Organizatorii promit o întâlnire cu cântecele care au marcat mai multe generații. Gheorghe Gheorghiu va interpreta piese precum „Eu sunt nebunul care te iubește”, „Ultimul tren”, „Unde dragoste nu e, nimic nu e”, „Să fii tânăr”, „Doi ochi căprui” și „Vei fi icoana mea”. Cătălin Crișan vine cu refrenele „Dacă pleci”, „Vorbește marea” și „Drumul spre mine”. Turneul este dedicat, spun organizatorii, tuturor celor care iubesc, indiferent de vârstă.

Proiectul are și o componentă socială. Turneul este anunțat ca o inițiativă dedicată muzicii ușoare românești, dar și sprijinirii unei cauze social-umanitare. Organizatorii transmit că cei care participă la eveniment susțin această cauză și contribuie, prin muzică, „la răspândirea binelui”.

Cătălin Crișan s-a născut la 6 februarie 1968, în București, și a început prin a studia pianul, la Școala de muzică din Capitală. Atras de muzica ușoară, a urmat apoi cursurile Școlii Populare de Artă, la clasa Mihaelei Runceanu, și ulterior Facultatea de Teatru a Universității „Titu Maiorescu”.

A debutat în 1987, la Concursul de creație și interpretare a muzicii ușoare românești de la Mamaia, unde a obținut Premiul I la secția interpretare cu „Vorbește marea”, o melodie semnată de Aurel Manolache. Printre piesele care i-au adus consacrarea se numără și „Dacă pleci”, „Sărut-mâna, doamna mea”, „Țiganca”, „Nu te juca” și „Am albit de dorul tău”. De-a lungul carierei a susținut turnee și recitaluri în toată țara și a prezentat numeroase emisiuni de radio și televiziune.

Gheorghe Gheorghiu s-a născut pe 1 ianuarie 1954, în Brașov. A început să studieze vioara la vârsta de 6 ani la Școala de Muzică din Brașov, continuând apoi cu chitara. A debutat în cadrul Cenaclului ASTRA. În 1975, a câștigat Marele Premiu la primul Festival Național de Muzică Folk, fiind invitat apoi în Cenaclul Flacăra.

A devenit celebru pentru vocea sa caldă și piesa emblematică „Unde dragoste nu e, nimic nu e”. De-a lungul a peste cinci decenii de carieră, a lansat numeroase albume și a concertat atât în țară, cât și în străinătate. Face naveta între România și America, unde locuiește o parte din an, dar este în continuare activ pe scenele din țară.

Biletele pentru concertul de la Oradea sunt disponibile pe platforma Entertix.ro.

Mai mult, situația financiară percepută de consumatorii români s-a deteriorat în ultimul an. Ponderea celor care spun că beneficiază de siguranță financiară a scăzut cu 2,5 puncte procentuale. În aceeași perioadă, indicatorul a crescut cu 5,4 puncte procentuale în Europa Centrală și de Est și cu două puncte procentuale la nivel global.

Tot mai multe familii întâmpină probleme la plata facturilor

Presiunea asupra bugetelor se vede și în ceea ce privește plata cheltuielilor curente. 10,8% dintre consumatorii români spun că familia lor întâmpină dificultăți în achitarea facturilor lunare.

Proporția este mai mare decât anul trecut, când aproximativ unul din 14 români se afla în această situație. În prezent, ponderea echivalează cu aproximativ unul din nouă consumatori.

Ana Maria Iordache, Leader Consumer Markets în cadrul PwC România, spune că românii resimt direct perioada de ajustare economică, pe fondul creșterii taxelor, al inflației ridicate și al faptului că veniturile nu au avansat în același ritm cu prețurile.

Această presiune se reflectă și în comportamentul de consum. Datele privind vânzările din retail indică o atitudine mai prudentă din partea cumpărătorilor.

Un alt indicator relevant pentru puterea de cumpărare este salariul mediu net ajustat cu inflația. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică prezentate de PwC, acesta era în iunie 2026 cu 6,3% sub nivelul din aceeași lună a anului precedent.

În același timp, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 5,7% în primele șapte luni din 2026, comparativ cu perioada similară din 2025.

Cele două evoluții arată presiunea exercitată asupra consumului într-un moment în care gospodăriile dispun de mai puțină putere de cumpărare, iar cheltuielile sunt analizate mai atent.

