1. Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul Directiei Judetene de Mediu Bihor, din Oradea, B-dul Dacia, nr. 25/A, județul Bihor, în zilele de luni-joi, între orele 8-16, vineri, între orele 8-12, precum şi la următoarea adresă de internet http://djmbh.anmap.gov.ro

2. Publicul interesat poate înainta comentarii/observații la proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a Directiei Judetene de Mediu Bihor

CH28800

Intervențiile se desfășoară în cadrul proiectului „BH-CL8-Extindere conducte de aducțiuni, stație de clorinare, rezervoare și stație de pompare – CJ Bihor C2”.

Rugăm utilizatorii afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru perioada întreruperii. După reluarea furnizării, este posibil ca apa să prezinte modificări temporare ale turbidității. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere până la limpezirea completă.

Pentru sesizări sau informații suplimentare, utilizatorii pot contacta Call Center-ul Companiei de Apă Oradea, la numărul 0359 996.

Compania de Apă Oradea le mulțumește consumatorilor pentru înțelegere și regretă disconfortul creat.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Foto Teatrul DeLear

Teatrul DeLear din Oradea își deschide porțile marți, 13 octombrie, de la ora 19:00, cu primul spectacol din repertoriu, „Euforia”. Reprezentația are loc la sediul teatrului din Str. Republicii nr. 30, etaj 1, în Crișul Shopping Center.

„Euforia” abordează tema consumului de droguri din două perspective complementare, cea a consumatorului și cea a familiei sau a apropiaților, pornind de la povești reale documentate în comunitatea locală.

Peste 5.500 de spectatori

Piesa a fost jucată în numeroase instituții de învățământ şi a fost văzută de peste 5.500 de spectatori din Bihor, dar și din București, Cluj-Napoca, Arad, Pitești, Alba Iulia, Sebeș și Baia Mare.

Deși tema îi privește în special pe tineri, organizatorii spun că spectacolul se adresează tuturor categoriilor de public: părinți, cadre didactice, adolescenți și adulți pentru că fiecare poate găsi în poveste un motiv de reflecție și de dialog.

Biletele pentru spectacolul de la 13 octombrie se pot cumpăra online, pe platforma Poftim Cultură. O dată cu „Euforia”, Teatrul DeLear își începe oficial activitatea. Va aduce pe scenă spectacole care provoacă, informează și deschid conversații importante.

Drumul, care face legătura între județele Bihor și Cluj, a fost închis circulației din 10 iulie 2026, pentru ca lucrările de derocare și consolidare să poată fi executate în condiții de siguranță.

„Lucrările au început în luna mai pe tronsonul de aproape 10 kilometri, și iată că, după doar cinci luni de lucru efectiv, suntem deja la 55% din execuție. Și asta într-o zonă de munte unde fiecare metru de drum înseamnă stâncă spartă, ziduri de sprijin și consolidări. Partea cea mai grea, fundația, este în mare parte făcută. Constructorul a lucrat într-un ritm bun.” a transmis Mircea Mălan, în urma evaluării stadiului lucrărilor.

Potrivit informațiilor comunicate de CJ Bihor, pe șantier au fost construiți 3.900 de metri de ziduri de sprijin din beton, care susțin drumul pe partea dinspre vale și împiedică alunecarea acestuia.

De asemenea, stâncile de deasupra drumului au fost sparte și îndepărtate cu utilaje, fără folosirea explozibililor, pe întreaga lungime a tronsonului. Versanții au fost fixați și consolidați pentru a reduce riscul desprinderii pietrelor pe carosabil.

Au fost montate și toate cele 37 de podețe care asigură scurgerea apei pe sub drum, împreună cu camerele de colectare și pereții de protecție de la capetele acestora. Lucrările au rolul de a prelua și dirija apa provenită din precipitații și din topirea zăpezii, astfel încât aceasta să nu afecteze drumul.

Pe toată lungimea tronsonului de drum a fost săpat patul drumului, umplut cu piatră brută, peste care a fost așezat și compactat primul strat de fundație din piatră spartă.

