„Știm că abia așteptați să aflați ce am pregătit anul acesta pentru Zilele Sfântul Ladislau în Cetatea Oradea, dar din păcate venim cu o veste mai puțin bună. Pentru că resursele financiare de acum nu ne permit să organizăm festivalul la calitatea cu care v-am obișnuit, echipa noastră a decis – cu multă tristețe – să luăm o pauză anul acesta. Vestea bună e că Asociația Sfântul Ladislau nu se oprește aici! Mergem înainte cu restul proiectelor noastre”, scriu organizatorii pe pagina de Facebook a festivalului.

Anul trecut, festivalul s-a desfăşurat în perioada 23–29 iunie, având drept motto „Festivalul tuturor”, partener fiind oraşul Debreţin. În fiecare an, programul a fsot divers şi bogat în evenimente culturale. Ediţia a 13-a i-a avut ca invitaţi, printre alţii, pe Szikora Róbert, creatorul stilului Csikidam în Ungaria, Korda György, Balázs Klári, formaţia Hot Jazz Band .

Festivalul s-a adresat tuturor, indiferent de generație, loc de reședință sau naționalitate şi a inclus în fiecare ediţie concerte, spectacole de teatru, expoziţii, târguri şi multe alte evenimente culturale.

Anunțul unei posibile demisii al șefului UPU – SMURD Bihor a generat numeroase reacții în mediul online, unele persoane considerând că nu este necesar ca medicul să își dea demisia, alții susținând că după incident ar fi o decisie potrivită.

„Este cu adevărat trist să vezi cum un om care a făcut atât de mult bine pentru ceilalți ajunge într-o astfel de situație. Îl cunosc personal pe Domnul Dr , este un om excepțional! Vorbim despre un profesionist dedicat, un om care ani la rând a fost în prima linie, salvând vieți și oferind sprijin în cele mai critice momente. Astfel de oameni nu sunt ușor de găsit și, de cele mai multe ori, munca lor rămâne nevăzută și insuficient apreciată.
Nimeni nu este perfect, iar un moment nefericit nu ar trebui să șteargă o viață întreagă de muncă, implicare și sacrificiu. Înainte de a judeca, ar trebui să ne amintim de tot binele pe care l-a făcut și de impactul pozitiv pe care l-a avut asupra comunității. Respectul și empatia ar trebui să primeze, pentru că în spatele oricărei funcții sau titulaturi este, în primul rând, un om.
Sper ca lucrurile să fie analizate corect și echilibrat, iar întreaga lui activitate să fie luată în considerare. O greșeală nu definește un om, dar tot ceea ce a construit în timp spune cu adevărat cine este!”, a scris un internaut într-unul dintre comentariile făcute publice pe rețelele de socializare.

Un alt orădean a susținut că „Omul a făcut o greșeală își asumă greșala și consecințele. Dar în profesie e top omul”.

Într-unul dintre postări publicate pe un grup de Facebook, un alt utilizator a întrebat retoric „unde tragem linia între o greșeală personală și activitatea profesională?”

„Da, este clar că a fost o greșeală și, ca în orice situație de acest gen, consecințele legale trebuie asumate. Asta nu cred că este negociabil.

În același timp, nu pot să nu mă întreb: unde tragem linia între o greșeală personală și activitatea profesională?

Din câte știu, activitatea din cadrul UPU–SMURD Bihor a fost una solidă și apreciată de-a lungul timpului. Vorbim despre un domeniu în care miza este extrem de mare, iar performanța și responsabilitatea sunt esențiale zi de zi.

Asadar:

Ar trebui ca o greșeală personală, care nu are legătură directă cu activitatea profesională și nu a afectat în mod concret munca depusă, să ducă automat la consecințe profesionale majore, cum ar fi demisia?

Sau considerăm că cele două planuri ar trebui analizate separat?

Sincer, eu unul nu aș dori să văd ca un om cu atâta experiență să ajungă să recurgă la gestul de a-și da demisia dintr-o funcție în care a demonstrat profesionalism de-a lungul timpului”, se arată în descrierea postării.