Sănătatea rămâne o prioritate, chiar și când bugetul este mai strâns

Presiunea financiară nu îi determină pe români să renunțe la toate cheltuielile asociate unui stil de viață sănătos. Dimpotrivă, răspunsurile din studiul PwC indică o preocupare ridicată pentru alimentație și sănătate.

60% dintre consumatorii români spun că intenționează să cumpere sau să consume mai multe fructe și legume proaspete în următoarele 12 luni. Alți 40% au în plan să crească achizițiile de vitamine, suplimente și minerale, iar 35% spun că vor consuma mai multe produse lactate.

În același timp, există și categorii pentru care intenția este inversă. 53% dintre respondenții români spun că vor să reducă produsele procesate sau cu un conținut ridicat de zahăr, iar 41% intenționează să consume mai puține băuturi alcoolice.

Potrivit PwC, aceste procente sunt mai ridicate decât cele înregistrate în Europa Centrală și de Est și la nivel global în cazul ambelor categorii de reducere a consumului.

„Românii nu renunță la ideea de a avea o viață mai sănătoasă, dar își ajustează alegerile la bugetul disponibil”, afirmă Ana Maria Iordache. Potrivit reprezentantei PwC România, consumatorii continuă să cumpere alimente proaspete, suplimente și produse de wellness, dar acordă o atenție mai mare prețului și utilității concrete a produselor.

Cât de preocupați sunt românii de ceea ce pun în coș

Siguranța și calitatea alimentelor reprezintă, de asemenea, teme importante pentru consumatorii români.

62% dintre respondenți se declară preocupați de utilizarea pesticidelor, în timp ce 60% sunt atenți la prezența produselor ultraprocesate. Pentru 52%, trasabilitatea alimentelor – posibilitatea de a urmări traseul acestora de la producător până la consumator – reprezintă o preocupare.

Dincolo de alimente, costurile serviciilor medicale reprezintă principala îngrijorare legată de sănătate. 69% dintre consumatorii români menționează acest aspect, față de 64% în Europa Centrală și de Est și 54% la nivel global.

Datele sugerează astfel că, deși bugetele sunt mai atent gestionate, sănătatea și calitatea produselor rămân importante în deciziile de cumpărare.

Imaginea de ansamblu conturată de studiul PwC este una în care consumatorii români resimt mai puternic presiunea financiară decât în urmă cu un an. În timp ce confortul financiar a scăzut în România, indicatorul s-a îmbunătățit în Europa Centrală și de Est și la nivel global.

În acest context, companiile se confruntă cu un consumator mai atent la preț, dar care nu caută neapărat doar varianta cea mai ieftină. Potrivit PwC, informațiile clare, transparența și încrederea au devenit elemente importante în percepția valorii unui produs.

Studiul „PwC Voice of the Consumer 2026” a fost realizat pe baza a 21.808 de răspunsuri colectate în 27 de țări, în perioada februarie-martie 2026. Eșantionul din Europa Centrală și de Est cuprinde 2.419 respondenți din Polonia, România, Ungaria și Ucraina. România este reprezentată în studiu de 707 respondenți.

Traducerea și adaptarea dialogurilor, imaginea scenică și regia poartă semnătura arh. Cătălin Ionescu Arbore. Formatul spectacolului, editarea și prelucrarea sunetului îi aparțin lui Ciprian Pahonea.

Producția propune publicului orădean una dintre cele mai cunoscute povești ale repertoriului liric universal, într-o formulă scenică adaptată. Aceasta își propune să păstreze forța dramatică și muzicală a operei, dar într-o prezentare accesibilă spectatorului contemporan. Pe scenă vor urca interpreți cu experiență pe scenele lirice din România și din străinătate.

Organizatorii îi invită pe spectatori la o seară în care muzica, teatrul și imaginea scenică se împletesc pentru a readuce în atenție povestea lui Carmen, femeia care refuză să trăiască după regulile impuse de ceilalți și care își apără, cu orice preț, libertatea de a iubi și de a-și decide propriul destin. Abordarea artistică urmărește să apropie publicul larg de universul teatrului liric, fără a renunța la frumusețea muzicii lui Bizet.

Mai mult decât o poveste de dragoste

Acțiunea se desfășoară în Sevilla, unde viața soldatului Don José se schimbă radical după întâlnirea cu frumoasa și imprevizibila Carmen. Fascinat de personalitatea ei puternică și de libertatea ei, Don José ajunge să-și sfideze familia, să-și compromită cariera și să-și depășească limitele. Pasiunea se transformă treptat în obsesie, iar iubirea în gelozie și posesivitate, ceea ce duce povestea spre un deznodământ tragic.