Potrivit planificării, de săptămâna viitoare vor începe lucrările pentru realizarea celui de-al doilea strat de fundație, care vor dura aproximativ două săptămâni. Pentru perioada de iarnă, constructorul amenajează șanțuri provizorii, menite să îndepărteze apa de pe drum. Șanțurile definitive vor fi betonate în primăvară.

FOTO: Drumul Padiș – Ic Ponor prinde contur, 09.10.2026

Investiție de peste 81 de milioane de lei

Contractul pentru modernizarea drumului județean DJ 763, tronsonul Padiș – Ic Ponor, a fost semnat în decembrie 2025 cu firma ARL SA Cluj-Napoca. Valoarea acestuia este de 81,6 milioane de lei, cu TVA inclus, iar termenul contractual de execuție este de 18 luni.

Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027, și din bugetul Consiliului Județean Bihor.

Modernizarea drumului va îmbunătăți accesul către zona turistică Padiș și către mai multe obiective naturale și trasee marcate din Munții Apuseni, printre care Cheile Galbenei, Poiana Florilor, Valea și Stațiunea Boga, Cheile Someșului Cald, Poiana Vărășoaia și Cetatea Rădesei.

Tronsonul Padiș – Ic Ponor face parte din proiectul „Construirea și reabilitarea legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră și nodurile TEN-T din județul Bihor”.

Acesta include și centurile localităților Sântandrei, Oșorhei, Nojorid și Biharia, modernizarea drumului Salonta – Tinca și reabilitarea drumului Oșorhei – Copăcel.

Potrivit Consiliului Județean Bihor, toate celelalte obiective incluse în proiect au fost deja finalizate.

foto: ISU Bihor

Instanța de control judiciar i-a admis apelul și a decis ca Tolksdorf să execute 3 ani și 10 luni de închisoare, după ce prima instanță, Judecătoria Beiuș, l-a condamnat pe acesta la 6 ani și 2 luni de detenție. În schimb, Curtea a păstrat pedeapsa aplicată celui care a comandat atacurile, Marian Iordache (71 de ani, din Sântandrei), obligat să stea după gratii 5 ani, 7 luni și 10 zile de închisoare.

Hotărârea dată joi de Curtea de Apel Oradea este definitivă.

Executantul, convins cu bani

Primul atac executat de Radu Vasile Tolksdorf a avut loc la finalul lunii martie 2023, după ce cu câteva zile înainte orădeanul s-a întâlnit cu Marian Iordache în parcarea unui magazin din cartierul orădean Ioșia. I s-au oferit bani pentru a incendia imobilul unui bărbat din Ștei, au stabilit procurorii Parchetului Beiuș.

Anchetatorii au aflat că Iordache i-a pus la dispoziție lui Tolksdorf și recipientele cu benzină pe care acesta din urmă le-a aruncat în seara de 30 martie 2023 pe o terasă din spatele clădirii vizate. Focul a distrus mai multe țigle și a afectat un gard din fier forjat și porțiuni din paviment.

Investigațiile au arătat că în toamna aceluiași an, septuagenarul din Sântandrei i-a oferit din nou bani lui Radu Tolksdorf pentru a dat foc mașinii unui patron din Ștei, cu care a avut neînțelegeri. În noaptea de 17 octombrie 2023, orădeanul a plecat spre destinație cu un autoturism cumpărat de Iordache de pe internet cu câteva zile înainte, fiind urmat de bărbatul de 71 de ani, la volanul altui vehicul.

Tolksdorf a incendiat mașina indicată, dar flăcările s-au extins la alte două autoturisme și la o patiserie din zonă, unde au distrus geamurile clădirii, trei cuptoare electrice, o masă de lucru și produse din interior.

Dosar separat pentru daune

Atât Radu Tolksdorf, cât și Marian Iordache au fost reținuți la începutul lui noiembrie 2023. La percheziția făcută în locuința acestuia din urmă au fost

descoperite două pistoale cu aer comprimat, cu proiectilele aferente, pentru care septuagenarul nu avea autorizație.

Daunele produse în urma incendiului din octombrie 2023 au fost evaluate de păgubiți la 100.000 de lei, dar ele au fost analizate în cadrul unui dosar separat.

