziția „Artiști plastici orădeni între 1860-1940” (expoziție permanentă);
• Expoziția permanentă a Secției de Științele Naturii;
• Expoziția permanentă a Secției de Arheologie și Istorie;
• Expoziția permanentă a Secției de Etnografie;
• Lapidariul (expoziție permanentă);
• Vivariul (expoziție permanentă).

Muzeul Memorial „Aurel Lazăr”, Str. Aurel Lazăr nr.13:

• Expoziția permanentă „Bihorul «… la spargerea lumii»” (12 octombrie 1918-20 aprilie 1919).

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, Str. Iosif Vulcan nr.16:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Iosif Vulcan”.

Muzeul Memorial „Ady Endre”, Parcul Traian nr. 1:

• Expoziția permanentă a Muzeului Memorial „Ady Endre”.

Muzeul Orașului Oradea, P-ța Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea):

• Expoziția „Exuvii” (expoziție temporară);
• Expoziția foto „Magia clipei” (expoziție temporară);
• Expoziția „Pompierii în focul caricaturii” (expoziție temporară);
• Expoziția „Dantela de porțelan a unei epoci gri” (expoziție temporară);
• Expoziția „101 ani de evoluție a calculatoarelor” (expoziție temporară);
• Expoziția „Episcopul Nicolae Popoviciu al Oradiei. Un luptător al credinței creștine împotriva comunismului” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Repere din istoria pompierilor bihoreni” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria orașului Oradea de la preistorie până în epoca migrațiilor” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Marea invazie mongolă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Umanism și renaștere la Oradea” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Cucerirea și stăpânirea otomană” (expoziție permanentă);
  Expoziția „Perioada habsburgică și dualistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Domus Dispensatoris. Ocrotirea sănătății în Cetatea Oradea (sec. XVII–XIX)” (expoziție permanentă);
• „Expoziția închinată Primului Război Mondial și lui Traian Moșoiu” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arhitectura orădeană” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Spațiul urban orădean” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața culturală orădeană interbelică și postbelică” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Învățământul orădean în sec. XX” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Viața cotidiană orădeană în comunism” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Discoteca anilor ’70-’80” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Represiunea comunistă” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Arta memoriei: Leon Alex” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Istoria fotografiei orădene” (expoziție permanentă);
• „Expozițiile cultelor religioase” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Biserici în palat – cercetări arheologice în palatul princiar” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Renaștere prin restaurare” (expoziție permanentă);
• Expoziția „Sala cu grifoni” (expoziție permanentă);
• „Lapidarium” (expoziție permanentă).

Recomandare Cinema Palace

Runner (Curierul)

Întregul program al cinematografului, precum și biletele sunt disponibile aici.

Cazurile care au stat la baza noii legi au generat situații în care antreprenorii au primit, după mai mulți ani, decizii de impunere pentru TVA aferentă unor perioade în care codul lor de TVA fusese anulat. În unele dintre aceste situații, Fiscul a calculat obligații pentru perioade de până la cinci ani în urmă, la care s-au adăugat dobânzi și penalități.

Problema era că firmele nu mai aveau, în perioada respectivă, statut de plătitor de TVA și, prin urmare, în multe cazuri nu colectaseră taxa de la clienți.

Legea nr. 177/2026 vizează anumite diferențe de TVA stabilite prin decizii de impunere după anularea înregistrării în scopuri de TVA.

Pentru categoria principală de firme, sunt vizate perioade fiscale începând cu 1 ianuarie 2019 și până la 27 august 2026, data intrării în vigoare a legii. Așadar, „cinci ani” descrie perioada întâlnită în unele dintre cazurile de controale fiscale, nu perioada stabilită în mod expres de lege.

Măsura se aplică anumitor situații în care anularea codului de TVA s-a făcut în condițiile prevăzute de Codul fiscal. Sunt incluse și situații în care anularea s-a făcut în baza vechiului Cod fiscal.

Ce se întâmplă dacă firma a plătit deja TVA-ul

Noua procedură nu îi pune pe antreprenori să depună o cerere pentru ștergerea datoriei.