La polul opus, o altă persoană condamnă acțiunile șefului UPU – SMURD: „Ai greșit, plătești! La 1,61% nu a băut numai o bere! Cu cei cu alcool si droguri la volan, nu trebuie legea să fie indulgentă! Punct!”

În structura veniturilor, se remarcă o creștere de 6% a veniturilor proprii față de execuția anului 2025, iar în cadrul acestora veniturile din impozite sunt estimate în creștere cu 25% în timp ce încasările din Cota defalcată din impozitul pe venit este estimată la 389,3 milioane lei, în scădere cu 1,7% față de încasările din anul precedent.

De asemenea, se înregistrează creșteri importante la fondurile europene +77% și la creditele bancare +97%, în timp ce prelevările de la bugetul de stat scad cu 23%, în principal din cauza neaprobării până la data prezentei a costurilor standard pentru cheltuielile unităților de învățământ și în consecință nealocării sumelor corespunzătoare ca prelevări de la bugetul de stat.

Pe partea de cheltuieli, bugetul prevede suma de 3,37 miliarde lei, din care 1,9 miliarde lei (57%) reprezintă cheltuieli de funcționare, iar 1,46 miliarde lei (43%) cheltuieli de dezvoltare. Cheltuielile de funcționare cresc cu 13%, dar în structura lor, cheltuielile de personal rămân la același nivel cu execuția anului precedent și se reduc ca pondere la 11% din veniturile proprii.

Sunt prevăzute majorări de alocări pentru domenii esențiale precum educația, subvențiile de transport și energie termică livrată populației, asistența socială, plata datoriei publice și unele servicii publice (salubritate, spații verzi), în contextul influențelor generate de creșterea salariului minim, inflație, dobânzi, prețurile din licitații și extinderea unor suprafețe de întreținere.

Investițiile din anul 2026 sunt finanțate din mai multe surse: fonduri europene (36%), buget local (20%), credite bancare (20%) și buget de stat (17%). Principalele domenii prioritare rămân educația, sănătatea, termoficarea, mobilitatea urbană și spațiile verzi.

Un obiectiv major al anului îl reprezintă finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR, termenul limită fiind luna iulie 2026, ceea ce impune un ritm accelerat de implementare.

În urma dezbaterii publice, în buget au fost incluse și o serie de propuneri, precum suportarea din bugetul local a mesei și cazării în internatele școlare și reducerea perioadei de selecție a proiectelor depuse de ONG-uri. De asemenea, față de varianta inițială, bugetul a fost ajustat în urma deciziilor Direcției Generale a Finanțelor Publice, inclusiv în ceea ce privește alocările pentru transportul elevilor și finanțarea pentru copiii cu cerințe educaționale speciale.

Aprobarea bugetului permite administrației locale să continue proiectele de dezvoltare și să asigure funcționarea serviciilor publice la standarde ridicate, în beneficiul comunității orădene.

Autoritățile nu au făcut publice, deocamdată, detalii despre identitatea investitorului sau natura exactă a investiției, însă mandatul acordat primarului indică faptul că negocierile au ajuns într-o etapă în care este necesară o reprezentare oficială și coordonată din partea municipalității. Hotărârea adoptată de Consiliul Local include și aprobarea raportului de evaluare pentru terenul vizat de investiție.

Este vorba despre o suprafață de 117.497 de metri pătrați. Evaluarea a fost realizată de către expertul autorizat ANEVAR Popa Liviu George și stabilește un preț de referință de 32 de euro pe metru pătrat, fără TVA. Valoarea este valabilă până la finalul anului 2026 și are la bază utilizarea terenului conform regulamentului de funcționare al parcului industrial.

Prin această hotărâre, primarul este împuternicit să stabilească, de comun acord cu investitorul, un calendar privind etapele de implementare a proiectului, inclusiv aspectele legate de conectarea parcelei la utilități, relocarea rețelelor de energie electrică aeriene care traversează parcela și integrarea acesteia în infrastructura existentă a parcului industrial.