Incendiu provocat la Ștei. Au ars trei mașini și a fost în pericol o patiserie

Intervențiile se desfășoară în cadrul proiectului „BH-CL8-Extindere conducte de aducțiuni, stație de clorinare, rezervoare și stație de pompare – CJ Bihor C2”.

Rugăm utilizatorii afectați să își asigure rezervele de apă necesare pentru perioada întreruperii. După reluarea furnizării, este posibil ca apa să prezinte modificări temporare ale turbidității. În această situație, recomandăm utilizarea apei doar în scopuri menajere până la limpezirea completă.

Pentru sesizări sau informații suplimentare, utilizatorii pot contacta Call Center-ul Companiei de Apă Oradea, la numărul 0359 996.

Compania de Apă Oradea le mulțumește consumatorilor pentru înțelegere și regretă disconfortul creat.

Cu respect,

Compania de Apă Oradea

Pentru a prezenta situația sistemului de termoficare la începutul sezonului de încălzire 2026-2027 și ceea ce îi așteaptă pe consumatori în lunile următoare, Jurnal bihorean a purtat un dialog cu directorul Termoficare SA Oradea, Călin Ungur.

Am discutat despre pregătirea sistemului pentru iarnă, noile capacități de producție, starea rețelelor, prețul pentru populație, folosirea energiei geotermale și momentul în care va începe furnizarea încălzirii.

Grupul 7 intră în primul sezon complet de funcționare

Noul sezon de încălzire vine cu o schimbare importantă la nivelul producției de energie termică. Termoficare are în funcțiune Grupul 7, care include cele patru motoare puse în probe la sfârșitul iernii trecute și recepționate oficial în luna aprilie, precum și două cazane de apă fierbinte.

„Noutatea față de sezoanele trecute este că avem în funcțiune deja Grupul 7. Asta înseamnă că iarna aceasta vom funcționa și cu cele patru motoare care au fost puse în probe de la sfârșitul iernii trecute, dar au fost recepționate oficial în luna aprilie a acestui an”, ne-a declarat Călin Ungur.

Cele patru motoare au fiecare o putere de 7,8 MW electric și 6,5 MW termic, iar cele două cazane de apă fierbinte au câte 25 MW. Noua instalație este mai eficientă decât cea veche. Potrivit directorului Termoficare, turbinele din centrala veche ajunseseră spre finalul perioadei de exploatare la o eficiență de aproximativ 60%, în timp ce motoarele noi depășesc 80–85%.

„Fiind o instalație mai nouă, are clar o eficiență mai mare față de instalația veche”, a explicat directorul Termoficare.

Din punctul de vedere al producției, societatea nu estimează probleme majore în această iarnă. Călin Ungur spune că noua capacitate de producție reduce riscul unor probleme pe partea de producere a energiei termice și că nu sunt anticipate sincope importante în alimentarea cu apă caldă și încălzire.

„N-am avut probleme foarte mari nici cu instalația veche, dar cu atât mai mult nu vom avea probleme de funcționare pe partea de producție sau sincope în aprovizionarea cu apă caldă și încălzire pe perioada de iarnă”, ne-a spus Ungur.

Cât vom plăti pentru căldură

Pentru consumatori, una dintre cele mai importante întrebări rămâne prețul. În acest moment, conducerea Termoficare nu se așteaptă la o majorare pentru populație pe timpul iernii, în condițiile în care prețul gazului este plafonat până în martie 2027.

„Având în vedere că prețul la gaz pentru populație este plafonat până în martie 2027, în momentul acesta nu cred că vor fi modificări substanțiale de preț la energia termică pentru populație față de anul trecut”, susține directorul companiei.

Decizia ANRE privind prețul, cu aplicare de la 1 noiembrie, este așteptată în luna octombrie. Va fi stabilit un preț pentru perioada 1 noiembrie – 31 martie și un altul pentru perioada aprilie – iunie.

„În mod normal nu ar trebui să crească prețul pentru populație în această iarnă”, ne-a precizat Călin Ungur.

Sistemul de termoficare deservește aproximativ 70.000 de apartamente, instituții publice și agenți economici din Oradea, dar și consumatori din Sânmartin. În comuna din vecinătatea Oradiei există două puncte termice în zona blocurilor, lângă Primărie, respectiv un alt punct termic în Băile Felix.