ANAF va identifica firmele și obligațiile care intră în categoria prevăzută de lege. Organele de inspecție fiscală și antifraudă vor întocmi liste cu sumele care pot fi anulate, iar acestea vor ajunge la structurile fiscale care gestionează evidența contribuabililor.

Ulterior, pentru sumele eligibile va fi emisă decizia de anulare a obligațiilor fiscale. ANAF a pregătit deja și modelul acestui document. Pentru antreprenorii care au achitat deja sumele stabilite de Fisc, situația este diferită. Banii nu sunt pur și simplu pierduți. Dacă obligațiile plătite se încadrează în prevederile Legii nr. 177/2026, contribuabilul poate solicita restituirea lor.

ANAF a pregătit în acest scop formularul „Cerere de restituire a obligațiilor fiscale prevăzute de Legea nr. 177/2026 privind anularea unor obligații fiscale”.

Prin urmare, mecanismul este în două etape: obligația fiscală eligibilă este anulată, iar dacă aceasta fusese deja stinsă prin plată sau printr-o altă modalitate prevăzută de Codul de procedură fiscală, contribuabilul poate cere banii înapoi.

Atenție: nu orice TVA este anulată

Noua amnistie nu înseamnă că toate datoriile de TVA acumulate de o firmă cu codul anulat dispar automat. Legea se aplică numai obligațiilor care îndeplinesc condițiile prevăzute expres de actul normativ.

Există și o excludere importantă: măsura nu se aplică în cazul operațiunilor pentru care firma a înscris TVA distinct pe facturi sau documente echivalente ori a colectat TVA, integral sau parțial, de la beneficiari, dacă această situație este constatată de organul fiscal.

Cu alte cuvinte, mecanismul este destinat în special situațiilor în care TVA a fost stabilită ulterior, în urma anulării codului de TVA, și nu cazurilor în care taxa a fost deja facturată sau încasată de la clienți.

Legea reglementează și situația deciziilor de impunere emise de ANAF. Pentru obligațiile care intră sub incidența actului normativ, Fiscul nu mai continuă procedura de stabilire a unor asemenea sume pentru perioadele acoperite de lege.

În cazul unor decizii deja emise, dar care nu fuseseră comunicate contribuabililor la momentul intrării în vigoare a legii, acestea nu mai sunt comunicate, iar obligațiile sunt eliminate din evidența fiscală.

Și cooperativele agricole intră în schemă

Legea nu se referă exclusiv la firmele cărora le-a fost anulat codul de TVA. Un capitol distinct privește cooperativele agricole constituite în baza Legii cooperației agricole. Pentru acestea sunt vizate anumite obligații de TVA legate de achiziția de utilaje agricole, pentru perioada prevăzută de lege.

ANAF a pregătit o procedură separată pentru identificarea acestor obligații. Deocamdată, documentul publicat de Fisc este un proiect de ordin, aflat în transparență decizională. ANAF l-a publicat pe 29 septembrie 2026.

Proiectul stabilește patru proceduri distincte: identificarea obligațiilor care pot fi anulate, întocmirea listelor cu firmele și sumele vizate, anularea efectivă a obligațiilor și restituirea banilor deja achitați. Pentru contribuabili, partea cea mai importantă este că procedura creează, în sfârșit, mecanismul administrativ prin care prevederile Legii nr. 177/2026 pot fi puse în practică.

Astfel, firmele care au primit în anii anteriori TVA de plată pentru perioade în care aveau codul de TVA anulat trebuie să verifice dacă obligațiile lor intră în categoria vizată de lege. Dacă sunt eligibile, datoria va fi anulată, iar pentru sumele deja achitate poate fi solicitată restituirea.

Proiect de Ordin privind aprobarea Procedurii pentru anularea obligaţiilor fiscale ce pot face obiectul anulării prevăzute de Legea nr. 177/2026 privind anularea unor obligaţii fiscale, precum şi modalităţile de restituire a acestora:

SEHARIA GROUP SRL, anunță că a început implementarea proiectului: “Construire hală industrială producție tâmplărie PVC și aluminiu, amenajări exterioare, împrejmuire teren și branșamente utilități”, cod SMIS 366019, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027 (REGIO Nord-Vest), în cadrul apelului de proiecte PRNV/2024/132.A.2/1 – Sprijinirea dezvoltării unor investiții inițiale ale unor IMM-uri în cadrul parcurilor de specializare inteligentă.