Anunţul oficial a fost făcut într-o conferinţă de presă de către Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, şi dr. Călin Ghemiș, arheolog specializat în preistorie, speo-arheologie și artă rupestră, care a făcut cercetări la faţa locului şi a instrumentat dosarul. Tema conferinţei a fost „Peștera Coliboaia: contribuția majoră a Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal la includerea acesteia pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO”

Călin Ghemiş şi Gabriel Moisa

Dosarul a fost început acum zece ani, documentația fiind realizată de arheologul Călin Ghemiș, împreună cu colegii Andreea Pop, Anca Grama și Toma Bucuroiu de la Institutul Național al Patrimoniului, iar sprijinul pentru depunerea acestuia a fost acordat de Direcția Județeană pentru Cultură Bihor cu implicarea logistică şi financiară a Consiliului Judeţean Bihor.

Galeria desenelor din Peştera Coliboaia situată în raza comunei Pietroasa, pe valea Sighiştelului, la 5 km amonte de satul cu același nume din Județul Bihor, a fost descoperită în 2009 de către o echipă de speologi din care au făcut parte Tudor Rus (Speodava Ştei), Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu (Speowest Arad), Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad). Localizarea peşterii este într-o zonă de conservare specială a Parcului Natural Apuseni în Munţii Bihorului, şi are o dezvoltare de 1066 de metri cartaţi de galerii, cu o denivelare de plus 15 metri.

Harta Peşterii Coliboaia

Echipa a avut norocul de o perioadă secetoasă pentru a putea traversa al treilea sifon al peşterii, scopul iniţial fiind de a găsi joncţiunea cu Avenul din Dealul Secăturii. În acea tură speologică, speologii s-au căţărat pe o cascadă de calcit de aproximativ 7 m de înălțime, unde au descoperit această Galerie a desenelor, care se află la 770 de metri de la intrarea în peşteră. Descoperirea a fost anunțată într-un timp foarte rapid şi s-au început demersurile pentru autentificarea ei.

Opere de artă preistorice autentice

O echipă mixtă româno-franceză, coordonată de Viorel Lascu (Preşedintele Federaţiei Române de Speologie), Jean Clottes (expert în artă rupestră pentru UNESCO şi ICOMOS) şi arheologul Călin Ghemiş a intrat în 2010 în sala cu picturi, confirmând autenticitatea operelor de artă preistorice. În 2011, echipa româno-franceză a organizat două ture de cercetare, în octombrie şi în noiembrie.

Rezultatele datării prin metoda 14C, realizate la Laboratorul de Ştinţe Climatice şi de Mediu din Gif-sur-Yvette (Franţa), au indicat faptul că aceste picturi parietale au fost produse înt-o perioadă de timp cuprinsă între 35.120/36.780 şi 31.450/32.820 ani în urmă. Din acest punct de vedere, Coliboaia este dintre primele cinci peşteri ca vechime din lume.

Peştera Coliboaia, Galeria cu desene

În 2011, într-un timp record pentru România, adică în șase luni de zile de la depunerea dosarului, peștera a fost inclusă în lista monumentelor istorice din România în grupa valorică A, de importanță universală.

În partea de cercetare a fost implicat şi Musee d Orgnac Grand Site de France cu care Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal a încheiat un parteneriat. Este unul dintre primele șase muzee din Franța care gestionează o peșteră. Şi-au acordat sprijinul Federația Română de Speologie, Federaţia Franceză de Speologie, Cluburile de speologie Speodava Ştei şi Speowest arad, Administraţia Parcul Natural Apuseni.