„Carmen – Eterna” este mai mult decât o poveste de dragoste: este o poveste despre pasiune, libertate, gelozie și răzbunare, dar și despre consecințele dramatice ale unei iubiri care nu poate accepta pierderea.

Foto: MB Studio

„Carmen” a fost compusă de Georges Bizet pe un libret de Henri Meilhac și Ludovic Halévy, inspirat de nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée. Spre deosebire de nuvelă, Bizet a făcut din Carmen personajul central, în jurul căruia a construit un univers dramatic dominat de conflictul dintre dorință și convențiile sociale.

Premiera a avut loc la Opéra-Comique din Paris, pe 3 martie 1875. Începutul nu a fost cel pe care compozitorul și-l dorea, iar reacțiile vremii l-au afectat profund, însă succesul avea să vină ulterior. Astăzi, „Carmen” se numără printre cele mai interpretate și apreciate lucrări ale teatrului liric, iar povestea lui Carmen și a lui Don José rămâne una dintre cele mai puternice povești de dragoste din repertoriul universal.

Detalii despre distribuție și bilete sunt disponibile pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro și DynamicTicket.ro.

Schimbarea ar putea modifica substanțial modul în care sunt calculate taxele locale, notează DailyBusiness. Nu înseamnă însă că orice proprietar va plăti automat mai mult.

În prezent, impozitul pe clădire este calculat pornind de la o valoare impozabilă stabilită prin Codul fiscal, la care se aplică o cotă decisă la nivel local. În noul model, accentul ar urma să se mute către valoarea proprietății și diferențele existente între piețele imobiliare din diverse zone.

Unul dintre efectele importante ale reformei este că două apartamente cu aceeași suprafață ar putea ajunge să aibă impozite diferite.

Explicația este simplă: un apartament de 70 de metri pătrați aflat într-o zonă în care proprietățile se vând la prețuri ridicate are o valoare de piață diferită față de un apartament identic ca suprafață situat într-o localitate sau zonă cu prețuri mai mici.

Prin urmare, suprafața nu ar mai fi singurul reper relevant.

Sistemul e-Proprietatea este gândit tocmai pentru a centraliza informațiile despre imobile și pentru a permite determinarea unor valori de referință cât mai apropiate de realitatea pieței. Ideea este ca baza de impozitare să reflecte mai bine diferențele dintre proprietăți și dintre zone.

Nu toate locuințele vor avea aceeași evoluție a taxei

Aici apare una dintre cele mai importante nuanțe ale reformei. O creștere a impozitului este mai probabilă în cazul proprietăților aflate în zone unde valorile imobiliare sunt ridicate și unde actuala valoare fiscală este mult sub nivelul de piață.

În schimb, pentru locuințele cu valori de piață mai reduse, diferența față de actualul sistem poate fi mult mai mică. În anumite situații, calculele prezentate public arată chiar posibilitatea unei taxe mai mici decât cea rezultată prin actualul mecanism.

Asta înseamnă că nu poate fi stabilită, în acest moment, o singură creștere procentuală valabilă pentru toți proprietarii.

Modificările aplicate impozitelor locale în 2026 au fost gândite ca o etapă intermediară înaintea trecerii la un sistem bazat pe valoarea de piață.

Guvernul a majorat baza de impozitare pentru clădiri, stabilind o valoare de referință de 2.677 de lei pe metrul pătrat pentru locuințele cu finisaje standard. Executivul a descris această modificare drept o etapă tranzitorie până la operaționalizarea sistemului automat de evaluare.

Cu alte cuvinte, proprietarii nu au ajuns încă la forma finală a sistemului anunțat pentru 2027.

Reforma a fost amânată de mai multe ori

Trecerea la impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață nu este o idee apărută în 2026. România lucrează de mai mulți ani la schimbarea mecanismului de taxare.

Ministerul Finanțelor explica încă din 2024 că implementarea reformei presupune dezvoltarea unor sisteme informatice și folosirea unor modele specifice pentru evaluarea proprietăților. Atunci, termenul de aplicare a unor modificări din Codul fiscal fusese deja amânat.

Între timp, reforma a suferit și o schimbare importantă de statut: în iunie 2026, Guvernul a anunțat că impozitarea proprietăților la valoarea de piață a fost eliminată din PNRR, însă România intenționează să continue reforma și în afara acestui mecanism de finanțare și condiționalitate.