De ce vine greu apa caldă dimineața?

O problemă care îi interesează direct pe consumatori este timpul de așteptare pentru apa caldă. Unii orădeni reclamă că dimineața trebuie să treacă minute bune până când apa devine caldă, însă plătesc acea apă rece la preț de apă caldă. Potrivit lui Călin Ungur, problema nu este la nivelul sistemului centralizat, ci la instalațiile interioare ale blocurilor.

„La nivel de oraș mai avem doar 20-23 de puncte termice, din totalul de 140, care nu au recirculare sau au doar parțială. Însă rețeaua interioară a blocurilor, coloanele, nu au recirculare, astfel că apa stă caldă doar până la punctul de delimitare a instalațiilor”, a explicat directorul Ungur.

În funcție de lungimea rețelei interioare și de etajul la care se află locuința, timpul de așteptare poate fi de câteva minute. Termoficare a derulat și un proiect pilot pentru recircularea pe verticală a apei calde, oferind gratuit proiectarea pentru coloanele de baie.

Din cele 25 de blocuri înscrise inițial, doar două-trei au dus proiectul până la capăt. În unele dintre acestea, locatarii sunt mulțumiți de rezultatele obținute la baie și vor acum extinderea recirculării și la bucătărie.

90% din rețeaua de transport este modernizată

În ceea ce privește rețelele, majoritatea investițiilor importante au fost încheiate în 2025. Pentru următoarea etapă au fost însă demarate procedurile de achiziție pentru lucrări la 19 puncte termice, alte șapte puncte termice, o porțiune din Magistrala 1 și pentru stația termică geotermală de la Grădina Termală.

Rețeaua de transport este reabilitată în proporție de aproximativ 90%, în timp ce rețeaua de distribuție este mai puțin modernizată. Sunt nouă puncte termice modernizate complet și alte șapte din Nufărul trecute pe module.

„În prima fază, investițiile au fost direcționate spre rețeaua primară de transport, unde o avarie are un impact mult mai mare”, a explicat Călin Ungur.

Termoficare vrea mai multă energie geotermală

O altă direcție urmărită de companie este creșterea ponderii energiei geotermale. În urmă cu trei-patru ani, aceasta reprezenta aproximativ 5% din producția anuală de energie termică. După punerea în funcțiune a stațiilor de la Oradea Arena, Ioșia Sud și Nufărul, ponderea a ajuns la 14-15%.

„Intenția noastră este să mărim acest procent. Există la nivelul Primăriei un studiu de prefezabilitate în elaborare ce prevede două dublete de sonde de extracție-injecție în zona centralei. Se discută despre o putere potențială de 50 MW sau chiar mai mult”, ne-a explicat directorul de la Termoficare.

Capacitatea luată în calcul ar fi importantă în condițiile în care, în timpul verii, consumul orașului este de aproximativ 20 MW, în timp ce iarna acesta depășește 160-170 MW. O producție mai mare de energie geotermală ar putea contribui la reducerea dependenței de gaz și la limitarea efectului variațiilor de preț asupra costului energiei termice.

„Energia geotermală previne explozia prețului la energia termică, ne ajută să prevenim creșterile cauzate de variația prețului la gaz, care a ajuns și la 400 lei/Mwh”, este punctul de vedere exprimat de Călin Ungur.

Când se va porni furnizarea încălzirii

Pentru iarna care urmează, societatea nu a identificat probleme majore care să poată afecta zone mari ale orașului. Există în continuare rețele vechi de distribuție pe anumite străzi, însă nu sunt anticipate întreruperi de lungă durată.

Încălzirea va fi pornită atunci când vor fi înregistrate trei nopți consecutive cu temperaturi medii sub 10 grade Celsius, în intervalul 20:00–06:00. Conform prognozei, acest lucru este posibil să se întâmple după 15 octombrie.

Pentru consumatorii din Oradea și Sânmartin, mesajul conducerii Termoficare este că sistemul este pregătit pentru noul sezon, iar eventualele avarii vor fi gestionate astfel încât disconfortul pentru populație să fie cât mai redus.