Programul este administrat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Autoritate de Management. Contractul de finanțare nr. 591 a fost semnat pe 31.08.2026, pe o perioadă de 24 de luni, între 31.08.2026 și 30.08.2028.

Obiectivul proiectului îl reprezintă înființarea și dotarea unei noi unități de producție în cadrul Parcului de Specializare Inteligentă Oradea, în scopul obținerii unui produs nou, inovativ și anume: uși și ferestre în sistem hibrid PVC-Aluminiu.

Acest obiectiv se va realiza prin construirea unei hale industriale și achiziția de utilaje specifice.

Implementarea soluției inovative – sistemul hibrid PVC-Aluminiu – va dezvolta infrastructura operațională și capacitatea productivă a SC SEHARIA GROUP SRL. Efectul principal la nivelul producției va fi dezvoltarea unui nou produs inovativ: tâmplărie premium integrată din profile hibride compozite (pvc-aluminiu).

Proiectul va aduce beneficii concrete atât societății, prin dezvoltarea producției și creșterea cifrei de afaceri, cat și comunității locale, prin angajarea de personal productiv și consolidarea ca parter pentru furnizorii si clienții locali. Societatea va implementa și certifica sistemele de management al calității (ISO 9001) astfel încât clienții din țară și din străinătate, să aibă garanția unui produs sigur și de calitate constantă.

Valoarea totală a proiectului este de 24.448.309,25 lei. Asistenţa financiară nerambursabilă este de 3.483.284,45 lei, din care 2.960.791,78 lei componenta Uniunii Europene și 522.492,67 lei componenta Bugetului Naţional.

Locația de implementare a proiectului este: Mun. Oradea, Calea Sântandrei, Nr. 51D, CF218418, Jud. Bihor – în cadrul Parcului de Specializare Inteligentă Oradea.

Detalii suplimentare puteţi obţine de la: BENEA BENIAMIN (Administrator)

Tel. +40 730107000, E-mail: sehariagroup@yahoo.com

Advertorial CH28750

Investiția prevede construirea unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de 1.999,525 kWp și instalarea unui sistem de stocare cu o capacitate de 645 kWh.

Producția medie estimată este de 2.460,14 MWh pe an, în condițiile unui consum anual de referință de 3.247,35 MWh.

Energia produsă va fi utilizată pentru funcționarea aeroportului și nu va fi livrată în Sistemul Energetic Național. Sistemul de stocare va permite păstrarea unei părți din energia produsă în timpul zilei și folosirea acesteia ulterior, inclusiv pe timpul nopții, în limita capacității disponibile.

Prin această soluție, aeroportul va putea folosi mai multă energie produsă local și va reduce cantitatea de energie cumpărată din rețea.

Proiectul este estimat să ducă la economii de energie primară de 787,21 MWh pe an. Potrivit datelor din proiect, investiția va contribui și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, estimată la 98,53 tone de CO2 echivalent pe an.

Lucrările, inclusiv punerea în funcțiune a instalațiilor, sunt prevăzute să fie finalizate în termen de 24 de luni de la semnarea contractului de finanțare, fără a depăși însă data de 31 decembrie 2029.

Proiectele „Asigurarea echipamentelor pentru creșterea siguranței traficului pe drumurile județene din Județul Bihor”, etapa 1 și etapa 2, au o valoare totală de 48,52 milioane de lei, din care 47,55 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile, prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027. Contribuția Consiliului Județean Bihor este de 2%, respectiv 970.474,99 lei.

