Aproximativ 30 de vinificatori din Ungaria, Transilvania, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia, Croația și Serbia au adus pe malul Crișului o selecție variată de vinuri, completată de produse artizanale.

VinLaMal 17.05.2026 FOTO: Festum Varadinum

Prima seară, debut de succes

Prima seară a adunat sute de persoane la plimbare care au savurat un pahar de vin alături de prieteni și au ascultat pe Bozont és a Vakvarjak, The Klezmer of JCC Oradea, Sárik Péter Trio & Koszika și Ladánybene 27, una dintre cele mai cunoscute formații reggae din Ungaria.

Sâmbătă seara, petrecerea a continuat pe mal cu același entuzism. Atmosfera a fost întreținută de orădeanca Si Mai Mela, No Cable Acoustic, Luiza Zan și Gyárfás István Trio, iar seara se încheie Váradi Roma Café, o trupă cunoscută în Ungaria pentru combinația de jazz, pop și muzică romă.

Concerte în ultima seară de VinLaMal

Duminică seara pe scena de pe malul Crișului Repede vor urca trupele Gryllus Vilmos și Subtones care vor încheia astfel ediția cu numărul patru.

Moldoveanul a fost prins în noaptea de 15 mai 2023, în apropierea liniei de graniță dintre România și Ungaria, lângă Girișu de Criș, în timp ce transporta 12 migranți afro-asiatici. A recunoscut că i-a preluat din Timișoara, la indicațiile primite de la un alt cetățean moldovean prin Whatsapp, aplicația unde a primit și coordonatele unde trebuia să-i debarce.

Polițiștii de frontieră au aflat că Renat Chistol urma să primească 1.200 de euro după ce trimitea celui care îl angajase un clip video cu momentul în care îi lăsa pe migranți în zona de graniță. Tânărul a relatat că bărbatul care i-a promis banii îl contactase în urmă cu un an și jumătate și i-a propus să facă un transport de migranți, dar l-a refuzat, știind că e ilegal.

Însă problemele de sănătate ale mamei sale și nevoia de bani l-au determinat ca, înainte cu câteva săptămâni de a fi prins în Bihor, să-l contacteze el pe conaționalul său și să-l întrebe dacă nu are „ceva de lucru”. Așa a ajuns să plece cu dubița sa la Timișoara, de unde i-a preluați pe cei 12 afro-asiatici, toți intrați în România cu vize de muncă. Aceștia din urmă au recunoscut că voiau să ajungă într-o țară din Occident.

Renat Chistol nu s-a prezentat în fața Tribunalului Bihor și nici a Curții de Apel Oradea, motivând că este plecat în străinătate. A fost condamnat definitiv în decembrie 2025 la 3 ani de închisoare cu executare și a fost dat în urmărire internațională. Judecătorii bihoreni au hotărât să-i confiște aproape 10.000 de lei, contravaloarea mașinii cu care i-a transportat pe migranți.

„Pentru mulți dintre jucători este o performanță importantă, pe care nu au mai întâlnit-o până acum. Acest parcurs ne obligă însă ca și sezonul viitor să fim din nou la înălțime. Îmi doresc ca pe viitor să avem o echipă solidă și să reușim să terminăm pe primele două locuri, pentru a promova direct în Liga I”, a mai spus antrenorul formației orădene, care și-ar dori și la Oradea tribune mai pline visând chiar la 10.000 de spectatori.

„Îmi doresc ca și la Oradea să avem la stadion 8.000, 9.000 sau 10.000 de suporteri, așa cum am văzut la Hunedoara. Fiecare joc trebuie să fie o sărbătoare pentru noi. Le mulțumim tuturor celor care au fost alături de echipă în acest sezon și îi așteptăm în număr cât mai mare și din sezonul viitor”, a afirmat Erik Lincar.

România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a clasat pe locul al treilea, cu 296 de puncte, la finala care s-a desfășurat la Viena.