„Nu vom avea probleme de alimentare cu energie termică în această iarnă și facem tot posibilul pentru a minimiza disconfortul creat de eventualele avarii”, a transmis directorul Termoficare SA Oradea la finalul dialogului.

Prețul nu va mai fi singurul element pe care clienții îl vor putea compara atunci când își aleg furnizorul de energie. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat o nouă procedură prin care modul în care companiile gestionează reclamațiile va fi măsurat și făcut public.

Practic, fiecare furnizor va primi un Indice de Gestionare a Plângerilor (IGP), iar rezultatul va fi transpus într-un sistem de culori, similar unui semafor.

Roșu sau verde: cum va fi notat fiecare furnizor

Sistemul va permite consumatorilor să vadă dintr-o privire cât de bine se descurcă furnizorul în relația cu clienții atunci când apar probleme.

Clasificarea va fi făcută în funcție de valoarea indicelui:

• verde – peste 90 de puncte: rezultate foarte bune;
• verde deschis – între 80 și 90: rezultate bune;
• galben deschis – între 70 și 80: rezultate satisfăcătoare;
• galben – între 60 și 70: rezultate medii;
• roșu deschis – între 50 și 60: rezultate slabe;
• roșu – sub 50 de puncte: rezultate foarte slabe.

Cu alte cuvinte, un furnizor care acumulează un rezultat slab în gestionarea reclamațiilor va fi vizibil ca atare pentru consumatori.

Ce va lua ANRE în calcul

Indicele nu va fi stabilit doar în funcție de numărul total al reclamațiilor. În calcul vor intra, printre altele, reclamațiile primite de ANRE, plângerile întemeiate adresate direct furnizorului și reclamațiile întemeiate care nu au fost soluționate în termenul legal.

Datele vor fi raportate și analizate trimestrial, ceea ce înseamnă că performanța furnizorilor va putea fi urmărită periodic. Miza este ca indicatorul să ofere o imagine mai clară asupra modului în care companiile își tratează clienții atunci când aceștia reclamă o problemă.

„Semaforul” va ajunge în comparatorul de oferte

ANRE intenționează să introducă noul indicator în comparatoarele de oferte pentru energie electrică și gaze naturale. Astfel, consumatorii ar urma să poată analiza, în același loc, atât ofertele furnizorilor, cât și modul în care aceștia gestionează reclamațiile.

Până la dezvoltarea funcționalităților necesare în comparatoare, valorile indicelui vor fi publicate pe site-ul ANRE. Pentru client, schimbarea este importantă: alegerea furnizorului nu ar mai trebui să se rezume la întrebarea „cât costă energia?”, ci și la „cum se comportă furnizorul când am o problemă?”.

Furnizorii nu sunt însă de acord cu toate regulile

Introducerea sistemului nu este lipsită de controverse.

Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) susține necesitatea creșterii transparenței, dar consideră că metodologia trebuie analizată atent pentru ca rezultatele să reflecte cât mai corect performanța fiecărui furnizor.

Una dintre problemele ridicate de furnizori este diferența dintre simplul număr al reclamațiilor și reclamațiile care sunt efectiv întemeiate și imputabile companiei.

Un furnizor cu un număr foarte mare de clienți poate primi, în mod firesc, mai multe reclamații în termeni absoluți decât un furnizor cu un portofoliu redus. Din acest motiv, metodologia de calcul devine esențială pentru ca „semaforul” să nu penalizeze automat companiile cu baze mari de clienți.

Nu este un clasament al satisfacției clienților

Un aspect important este că indicele ANRE nu trebuie confundat cu un sondaj privind satisfacția consumatorilor. Indicatorul urmărește, în principal, modul în care furnizorul gestionează și soluționează reclamațiile.

Prin urmare, un calificativ verde nu înseamnă neapărat că toți clienții acelui furnizor sunt mulțumiți, după cum un calificativ roșu nu înseamnă că toate reclamațiile primite de companie sunt justificate. Este, mai degrabă, o măsură a modului în care compania răspunde atunci când apare o problemă și când un client formulează o plângere.

Un nou criteriu după care românii își pot alege furnizorul

Pentru consumatori, efectul cel mai important al noii proceduri ar putea fi apariția unui criteriu suplimentar de comparație.