„Un prim vernisaj de artă al umanității”

Desenele sunt realizate cu cărbune pe ambii pereţi ai sălii şi reprezintă un bizon, un cal, două capete de rinocer, unul sau poate chiar două capete de urs şi un animal nedeterminat (cal sau felină). De altfel, un rinocer este propus ca logo al peșterii. Cele 10 reprezentări din Peştera Coliboaia reprezintă cele mai vechi urme de pictură rupestră din Europa Centrală. Desenele aparţin Aurignacianului, prima cultură arheologică clară a Paleoliticului Superior Vechi.

arheologul Călin Ghemiş

„Ele sunt, din punct de vedere al istoriei artei, niște crochiuri. Cel puțin, în cazul câtorva dintre ele, cele pe care putem să le determinăm, pentru că există și animale nedeterminate, știm că fac parte din fauna pe care omul paleolitic o vedea la acea vreme. Cele mai apropiate analogii ca și tehnică de realizare a acestor desene sunt în Franța. Este vorba despre peștera Chauvet, descoperită în 1994 și intrată în patrimoniu UNESCO în 2014. Nu trebuie să ne uimească faptul că există plaja asta de timp pentru că cei de la UNESCO solicită întotdeauna adăugiri şi completări ulterioare ale dosarelor. Dacă vreți o exprimare mai artistică, sau un pic mai poetică, noi ne aflăm aici în preajma unui prim vernisaj de artă al umanității”, spune arheologul, adăugând că aceste desene au fost realizate de homo sapiens sapiens, omul anatomic modern, cea mai apropiată ruda noastră.

Criterii de integritate

Conform documentației, Peștera Coliboaia îndeplinește pe deplin toate criteriile de integritate necesare, păstrând toate elementele esențiale care îi transmit potențiala valoare universală excepțională, respectiv arta parietală din „Galeria Desenelor”, depozitele arheologice asociate, precum și sistemul mai larg de peșteri care încadrează contextul său original de utilizare. Integritatea este demonstrată de faptul că galeria constituie un context arheologic închis, care a rămas efectiv sigilat timp de zeci de mii de ani. Ca atare, toate elementele figurative și rămășițele arheologice asociate sunt in situ, fără dovezi de perturbări sau intervenții ulterioare.

Desene paleolitice în Peştera Coliboaia

Chiar dacă va deveni sit UNESCO, este foarte puţin probabil de a deveni peşteră turistică. În primul rând, datorită faptului că este extrem de greu accesibil în Galeria Desenelor şi în al doilea rând, pentru faptul că este vorba de o descoperire foarte sensibilă, un microclimat extrem de fragil, după cum precizează Călin Ghemiş.

„Desenele din Coliboaia sunt de foarte bună calitate. Ele au rămas treizeci de mii de ani sigilate, să zicem așa, și nu putem să ne permitem «luxul» cu care, de exemplu, francezii, respectiv spanioli, la Lascaux și la Altamira, datorită unui turism necontrolat, mai ales la începutul secolului trecut, între desen și stâncă s-au adunat o grămadă de fungi, de microorganisme, de acarieni, care au început să cojească stratul de pictură, motiv pentru care cele două peșteri sunt închise”, a adăugat arheologul.

Foto: Andrei Posmoşanu

Dacă Bihorul va avea un sit UNESCO, acest lucru va însemna o legitimare a valorii universale a acestei peșteri dar şi o oportunitate de a atrage fonduri europene pentru a include zona Sighiștelului într-un circuit turistic, la fel ca în Franţa, unde o peșteră paleolitică poate susține o comunitate. În prezent, partea de cercetare arheologică în Peştera Coliboaia este realizată în proporție de 80%. Mai sunt de efectuat studii de geomorgologie, chimie, biologie.

Datorită vechimii sale, Peștera Coliboaia este unul dintre cele mai importante monumente arheologice din județ, de o valoare universală. Replici ale desenelor din galeria peşterii sunt integrate în Expoziția de Bază a Muzeului Țării Crișurilor, tocmai pentru a veni în sprijinul publicului fără a compromite peștera în sine.

Proiectul va presupune amenajarea unuia sau mai multor pasaje în intersecție. Vor fi create și benzi separate pentru mijloacele de transport în public, benzi pentru bicicliști precum și zone pietonale, care vor fi dotate cu mobilier urban pentru odihnă și recreere.