Pentru contribuabil, cea mai importantă schimbare nu este doar apariția unei eventuale taxe mai mari, ci faptul că valoarea locuinței va deveni un element mult mai important în stabilirea impozitului.

Astfel, proprietarii vor trebui să urmărească trei lucruri: valoarea atribuită imobilului în noul sistem, modul în care este stabilită cota de către administrația locală și regulile finale după care va fi făcut calculul.

Până la apariția formulei definitive și a tuturor normelor de aplicare, orice calcul privind impozitul exact din 2027 trebuie privit ca o estimare.

Cert este că direcția reformei este una diferită de sistemul tradițional: impozitarea ar urma să fie mai strâns legată de valoarea economică a proprietății și de piața imobiliară din zona în care aceasta se află.

Datele centralizate de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România arată că proprietarii nu sunt expuși doar riscului de a-și pierde sau deteriora propriile bunuri.

Un incident produs în locuință poate afecta apartamentele vecinilor, spațiile comune, autoturisme sau alte bunuri aflate în apropiere, iar costurile pot ajunge în sarcina celui considerat responsabil.

Din totalul de circa 2,3 milioane de lei achitat în primul trimestru din 2026, aproape 452.000 de lei au fost plătiți pentru cele mai mari 30 de dosare de daună.

Cele mai consistente despăgubiri au fost înregistrate în Ilfov, Sibiu, Dâmbovița, Cluj și București.

Cea mai mare sumă achitată într-un singur caz a fost de 57.000 de lei.

Potrivit UNSAR, asemenea situații arată că valoarea unui prejudiciu produs altor persoane poate deveni semnificativă, chiar dacă incidentul pornește de la o problemă aparent obișnuită dintr-o locuință.

O problemă la instalații poate costa vecinii

Răspunderea civilă inclusă într-o poliță facultativă poate interveni atunci când proprietarul asigurat este considerat responsabil pentru producerea unui prejudiciu unei alte persoane.

Un exemplu frecvent este reprezentat de incidentele care implică instalațiile unei locuințe. O defecțiune poate provoca o inundație care afectează unul sau mai multe apartamente, iar proprietarul locuinței de la care a pornit problema poate fi obligat să suporte costurile remedierii pagubelor.

În funcție de prevederile contractuale, polița poate acoperi aceste prejudicii în limita sumei pentru care a fost încheiată asigurarea.

Riscurile nu se limitează însă la avarii produse în interiorul clădirii. UNSAR a dat ca exemplu și un incident recent din București, unde bucăți de beton desprinse de la balconul unui apartament situat la etajul al șaptelea au avariat un autoturism parcat în apropiere. În acest caz nu au fost raportate victime.

Valoarea unei asemenea protecții depinde în primul rând de condițiile poliței. Limita de răspundere, riscurile acoperite și excluderile pot fi diferite de la un contract la altul.

Reprezentanții UNSAR atrag atenția că limita de răspundere ar trebui stabilită ținând cont de caracteristicile locuinței și de riscurile la care aceasta este expusă.

Cu alte cuvinte, nu este suficient ca proprietarul să aibă o poliță facultativă. Este important să verifice și ce anume acoperă aceasta și în ce limite poate fi acordată despăgubirea.

Doar două din zece locuințe au poliță facultativă

În România există o diferență importantă între asigurarea obligatorie a locuinței, cunoscută sub denumirea de PAD, și o poliță facultativă.

PAD oferă protecție pentru trei riscuri catastrofale: cutremur, inundații provocate de cauze naturale și alunecări de teren, în condițiile prevăzute de legislație.

O asigurare facultativă poate extinde protecția asupra altor riscuri, în funcție de contract. Printre acestea se pot afla incendiul, explozia, furtuna, anumite avarii ale instalațiilor, deteriorarea bunurilor din locuință sau răspunderea civilă față de terți.

Prin urmare, existența unei polițe PAD nu înseamnă automat că proprietarul este acoperit și pentru prejudiciile provocate vecinilor.

Potrivit datelor prezentate de UNSAR, aproximativ 20% dintre locuințele din România sunt protejate printr-o asigurare facultativă.

Organizația, care reunește 23 de companii de asigurări și reasigurări, susține că membrii săi reprezintă peste 90% din piața locală de profil.