Conform tradiției Eurovision, concursul de anul viitor se va desfășura în Bulgaria. AGERPRES

Subiectul a revenit recent în atenția angajaților după ce, pe platformele dedicate relațiilor de muncă, tot mai multe persoane au întrebat dacă încetarea unui contract pe durată determinată le oferă dreptul la șomaj. Specialiștii în legislația muncii arată că răspunsul este afirmativ, întrucât expirarea termenului unui contract este considerată un motiv neimputabil salariatului.

Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj prevede că pot primi indemnizație persoanele cărora le încetează raporturile de muncă din motive care nu țin de vina lor. În această categorie intră și situațiile în care contractul individual de muncă ajunge la termenul final stabilit de angajator și angajat.

Cine poate beneficia de indemnizație după expirarea contractului de muncă

Pe lângă expirarea unui contract determinat, legislația mai include printre motivele neimputabile concedierea pentru desființarea postului, concedierea pentru inaptitudine fizică sau psihică, necorespunderea profesională ori retragerea avizelor necesare pentru exercitarea profesiei. Tot aici se încadrează și încetarea misiunii în cazul muncii temporare sau reintegrarea unui salariat concediat anterior în mod nelegal.

Accesul efectiv la indemnizația de șomaj nu este însă automat. Solicitantul trebuie să dovedească un stagiu minim de cotizare de cel puțin 12 luni realizat în ultimele 24 de luni anterioare depunerii cererii. În același timp, persoana nu trebuie să obțină venituri mai mari decât valoarea Indicatorului Social de Referință, stabilit în prezent la 660 de lei, și nici să îndeplinească condițiile de pensionare.

Cererea trebuie depusă la agenția pentru ocuparea forței de muncă de la domiciliu sau reședință, iar termenul este esențial. Dacă solicitarea este înregistrată în maximum 10 zile de la încetarea contractului, indemnizația se acordă chiar din ziua următoare pierderii locului de muncă. În cazul depunerii după acest interval, drepturile se acordă doar de la data înregistrării cererii. Legea stabilește însă un termen-limită de 12 luni de la încetarea contractului, după care dreptul se pierde definitiv.

Termenele și condițiile care pot face diferența între acordarea și pierderea șomajului

Există și perioade care nu sunt luate în calcul la stabilirea stagiului minim de cotizare. Printre acestea se află anumite suspendări ale raporturilor de muncă, perioadele dintre suspendare și reluarea activității sau intervalele legate de reintegrarea în muncă după litigii. De asemenea, lunile deja utilizate pentru obținerea unei indemnizații anterioare de șomaj nu mai pot fi valorificate pentru un nou drept.

Valoarea indemnizației diferă în funcție de vechimea în muncă. Pentru persoanele care au acumulat minimum un an de cotizare, suma de bază este egală cu ISR, adică 660 de lei în 2026. Pentru stagiile mai mari se adaugă procente calculate din media veniturilor salariale din ultimele 12 luni de activitate.

Astfel, persoanele cu cel puțin trei ani de cotizare primesc un supliment de 3%, cele cu minimum cinci ani beneficiază de 5%, iar pentru vechimi de peste 10 ani procentul ajunge la 7%. Salariații cu peste 20 de ani de cotizare pot primi un plus de 10% peste suma de bază.

Durata acordării indemnizației variază și ea în funcție de vechime. Cei care au cotizat cel puțin un an pot primi șomaj timp de șase luni. Pentru un stagiu de minimum cinci ani, perioada crește la nouă luni, iar persoanele cu peste 10 ani de cotizare pot beneficia de indemnizație timp de un an.

În schimb, angajații care își dau demisia, încetează contractul prin acordul părților, sunt concediați disciplinar sau ies la pensie nu pot solicita indemnizație de șomaj. Din acest motiv, specialiștii recomandă verificarea atentă a temeiului legal înscris în documentele de încetare a contractului de muncă înainte de semnare, deoarece acesta influențează direct dreptul la sprijin financiar din partea statului.