„În județul Bihor sunt peste 1.000 de km de drumuri județene, iar cu aceste utilaje de ultimă generație vom putea îndepărta vegetația crescută necontrolat pe marginea drumurilor, vom profila șanțurile, vom reface marcajele și vom interveni mult mai eficient la deszăpezire. Ne propunem ca, în viitor, cu aceste utilaje să sprijinim și comunele și orașele din județ care au nevoie de lucrări de întreținere sau de intervenții în situații speciale.” a declarat președintele CJ Bihor, Mircea Mălan.

Proiectele vor contribui la reducerea numărului de accidente rutiere, la optimizarea intervențiilor în caz de urgență și la asigurarea unor condiții mai bune pentru transportul de persoane și mărfuri, se mai menționează în documentul transmis de CJ Bihor.

În urma hotărârii definitive a Curții de Apel București, Georgescu urmează să fie preluat de polițiști de la locuința sa și dus în Arestul Central al Poliției Capitalei.

Magistrații Curții de Apel au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar și prezentat de anchetatori drept presupus complice al lui Georgescu. Și în cazul acestuia hotărârea este definitivă.

Pronunțarea deciziei a fost întârziată după ce cele două judecătoare din completul inițial al Curții de Apel București, Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, șefa Secției I penale, și Cristina Grecu, au avut opinii divergente. În aceste condiții, a fost constituit un complet de divergență, prin cooptarea unui al treilea magistrat, iar dezbaterile au fost reluate.

Un astfel de complet este format atunci când cei doi judecători nu ajung la aceeași soluție. Al treilea magistrat ascultă concluziile apărării și ale acuzării și participă la adoptarea hotărârii.

Georgescu fusese reținut pentru 24 de ore de procurorii DIICOT în 21 septembrie și a petrecut o noapte în Arestul Central al Poliției Capitalei. El este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Ulterior, Tribunalul București a respins propunerea DIICOT de arestare preventivă și a decis ca Georgescu și Ionel Rusen să fie cercetați sub control judiciar. Hotărârea a fost contestată atât de procurori, cât și de cei doi inculpați. DIICOT a cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile, în timp ce Georgescu a solicitat menținerea unei măsuri mai puțin restrictive.

Acuzațiile din dosarul de înșelăciune

Dosarul a pornit de la plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, care susține că a fost prejudiciat cu peste 1,1 milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, începând din 2021, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări de 6 milioane de euro de la o instituție bancară, în schimbul depunerii unei garanții.

Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat la prezidențiale i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.

Pentru obținerea finanțării de 6 milioane de euro, Georgescu i-ar fi recomandat să ia legătura cu Ionel Rusen. Acesta i-ar fi prezentat ulterior un cetățean italian, Massimiliano Arena, despre care s-ar fi spus că reprezintă o bancă din Elveția.

Pentru accesarea creditului, omului de afaceri i s-ar fi cerut să depună o garanție de aproximativ un milion de euro. Potrivit informațiilor din anchetă, o parte din bani ar fi urmat să fie utilizată pentru finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu, fiind prezentat inclusiv un plan de cheltuieli. Ulterior, persoana vătămată ar fi fost convinsă să transfere încă 100.000 de euro, sub promisiunea că finanțarea putea fi majorată la 15 milioane de euro.

Creditul nu s-a mai concretizat, iar omul de afaceri a solicitat restituirea banilor. Potrivit procurorilor, prejudiciul total depășește 1,1 milioane de euro.

După ce Tribunalul București a decis cercetarea lui Georgescu sub control judiciar, DIICOT a pus sechestru pe imobilul acestuia din Mogoșoaia, măsura fiind dispusă în vederea garantării recuperării prejudiciului.

Călin Georgescu, vizat în trei dosare penale

Dosarul de înșelăciune este al treilea dosar penal în care este vizat Călin Georgescu. În alte două cauze, acesta a fost deja trimis în judecată.

Unul dintre dosare este cel în care Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și alți 20 de inculpați, pentru acuzații legate de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Georgescu este acuzat în acest dosar de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false, în formă continuată. Procesul a avut un nou termen luni, 28 septembrie, iar instanța a stabilit următoarea ședință pentru 12 octombrie.

În celălalt dosar, fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost trimis în judecată pentru acuzații privind propagandă legionară și promovarea în public a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.