Din fotografii se vede că vegetația plantată în zonă s-a extins peste băncile destinate trecătorilor. Plantele au crescut atât de mult încât acoperă o mare parte din suprafața băncilor, iar în unele locuri ramurile și frunzele ajung până la nivelul aleilor. Orădeanca se întreabă de ce reprezentanții municipalității nu mai trec prin zonă, una ultracentrală, măcar periodic, pentru a vedea dacă sunt sau nu probleme, poate așa ar fi văzut vegetația luxuriantă care a acaparat băncile. Sau poate este un nou trend în amenajarea peisagistică.

Pentru a afla dacă situația va fi remediată, bihon.ro a solicitat un punct de vedere Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Oradea. Directorul Sebastian Marchiș ne-a transmis că, în baza imaginilor transmise, urmează să se intervină.

„Ne ocupăm. Vom toaleta.” a precizat Marchiș.

Potrivit directorului din PMO, plantele care au acoperit băncile sunt glicine, plante cățărătoare cu flori parfumate, iar soluția avută în vedere este dirijarea lor pe structurile pergolelor din zonă.

Cei cinci ani nu se calculează însă direct de la data abaterii, iar termenul poate fi suspendat sau întrerupt. Din acest motiv, o amendă rutieră nu „dispare” automat după cinci ani.

În cât timp poate fi aplicată o amendă rutieră

Regula generală este prevăzută de articolul 13 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Aplicarea amenzii contravenționale se prescrie în termen de șase luni de la data săvârșirii faptei.

De exemplu, dacă abaterea este comisă pe 10 ianuarie, procesul-verbal prin care se aplică amenda trebuie întocmit, în principiu, în intervalul legal de șase luni. După expirarea acestui termen, autoritatea nu mai poate aplica valabil sancțiunea, dacă pentru situația respectivă nu există o regulă specială.

Calculul este diferit în cazul contravențiilor continue. Pentru acestea, termenul începe să curgă din momentul încetării faptei. O contravenție este considerată continuă atunci când încălcarea unei obligații legale se desfășoară în timp, fără întrerupere.

Legile speciale pot stabili alte termene de prescripție, însă pentru majoritatea abaterilor prevăzute de Codul rutier se aplică regula generală de șase luni.

Termenul este important mai ales atunci când șoferul nu este oprit pe loc, iar abaterea este constatată ulterior cu ajutorul unui mijloc tehnic. Pentru a stabili dacă sancțiunea a fost aplicată în termen contează data săvârșirii faptei și data aplicării sancțiunii înscrisă în procesul-verbal, nu momentul în care șoferul primește documentul.

Procesul-verbal trebuie comunicat în două luni

Aplicarea sancțiunii și comunicarea procesului-verbal sunt două etape distincte.

Dacă șoferul este prezent atunci când documentul este întocmit și primește un exemplar, procesul-verbal îi este înmânat pe loc. Dacă persoana nu este prezentă sau refuză să semneze, documentul trebuie comunicat ulterior prin modalitățile prevăzute de lege.

Articolul 14 din OG nr. 2/2001 prevede că executarea amenzii se prescrie dacă procesul-verbal nu a fost comunicat contravenientului în cel mult două luni de la data aplicării sancțiunii.

Prin urmare, termenul de două luni nu curge, de regulă, de la data abaterii, ci de la momentul aplicării sancțiunii. Chiar dacă procesul-verbal a fost întocmit în interiorul perioadei de șase luni, autoritatea trebuie să respecte și termenul legal de comunicare.

Simplul fapt că un șofer spune că nu a văzut sau nu a primit plicul nu demonstrează automat că procesul-verbal nu a fost comunicat legal. Pentru clarificarea situației trebuie verificate confirmarea poștală, un eventual refuz de primire și celelalte documente întocmite în procedura de comunicare.

După cât timp se prescrie executarea silită

După comunicarea procesului-verbal și după ce acesta devine titlu executoriu, amenda este transmisă, de regulă, organului fiscal competent. Pentru persoanele fizice, recuperarea sumelor se face în mod obișnuit prin direcția locală de taxe și impozite.

Articolul 215 din Codul de procedură fiscală stabilește că dreptul autorității de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în cinci ani. Regula se aplică în mod expres și creanțelor rezultate din amenzi contravenționale.

Cei cinci ani încep să curgă la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul de a cere executarea silită. Astfel, dacă acest drept apare în cursul anului 2026, termenul începe, în principiu, la 1 ianuarie 2027 și s-ar împlini la sfârșitul anului 2031.

Calculul concret depinde însă de momentul în care procesul-verbal a devenit executoriu și de eventualele situații în care termenul a fost suspendat sau întrerupt.