Studiul de fezabilitate și celelalte documente necesare sunt deja finalizate. Primarul Török ne-a declarat că, în perioada următoare vor fi analizate detaliile tehnice ale proiectului pentru organizarea licitației, întreaga procedură fiind gestionată de Agenția Națională pentru Locuințe. Odată cu aprobarea construirii noului bloc, administrația locală intenționează să înceapă și amenajarea infrastructurii aferente cartierului, inclusiv rețeaua de drumuri și locurile de parcare necesare zonei rezidențiale.

În Salonta au fost construite până acum aproximativ 300 de apartamente ANL, iar pe lista de așteptare se află în prezent circa 70 de solicitări. Primarul Salontei susține că există în continuare interes pentru astfel de locuințe, inclusiv din partea persoanelor din localitățile învecinate care lucrează în municipiu. Acestea pot depune cereri pentru repartizarea unei locuințe.

Clădirea devenise sediul primăriei în urma transformării căminului cultural. Pentru a putea funcționa, primăria a fost mutată, potrivit primarului Barcui Barna, în sediul fostei școli gimnaziale, în baza unui contract de comodat, cu titlu gratuit, semnat cu biserica romano-catolică. Pentru că noul spațiu nu asigură condițiile necesare pentru buna desfășurare a activității, primarul din Petreu a depus solicitări la Ministerul Dezvoltării.

Printr-un proiect derulat de Compania Națională de Investiții, în valoare de 7 milioane de lei, anul trecut a început construcția noului sediu al primăriei, o clădire cu regim de înălțime parter plus un etaj. Potrivit informațiilor primite de la primarul din Petreu, noul sediu va avea 12 birouri, o sală de ședințe, spații administrative și tehnice, încălzirea fiind asigurată prin intermediul pompelor de căldură, iar pe acoperiș vor fi montate panouri fotovoltaice, care vor asigura o parte din energia electrică.

Primarul Barcui Barna și-a exprimat speranța că lucrările vor respecta graficul stabilit, iar până la finalul acestui an să se poate realiza mutarea activității instituție în noul sediu. Investiția derulată de CNI include și dotarea cu mobilier și echipamente IT.

Interesat de banii din portofele

Prima faptă din seria celor trei comise de Robert Orgovan spre finalul anului trecut a fost săvârșită la 17 noiembrie 2025, într-un magazin de pe Strada Primăriei, unde a furat 1.200 de lei din borseta unui client. A fost surprins de camerele de supraveghere și prins la scurt timp, iar polițiștii au găsit asupra lui banii furați, pe care i-au restituit păgubitului.

Reținut timp de 24 de ore, Orgovan nu s-a potolit și a trecut din nou la fapte. Pe 21 noiembrie 2025, în jurul orei 14:00, a intrat într-un magazin din complexul comercial situat pe Bulevardul Decebal, unde a făcut o nouă victimă. O femeie aflată la cumpărături s-a trezit fără portofelul pe care îl ținea într-un rucsac în timp ce analiza niște produse și care nu a fost atentă doar câteva momente. Imediat după comiterea faptei, hoțul a plecat într-un alt magazin, unde a aruncat portofelul din care a luat 900 de lei.

Patru zile mai târziu, Robert Orgovan a urcat în tramvaiul nr. 1, care se îndrepta spre gara din Oradea, unde a lăsat o femeie fără portofelul în care aceasta avea 1.500 de lei. A luat banii și a aruncat portofelul într-un pasaj pietonal din zona gării, moment care a fost înregistrat de camerele de supraveghere. Polițiștii de la Ordine Publică l-au prins la scurt timp, iar Orgovan a recunoscut atât furtul din tramvai, cât și cel comis cu câteva zile înainte într-un magazin, banii găsiți asupra lui la percheziție fiind returnați către victimele sale.

Pedeapsa aplicată de Judecătoria Oradea pentru toate aceste fapte nu este definitivă, iar pentru că sentința poate fi atacată cu apel, instanța a decis ca bărbatul să rămână în spatele gratiilor, acolo unde se află, cu mandat de arestare, din 27 noiembrie 2025.