„Prin intermediul acestui proiect va fi realizata documentația tehnico-economice, respectiv va fi realizat studiul de fezabilitate (SF), documentația tehnica pentru autorizația de construire (DTAC) și proiectul tehnic cu detalii de execuție (PT+DE). Aceste documentații vor constitui baza implementării investiției.

Executia lucrarilor va fi depusa spre finantare în perioada de programare 2028 – 2034”, se arată într-un comunicat transmis de reprezentanții municipalității.

Valoarea totala a documentației tehnico-economice (SF si PT) este 2,945,842.45 lei cu TVA inclus din care valoarea nerambursabilă este 749,244.30 lei. Proiectul este depus de Municipiul Oradea prin Programul Regional Nord-Vest 2021-2027.

FOTO: PMO

Față de proiectul elaborat de Poliția locală, regulamentul votat conține următoarele modificări: introducerea unei distanțe minime de 500 de metri față de cea mai apropiată locuință, măsurată în linie dreaptă, condiție care limitează amplasarea acestor activități și reduce impactul asupra zonelor locuite; majorarea taxei de autorizare de la 500 lei/mp/an la 1.000 lei/mp/an, ca instrument de descurajare a extinderii excesive a acestor activități și de creștere a veniturilor la bugetul local, cu menținerea excepției pentru Loteria Română, unde taxa rămâne 500 lei/mp/an); adaptarea hărții de zonare în funcție de noua condiție privind distanța minimă de 500 de metri; introducerea unei noi zone permise, în partea dinspre Borșului, pentru a reflecta realitățile urbanistice și economice ale municipiului și pentru a permite o distribuție echilibrată a acestor activități.

Potrivit hărților care stabilesc zonele unde vor mai putea funcționa sălile de jocuri de noroc, acestea se regăsesc dincolo de șoseaua de centură, unde sunt centrele comerciale spre aeroport și vizavi de Selgros, respectiv spre zona industriala Borș.

Dezbatere aprinsă la Primăria Oradea pe tema mutării sălilor de noroc. Locuri de muncă sau vieți distruse de dependența de păcănele

Orădenii, chemați să-și exprime părerea despre unde să fie amplasate păcănelele în municipiu

Din totalul aprobat, bugetul local reprezintă cea mai mare componentă, cu venituri și cheltuieli de 1,2 miliarde de lei. Bugetul creditelor interne este stabilit la 97 milioane de lei, în timp ce fondurile externe nerambursabile însumează 747,79 mii lei. Instituțiile finanțate din venituri proprii vor avea la dispoziție 41,2 milioane de lei. Într-o conferință de presă organizată înainte de ședință, președintele și vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan și Horea Abrudan, au prezentat principalele elemente care definesc bugetului pe 2026.

„Ne propunem să continuăm să investim în viitorul județului nostru, să punem preț pe atragerea de fonduri europene și pe realizarea unor investiții cât mai consistente pentru ca bihorenii să poată să trăiască mai bine și mai frumos”, a declarat acesta. Mircea Mălan a ținut să sublinieze dimensiunea bugetului, precum și orientarea acestuia către dezvoltare.

„Bugetul consolidat pe care îl propunem spre aprobare plenului Consiliului Județean este de peste 1,34 miliarde de lei, cu 20% mai mare decât anul trecut și este în cea mai mare măsură, în proporție de două treimi, orientat spre dezvoltare, iar o treime fiind doar pentru funcționarea întregului aparat administrativ”, a precizat președintele Mălan.

La rândul său, vicepreședintele Horea Abrudan a prezentat modul în care vor fi împărțiți banii.

„În ceea ce înseamnă împărțirea acestei sume pe cele două secțiuni, funcționare și dezvoltare, vorbim de o treime, aproximativ 37% pe partea de funcționare și 63% pe partea de dezvoltare, păstrând astfel proporțiile bugetului aprobat în ultimii ani.”, a precizat vicepreședintele CJ Bihor.