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că amenzile contravenționale sunt executate potrivit regulilor fiscale și că termenul aplicabil dreptului de a cere executarea silită este cel de cinci ani prevăzut de Codul de procedură fiscală.

De ce termenul de cinci ani poate începe din nou

Prescripția executării silite nu curge întotdeauna neîntrerupt până la împlinirea perioadei de cinci ani. Codul de procedură fiscală prevede situații în care termenul poate fi suspendat sau întrerupt.

Un act de executare silită efectuat legal poate întrerupe prescripția, iar după întrerupere începe să curgă un nou termen. Plata parțială sau recunoașterea datoriei poate avea, de asemenea, efectele prevăzute de lege asupra prescripției.

O somație, o poprire sau un alt act legal de executare realizat înainte de expirarea perioadei poate modifica momentul în care se împlinește prescripția.

Și suspendarea influențează calculul, deoarece perioada în care prescripția este suspendată nu este tratată la fel ca perioada în care termenul curge în mod normal.

Din acest motiv, situația unei amenzi vechi nu poate fi stabilită doar în funcție de anul în care a fost primită. Pentru un calcul corect trebuie analizat întregul dosar fiscal, nu doar procesul-verbal inițial.

Amenda nu se șterge automat după prescripție

Dacă termenul de prescripție s-a împlinit fără să fi fost întrerupt sau suspendat, organul fiscal nu mai poate continua legal executarea silită a creanței.

Persoana vizată poate cere autorității fiscale să constate prescripția și să îi comunice situația debitului. Dacă executarea continuă, actele pot fi contestate prin procedurile prevăzute de lege.

Prescripția nu trebuie confundată cu anularea procesului-verbal. Anularea presupune existența unor probleme privind legalitatea sau temeinicia sancțiunii, în timp ce prescripția privește expirarea termenului în care sancțiunea putea fi aplicată, comunicată sau executată, în funcție de etapa în care se află cazul.

Procesul-verbal de contravenție poate fi contestat în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare. Plângerea se depune la judecătoria competentă, potrivit regulilor aplicabile contravenției.

În cazul sancțiunilor rutiere, înregistrarea plângerii suspendă executarea amenzii și a sancțiunilor contravenționale complementare, în condițiile Codului rutier.

Termenul de 15 zile pentru contestare este diferit de termenul de prescripție. Dacă șoferul consideră că procesul-verbal este nelegal, conține date greșite sau sancțiunea a fost aplicată după expirarea termenului legal, așteptarea prescripției de cinci ani nu înlocuiește contestarea.

Nerespectarea termenului pentru depunerea plângerii poate limita posibilitatea de a contesta ulterior procesul-verbal pe fond. Procedura de contestare și efectele plângerii contravenționale sunt reglementate de Codul rutier și de OG nr. 2/2001.

Plata amenzii nu trebuie amânată în așteptarea prescripției

În termenul indicat în procesul-verbal, contravenientul poate beneficia, după caz, de mecanismul de plată redusă prevăzut de legislație.

Regula concretă trebuie verificată pentru fiecare sancțiune, deoarece legislația privind plata redusă a unor amenzi a fost modificată, iar regimul poate diferi în funcție de categoria contravenției.

Așteptarea prescripției poate fi riscantă. Autoritatea poate începe executarea silită, poate institui popriri și poate urmări veniturile sau bunurile persoanei datornice. În plus, un act legal de executare poate întrerupe termenul și poate face să înceapă o nouă perioadă de prescripție.

Dacă amenda a fost plătită, dovada achitării trebuie păstrată. Documentul poate fi folosit pentru corectarea situației dacă suma continuă să apară în evidențele fiscale.

Cele trei termene importante

Pentru o amendă de circulație trebuie analizate trei termene: sancțiunea se aplică, de regulă, în cel mult șase luni de la săvârșirea faptei; procesul-verbal trebuie comunicat în maximum două luni de la aplicarea sancțiunii; iar dreptul de a cere executarea silită se prescrie, în principiu, în cinci ani calculați de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept.

Ultimul termen poate fi suspendat sau întrerupt, motiv pentru care fiecare situație trebuie verificată în funcție de toate documentele emise de poliție și de organul fiscal.

Informațiile au caracter general și se bazează pe OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 și Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în formele disponibile la momentul redactării.

Pentru o amendă concretă, mai ales dacă a început deja executarea silită, poate fi necesară consultarea unui avocat sau a unui specialist în drept contravențional și fiscal.