Pe lista infractorilor căutați

Robert Orgovan are o lungă experiență în domeniul furturilor comise în magazine și mijloace de transport în comun din Oradea. În urmă cu 8 ani, a ajuns în închisoare după mai multe astfel de fapte, fiind prins când cobora dintr-un tramvai, unde îl lăsase fără portofel pe un călător.

Eliberat din penitenciar în primăvara anului 2019, s-a reîntors la obișnuita sa ocupație. A furat mai multe portofele, iar printre victimele sale s-a numărat atunci un bărbat care se oprise pe o bancă din centrul Oradei. A fost condamnat la 10 luni de închisoare și a fost dat în urmărire națională. După ce a fost prins și a executat pedeapsa, și-a dat din nou în petic, iar în 2021 a încercat să fure din buzunarele unor persoane chiar în sediul Primăriei Oradea.

În luna aprilie a acestui an, Robert Orgovan a fost condamnat de Judecătoria Marghita la 5 ani și 6 luni de închisoare, într-un dosar în care a fost acuzat că l-a lovit pe un alt bărbat, cu care a avut un conflict chiar în boxa acuzaților. Victima s-a ales cu patru dinți sparți și a cerut 15.000 de euro daune morale, solicitare respinsă de instanță. În stabilirea pedepsei, și aceasta nedefinitivă, judecătorul de caz a ținut cont de mai multe condamnări pronunțate în cazul bărbatului, în perioada 2021-2024.

Propunerea modifică Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și vine pe fondul unor critici legate de modul în care unele unități protejate funcționează în prezent. Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ permite apariția unor practici în care aceste entități acționează mai degrabă ca intermediari comerciali decât ca structuri de integrare profesională pentru persoane cu dizabilități.

Concret, proiectul redefinește noțiunea de unitate protejată autorizată și stabilește condiții mai clare pentru funcționarea acestora. Potrivit noilor reguli propuse, o unitate protejată ar trebui să aibă minimum trei angajați cu dizabilități, iar aceștia să reprezinte cel puțin 30% din numărul total al salariaților. Totodată, timpul de lucru cumulat al persoanelor cu handicap ar trebui să reprezinte minimum jumătate din totalul orelor lucrate în cadrul structurii.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează cine va putea înființa astfel de unități. Dacă legislația actuală permite oricărei persoane fizice sau juridice să organizeze o unitate protejată, proiectul restrânge semnificativ această posibilitate. În viitor, doar persoanele cu dizabilități care desfășoară activități economice independente, întreprinderile sociale de inserție și organizațiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale ar putea avea acest drept. În cazul asociațiilor și fundațiilor, acestea ar trebui să demonstreze și că au ca obiectiv protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Proiectul introduce și reguli noi privind activitatea economică desfășurată de unitățile protejate. Acestea ar putea participa la proceduri de achiziții publice sau private atât individual, cât și în asociere cu alte unități protejate autorizate. Totuși, produsele și serviciile oferite în cadrul contractelor ar trebui să fie realizate prin munca persoanelor cu dizabilități angajate în aceste structuri.

Textul legislativ prevede explicit că unitățile protejate nu vor mai putea comercializa produse sau servicii care nu au legătură directă cu activitatea angajaților cu dizabilități. De asemenea, anumite produse sau servicii ar putea proveni de la alte unități protejate, însă numai dacă și acestea sunt realizate prin activitatea persoanelor cu dizabilități.

Schimbări sunt propuse și în privința controalelor. În prezent, verificările sunt realizate de ANAF, însă inițiatorii proiectului consideră că acestea urmăresc în principal aspectele fiscale și nu verifică suficient implicarea reală a persoanelor cu handicap în activitatea economică. Astfel, monitorizarea și controlul ar urma să fie realizate împreună de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. Procedurile de control ar urma să fie stabilite prin ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.

Inițiatorii afirmă în expunerea de motive că modificările sunt necesare pentru a elimina abuzurile și pentru a readuce unitățile protejate la scopul pentru care au fost create: integrarea profesională și sprijinirea persoanelor cu dizabilități prin activități economice reale.

Proiectul se află momentan în procedură parlamentară. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.