Pentru secțiunea de dezvoltare este prevăzută suma de 844 de milioane de lei. Cea mai mare parte, aproximativ 650 de milioane de lei, va fi direcționată către proiectele de infrastructură.

„Practic, din 3 lei, 2 vor merge spre investițiile legate de infrastructură. Vorbim de drumuri, pasaje, Tram-tren și alte tipuri de lucrări.” a mai adăugat Horea Abrudan.

Hotărârea prevede și alocările pentru diverse asociații și structuri în care județul este membru. Asociația pentru Managementul Destinației va primi 8.153.300 lei, ADI Ecolect 456.000 lei, ADI Aparegio 800.000 lei, iar Asociația de Dezvoltare pentru Infrastructura Metropolitană beneficiază de o alocare de 40.000.000 lei. De asemenea, Clubul Sportiv Fotbalistic FC Bihor Oradea va primi 1.500.000 lei, iar Fundația pentru Sănătate Bihor 45.000 lei.

Pentru ADI Moții Țara de Piatră este prevăzută suma de 10.000 lei. În același timp, Consiliul Județean Bihor va achita contribuțiile anuale către organizațiile din care face parte. Astfel, cotizația către Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România este de 242.922 lei pe an, către Asociația de Dezvoltare Regională Nord-Vest de 2.911.642 lei pe an, iar pentru Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră Oradea este prevăzută suma de 250.000 lei anual.

De asemenea, contribuția către Asociația Secretarilor Generali ai Județelor din România este de 800 lei pe an, către Asociația Directorilor Economici de 1.000 lei anual pentru fiecare membru, iar către Asociația Arhitecților Șefi de Județe de 500 lei pe an. În același buget sunt incluse și sume pentru acțiuni punctuale. Pentru cheltuielile legate de activități economico-militare și rechiziții de bunuri și servicii în interes public este prevăzută suma de 18.000 lei, iar în domeniul social 30.000 lei vor fi alocați pentru susținerea activității Crucii Roșii – Filiala Bihor.

Pentru locuitorii de la blocuri, tariful crește la 62,86 lei pe metru cub, în aceleași condiții, de la 53,08 lei, cât este în prezent. Și în cazul deșeurilor biodegradabile se înregistrează o majorare, de la 39,21 lei la 39,67 lei pe metru cub, la care se adaugă, de asemenea, contribuțiile legale.

Tariful pentru colectarea deșeurilor reciclabile din zonele de blocuri este stabilit la 58,17 lei pe metru cub. Administrația locală justifică aceste creșteri prin introducerea unor servicii suplimentare și prin extinderea infrastructurii de colectare. Astfel, în calculul noilor tarife a fost inclusă colectarea anuală a aproximativ 437 de tone de deșeuri textile, prin 100 de puncte fixe din oraș, dar și costurile de spălare a celor 367 de insule ecologice digitalizate, operațiune care se va face de două ori pe an.

Decizia Consiliului Local va avea impact direct asupra bugetelor orădenilor, în condițiile în care ultima modificare de tarife a fost aprobată la finalul anului trecut și se aplică de la 1 ianuarie 2026.