Ce se întâmplă cu Poliția Locală

Poliția Locală nu ar urma să fie absorbită integral în Poliția Română, dar ar înceta treptat să funcționeze ca structură paralelă de ordine publică. Atribuțiile privind ordinea și siguranța ar trece la Poliția Română, în timp ce primăriile ar păstra competențele administrative, precum parcările, disciplina în construcții, comerțul sau mediul.

Polițiștii locali care îndeplinesc standardele profesionale, medicale și de integritate ar putea fi integrați în Poliția Română, în limita necesarului de personal.

Totodată, atribuțiile Poliției și Jandarmeriei ar urma să fie delimitate mai clar. Poliția ar gestiona ordinea publică de zi cu zi, prevenirea și combaterea criminalității și activitatea de poliție judiciară, în timp ce Jandarmeria s-ar concentra pe evenimente de amploare, restabilirea ordinii în situații grave, protecția unor obiective și intervențiile în situații de criză.

Pașapoarte, permise și înmatriculări, într-o singură structură

Programul propune și înființarea unei Autorități Naționale pentru Servicii Publice. Aici ar urma să fie reunite serviciile de pașapoarte, evidența persoanelor, permise de conducere, înmatriculări și partea administrativă a Imigrărilor.

Cetățenii și firmele ar urma să aibă la dispoziție puncte integrate și o platformă comună pentru depunerea documentelor, programări, plăți și urmărirea solicitărilor.

Și aparatul central al MAI ar urma să fie restructurat, prin reducerea nivelurilor ierarhice, comasarea structurilor cu atribuții similare și diminuarea numărului de funcții de conducere. Serviciile de suport, precum achizițiile, resursele umane, logistica, contabilitatea și IT-ul, ar putea fi reunite.

Programul propune și ca avansarea angajaților să depindă mai mult de performanță și competențe, iar funcțiile de conducere să fie ocupate pe criterii transparente. Pentru unele funcții cu risc ridicat sunt prevăzute verificări periodice de integritate, testarea poligraf fiind menționată doar ca instrument complementar.

În cazul pensiilor de serviciu, documentul nu stabilește o nouă formulă de calcul, dar propune diferențierea între personalul expus permanent riscurilor operative și angajații care desfășoară în principal activități administrative.

Schimbări și în combaterea drogurilor

O altă direcție vizează concentrarea resurselor polițienești asupra rețelelor de distribuție a drogurilor și circuitelor financiare ale traficanților. În cazul consumului, accentul prevenirii ar urma să se mute mai mult spre sănătatea publică.

Aparatele rapide folosite în trafic pentru depistarea drogurilor ar urma să fie înlocuite cu echipamente omologate, cu o rată minimă de eroare. În același timp, programul își propune reducerea la sub 48 de ore a timpului de așteptare pentru rezultatele analizelor toxicologice.

Violența domestică și prevenirea femicidului sunt, de asemenea, incluse între priorități, prin monitorizarea mai strictă a ordinelor de protecție, extinderea monitorizării electronice și îmbunătățirea evaluării riscului.

Programul mai prevede măsuri pentru siguranța minorilor în școli și online, posibilitatea depunerii online a plângerilor și petițiilor, extinderea camerelor corporale pentru structurile operative și modernizarea sistemului 112, inclusiv pentru localizarea mai rapidă a apelanților.

Reorganizarea este, în acest moment, parte a programului de guvernare propus, astfel că măsurile nu reprezintă modificări deja intrate în vigoare.

Noua lege stabilește mai multe direcții pentru dezvoltarea sectorului. Printre acestea se numără modernizarea infrastructurii din stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice, diversificarea serviciilor oferite turiștilor și creșterea standardelor de calitate.

Un alt obiectiv îl reprezintă susținerea cercetării și inovării în domeniul turismului de sănătate. Sunt vizate, de asemenea, programele de formare profesională și dezvoltarea unor servicii care să combine componenta medicală cu cea turistică.

Legea pune accent și pe promovarea stațiunilor românești, atât pe piața internă, cât și în străinătate. Autoritățile vor trebui să urmărească dezvoltarea unor oferte turistice integrate și să adapteze strategia națională la evoluția cererii și la tendințele de pe piața internațională.

Una dintre diferențele importante față de forma inițială a proiectului este legată de bani. Propunerea legislativă a pornit cu ideea unor mecanisme financiare dedicate, inclusiv facilități fiscale și forme suplimentare de sprijin pentru investiții. În forma adoptată de Parlament, aceste instrumente nu au mai fost introduse ca măsuri distincte.