Până acum, prețul, condițiile contractuale și serviciile oferite au fost printre principalele elemente analizate de consumatori. Odată cu publicarea indicelui, aceștia vor putea vedea și cât de bine gestionează fiecare companie reclamațiile.

În teorie, sistemul poate pune presiune pe furnizori să răspundă mai rapid și mai eficient clienților. În același timp, modul în care va funcționa efectiv „semaforul” va depinde de metodologia de calcul, de calitatea datelor raportate și de felul în care consumatorii vor folosi aceste informații.

Pentru prima dată, comportamentul furnizorului în relația cu clientul ar urma să fie transformat într-un indicator vizibil public. Iar un furnizor aflat în „roșu” va avea o problemă pe care nu o mai poate ascunde în spatele unei simple oferte de preț.

Prima oportunitate, „Diversificarea și flexibilizarea serviciilor de educație timpurie – relansare 2026”, are un buget de aproape 81,6 milioane de euro, destinat regiunilor mai puțin dezvoltate ale României, inclusiv Regiunii Nord-Vest, din care face parte Bihorul.

Finanțarea urmărește îmbunătățirea accesului copiilor cu vârste de la trei luni până la șase ani la educație și îngrijire, în special în comunitățile dezavantajate sau în localitățile unde serviciile existente sunt insuficiente.

Banii pot fi utilizați pentru înființarea sau extinderea creșelor și grădinițelor, dar și pentru servicii complementare, precum grupurile de joacă, ludotecile sau grădinițele comunitare. Sunt eligibile și activitățile educaționale, asigurarea hranei copiilor, materialele didactice și amenajarea spațiilor interioare și exterioare.

Proiectele trebuie să pornească de la o analiză a nevoilor locale și să includă măsuri pentru dezvoltarea serviciilor de educație timpurie. Pot depune cereri de finanțare primăriile, consiliile județene și inspectoratele școlare, în timp ce unitățile de învățământ, centrele județene de resurse și asistență educațională și anumite organizații neguvernamentale pot participa ca parteneri, în condițiile ghidului. Termenul-limită pentru depunerea proiectelor este 27 noiembrie 2026, ora 16:00.

Finanțare pentru pregătirea educatorilor

Al doilea apel, „Educatori pentru copiii din medii defavorizate”, dispune de aproape 26,3 milioane de euro și urmărește pregătirea și formarea continuă a personalului din educația timpurie.
Finanțarea poate susține dezvoltarea competențelor profesorilor și studenților care se pregătesc să lucreze cu copii mici, inclusiv pentru adaptarea activităților educaționale la nevoile comunităților vulnerabile. Sunt prevăzute și burse pentru studenți, în condiții care să încurajeze formarea, angajarea și menținerea personalului didactic calificat în zonele defavorizate.

Pot solicita fonduri universitățile care au programe de licență sau masterat acreditate ori autorizate provizoriu în domeniul educației timpurii, precum și instituții din coordonarea Ministerului Educației și Cercetării, între care inspectoratele școlare, casele corpului didactic și centrele județene de resurse și asistență educațională. Pentru această finanțare, termenul de depunere este 29 octombrie 2026, ora 16:00.

Cele două apeluri sunt competitive, ceea ce înseamnă că proiectele depuse vor fi evaluate și selectate pentru finanțare. Nu există o sumă rezervată exclusiv județului Bihor, iar lansarea programelor nu înseamnă că instituțiile locale au primit deja bani.

Cererile se depun prin platforma electronică MySMIS2021+, utilizată pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Apelurile au fost lansate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, finanțat din Fondul Social European Plus și din contribuția națională.

Creșterea este una semnificativă față de iunie 2025 și confirmă rolul tot mai important pe care fondurile de pensii private îl au atât pentru economiile românilor, cât și pentru piața financiară locală.

Aproape 238 de miliarde de lei în fondurile de pensii

La sfârșitul lunii iunie, activele fondurilor de pensii administrate privat au ajuns la 237,4 miliarde de lei, în creștere cu 39% față de aceeași perioadă din 2025.

Evoluția vine într-un moment în care economisirea pentru pensie capătă o importanță tot mai mare, în condițiile în care Pilonul II reprezintă principala componentă a sistemului de pensii private din România.