La capitolul venituri, structura bugetului pentru 2026 este următoarea: disponibil în cont 368.250 lei, față de 54.000 lei în 2025; cotizații membri suporteri 250.000 lei, față de 100.000 lei; vânzări bilete meciuri 600.000 lei, față de 500.000 lei; sponsorizări din mediul privat 6.701.750 lei, față de 3.000.000 lei; cotizația Primăria Oradea 7.000.000 lei, față de 6.714.000 lei; cotizația Consiliului Județean Bihor 1.500.000 lei, la același nivel ca în 2025; vânzări materiale promoționale 300.000 lei, față de 294.975 lei; cotizații și taxe juniori 1.260.000 lei, față de 390.000 lei; venituri FRF 350.000 lei, față de 200.000 lei; vânzări jucători 250.000 lei, față de 30.521 lei; alte venituri în cursul anului 2026 – 788.482 lei în 2025, fără valoare separată detaliată pentru 2026 în același format. Totalul veniturilor este de 18.580.000 lei în 2026, față de 13.571.978 lei în 2025. La capitolul cheltuieli, bugetul pentru 2026 este structurat astfel: salarii 9.360.000 lei, față de 7.100.000 lei în 2025; fond prime de joc și obiectiv 3.120.000 lei, față de 1.295.180 lei; organizare meciuri Liga 2 și amicale 1.500.000 lei, față de 1.050.000 lei; echipamente sportive 200.000 lei, față de 400.000 lei; materiale de promovare pentru vânzare 150.000 lei, față de 219.000 lei; marketing, branding, publicitate și relații publice 450.000 lei, față de 65.000 lei; vize FRF, AJF, medicale, penalități 150.000 lei, față de 50.000 lei; contabilitate și resurse umane 150.000 lei, față de 95.000 lei; cazare, masă jucători și vitaminizare 1.500.000 lei, față de 1.190.000 lei; organizare meciuri juniori și amicale 700.000 lei, față de 550.000 lei; cheltuieli medicale 400.000 lei, față de 310.000 lei; grile de formare și transfer 200.000 lei, față de 96.749 lei; deplasări, protocol, neprevăzute și diverse 100.000 lei, față de 53.123 lei; cantonament echipă seniori 600.000 lei, față de 309.422 lei; sume de restituit 788.482 lei, poziție existentă în 2025 și evidențiată separat în structura bugetară. Totalul cheltuielilor este de 18.580.000 lei în 2026, față de 13.571.956 lei în 2025.

Proiectul hotărârii adoptate include și raportul de activitate pe 2025 al clubului. Potrivit documentului, 2025 a reprezentat pentru FC Bihor Oradea un an de consolidare strategică și confirmare a direcției administrative asumate în perioada precedentă. Evoluția clubului reflectă un proces etapizat de stabilizare, profesionalizare și creștere sustenabilă, în care performanța sportivă este consecința directă a unei organizări administrative coerente.

În plan sportiv, echipa de seniori a încheiat anul pe locul 3 în Liga 2, cu cel mai bun atac al sezonului și cu o medie de 1,92 puncte pe meci în anul calendaristic 2025. Clubul s-a clasat pe locul 1 în audiențele TV ale sezonului regular și s-a menținut în top 3 prezențe pe stadion la nivelul Ligii a 2-a. Academia de copii a cunoscut o dezvoltare accelerată, atât cantitativ, cât și calitativ. Numărul grupelor s-a dublat, iar numărul copiilor legitimați a crescut cu 177%, ajungând la 394 de sportivi.

Direcțiile pentru 2026 vizează consolidarea poziției sportive, dezvoltarea Academiei la standarde superioare și modernizarea infrastructurii digitale, cu obiectivul de a transforma interesul public în implicare directă și susținere sustenabilă.

Asociația Club Sportiv Fotbalistic Oradea este organizată şi funcţionează în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, fiind structură sportivă de drept privat, cu scopul de a susține şi promova fotbalul şi practicarea educației fizice şi a sportului, în toate formele sale, de a finanța, susține şi

dezvolta cu prioritate o echipă profesionistă de fotbal sub denumirea de F.C.Bihor Oradea, o academie de copii sub acelaşi brand, de a descoperi, selecţiona şi pregăti sportivii indiferent de vârstă pentru sportul de performanţă precum şi de a particípa la activitățile şi competițiile sportive.

Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 935/2019 s-a aprobat participarea Municipiului Oradea ca membru asociat în Asociaţia Atletic Club Oradea CAO 1910. Prin HCL nr. 656/2022 s-a modificat statutul Asociației Club Sportiv CAO, s-a aprobat schimbarea denumirii din Asociația Club Sportiv CAO 1910 în Asociaţia Club Sportiv Fotbalistic Oradea şi s-a aprobat intrarea ca membru asociat a Consiliului Judeţean Bihor.