Finanțarea măsurilor de dezvoltare urmează să fie realizată prin instrumentele și programele existente, inclusiv prin planul de acțiune aferent strategiei naționale pentru dezvoltarea turismului balnear. Proiectul prevede și utilizarea fondurilor europene și a programelor naționale pentru investiții în infrastructură.

Prin urmare, recunoașterea turismului balnear drept domeniu strategic creează un cadru și stabilește direcții de acțiune, însă efectele concrete vor depinde de proiectele care vor fi finanțate și de modul în care Guvernul și autoritățile locale vor pune în aplicare strategia.

Proiectul trebuie promulgat și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.

Cursurile anului școlar 2026-2027 au început pe 7 septembrie 2026, iar acordarea burselor continuă să se bazeze pe metodologia-cadru aprobată prin HG nr. 732/2025, cu modificările aplicabile noului an școlar.

Prima plată, pe 20 noiembrie

Potrivit metodologiei, bursele sunt plătite lunar de unitățile de învățământ, în data de 20, pentru luna precedentă. Dacă această dată cade într-o zi nelucrătoare, plata se face în ziua lucrătoare anterioară.

La începutul anului școlar, sumele aferente lunilor septembrie și octombrie sunt centralizate împreună. Cum 20 noiembrie 2026 cade într-o zi de vineri, aceasta este data la care ar urma să fie făcută prima plată, pentru ambele luni.

Până pe 20 octombrie, școlile trebuie să transmită inspectoratelor sumele estimate necesare, numărul beneficiarilor și repartizarea acestora pe categorii de burse. Până pe 25 octombrie, inspectoratele centralizează informațiile și le transmit Ministerului Educației și Cercetării.

Pe baza acestor solicitări și în limita bugetului aprobat, ministerul face deschiderile de credite bugetare, iar școlile virează efectiv banii către elevi.

Calendarul primei plăți este, astfel: 20 octombrie – școlile transmit datele inspectoratelor; 25 octombrie – inspectoratele trimit centralizarea ministerului; după centralizare – ministerul face deschiderile de credite; 20 noiembrie – sunt plătite bursele pentru septembrie și octombrie.

Ulterior, mecanismul se repetă lunar. Școlile transmit până în data de 20 sumele estimate și numărul beneficiarilor, inspectoratele trimit datele ministerului până pe 25, iar bursele sunt achitate în data de 20 a lunii următoare. Responsabilitatea pentru plata la termen revine ordonatorilor de credite ai unităților de învățământ.

Cât valorează bursele

Cuantumurile de referință pentru anul școlar 2026-2027 sunt de 450 de lei pe lună pentru bursa de merit și de câte 300 de lei pe lună pentru bursa socială și cea tehnologică.

Sumele pot fi suplimentate de unitățile de învățământ din fonduri acordate de autoritățile locale sau din alte venituri care pot fi folosite legal în acest scop.

Bursa socială se acordă și în perioadele de vacanță, în condițiile prevăzute de metodologia-cadru. În schimb, bursele de merit și cele tehnologice sunt legate în principal de perioada cursurilor, cu excepțiile prevăzute pentru elevii din clasele terminale și pentru perioadele de pregătire și susținere a examenelor.

Bursele pot fi achitate prin transfer bancar sau în numerar. Școlile nu pot obliga elevii sau părinții să deschidă un cont la o anumită bancă pentru încasarea banilor.

În ceea ce privește bursa de merit, cadrul actual prevede acordarea acesteia primilor 15% dintre elevii fiecărei clase care îndeplinesc criteriul de medie. Elevii care au aceeași medie cu ultimul beneficiar rezultat după aplicarea procentului sunt incluși suplimentar.

În metodologia aplicată în anul precedent, pragul de referință a fost media anuală de cel puțin 9,00. Sunt prevăzute și situații speciale pentru elevii de clasa a IX-a admiși pe baza rezultatelor obținute la anumite olimpiade naționale sau internaționale recunoscute de Ministerul Educației.

Termen și pentru școlile particulare și confesionale

Unitățile de învățământ particular și confesional care au elevi eligibili pentru bursele finanțate potrivit legii trebuie să transmită anual inspectoratelor, până pe 20 octombrie, sumele estimate și numărul beneficiarilor, pe categorii.

Tot până la această dată, în situațiile prevăzute de metodologie, informațiile necesare finanțării trebuie transmise și unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora funcționează școlile.

Burse de merit de 450 de lei pentru elevi. Diriginții întocmesc listele beneficiarilor până pe 1 octombrie