Numărul participanților la Pilonul II ajunsese la 8.543.556 de persoane la sfârșitul lunii iunie.

Unde sunt investiți banii românilor

Cea mai mare parte a banilor acumulați în fondurile de pensii private obligatorii este investită în titluri de stat.

La finalul lunii iunie, acestea reprezentau 150,72 miliarde de lei, respectiv 63,5% din totalul activelor.

Pe locul al doilea se aflau acțiunile, cu 68,37 miliarde de lei, echivalentul a 28,8% din active.

Fondurile de investiții reprezentau 7,75 miliarde de lei, iar obligațiunile corporative – 7,71 miliarde de lei.

Structura arată cât de importantă este piața românească pentru investițiile fondurilor de pensii: aproximativ 95% dintre investițiile fondurilor de pensii administrate privat sunt realizate în active românești, majoritatea denominate în lei.

Românii au virat peste 2 miliarde de lei într-o singură lună

Numai în luna iunie 2026, contribuțiile încasate de fondurile de pensii administrate privat au însumat 2,06 miliarde de lei.

Contribuția medie a fost de 447 de lei pentru fiecare participant.

Sumele intrate lunar în sistem se adaugă banilor deja investiți, iar evoluția activelor este influențată atât de contribuțiile participanților, cât și de performanța investițiilor realizate de administratori.

Pilonul II, principalul motor al pensiilor private

Datele ASF arată dimensiunea pe care a ajuns să o aibă sistemul de pensii private din România.

La finalul lunii martie 2026, activele totale ale sistemului de pensii private – Pilonul II și Pilonul III – ajungeau la 220,41 miliarde de lei, în creștere cu 33% față de aceeași perioadă a anului precedent. Pilonul II reprezenta atunci 96,4% din totalul activelor sistemului.

Creșterea consemnată până în iunie arată că acumularea de active a continuat într-un ritm puternic.

Titlurile de stat domină portofoliile

Faptul că peste 60% din active sunt plasate în titluri de stat arată orientarea puternică spre instrumente cu venit fix.

La finalul lunii iunie, titlurile de stat reprezentau 63,5% din activele fondurilor de pensii administrate privat, în timp ce acțiunile aveau o pondere de 28,8%.

Pentru sistemul financiar românesc, dimensiunea acestor fonduri este importantă: administratorii de pensii private sunt investitori instituționali majori pe piața locală, iar o parte semnificativă din banii strânși pentru pensiile viitoare ale românilor ajunge în finanțarea statului și a companiilor listate.

Ce înseamnă creșterea activelor pentru români

Creșterea activelor la aproape 238 de miliarde de lei nu înseamnă că fiecare participant are în cont o sumă proporțională cu această valoare.

Activele reprezintă valoarea totală a portofoliilor fondurilor de pensii, iar evoluția acestora este rezultatul contribuțiilor virate de participanți și al randamentelor obținute prin investiții.

Cu alte cuvinte, banii nu stau neinvestiți în conturi, ci sunt plasați în diferite instrumente financiare, în principal titluri de stat și acțiuni.

Peste 8,5 milioane de participanți la Pilonul II

La finalul lunii iunie, în sistem erau înscrise 8.543.556 de persoane.

În Pilonul II funcționau fondurile Aripi, AZT Viitorul Tău, BCR, BRD, Metropolitan Life, NN și Vital.

Dimensiunea sistemului arată că pensia privată obligatorie a devenit una dintre cele mai importante forme de economisire pe termen lung pentru populația activă.

Banii pentru pensie au devenit un jucător major în economia României

La aproape 238 de miliarde de lei, activele Pilonului II reprezintă deja o sumă uriașă pentru economia românească.

Creșterea de 39% într-un singur an este însă poate cel mai important indicator din datele ASF: fondurile acumulează constant noi contribuții, iar banii existenți sunt reinvestiți pe piața financiară.

Pentru cei peste 8,5 milioane de participanți, evoluția activelor este relevantă pe termen lung. Pentru economia României, fondurile de pensii au devenit între timp investitori importanți, cu miliarde de lei plasate în titluri de stat, acțiuni și alte instrumente financiare.