În urma incendiilor menționate au ars vegetație uscată, circa 20 de pomi fructiferi și aproximativ 20 de metri de lan de porumb.

Forțele de intervenție au reușit să împiedice propagarea flăcărilor la mai multe case.

foto: Vegetație, baloți de paie și o locuință, cuprinse de flăcări într-o singură zi, 04.08.2026

Incendiu la baloți de paie, în Diosig

Tot luni după-amiaza, pompierii militari din cadrul Stației Săcueni și Detașamentului 2 Oradea, în cooperare cu SVSU Diosig, au acționat timp de aproximativ cinci ore, pentru stingerea unui incendiu care a cuprins aproximativ 800 de baloți de paie, depozitați pe terenul unei ferme din localitatea Diosig.

Cercetările efectuate au indicat faptul că evenimentul a fost generat, cel mai probabil, de o țigară nestinsă aruncată la întâmplare.

Casă din Nucet și o magazie din Alparea, cuprinse de flăcări

Pompierii Stației Ștei au intervenit cu două autospeciale de lucru cu apă și spumă, pentru localizarea și lichidarea unui incendiu izbucnit la o locuință situată în localitatea Nucet.

„Incendiul, care, în momentul sosirii echipajelor, se manifesta violent și generalizat la mansarda din lemn și la acoperișul casei, a fost stins în aproximativ o oră și 30 de minute, pompierii salvând din calea flăcărilor parterul locuinței, casa învecinată și un șopron.

Evenimentul, a cărui cauză probabilă a constituit-o un scurtcircuit electric, s-a soldat cu arderea mansardei și acoperișului casei, pe o suprafață de circa 40 de metri pătrați.

Între orele 22:40 – 22:55, echipajele Gărzii 1 Mai și Detașamentului 1 Oradea au acționat pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la o magazie din cadrul unei gospodării din Alparea, comuna Oșorhei, reușind să împiedice propagarea acestuia la terasa semideschisă lipită de construcția în flăcări și la bunurile depozitate pe terasă (mobilier, bicicletă, materiale de construcții etc.) Forțele de intervenție au evacuat două butelii, preîntâmpinând producerea unei explozii”, se arată într-un comunicat transmis de purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, locotenent – colonel Camelia Roșca.

După stingerea incendiului, forțele de intervenție au continuat să acționeze la fața locului până la miezul nopții, pentru căutarea eventualelor focare ascunse și înlăturarea efectelor negative ale evenimentului.

Printre acestea se numără cea de procuror-general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și funcțiile de prim-procuror la trei unități de parchet din Bihor: Aleșd, Beiuș și Marghita. În cazul Parchetului Curții de Apel Oradea, funcția de conducere devine vacantă pe 1 ianuarie 2027, o dată cu terminarea mandatului de trei ani al actualului procuror general, Monica Matei. În schimb, coordonarea celorlalte trei parchete locale este asigurată de procurori delegați în aceste funcții: Raluca Iulia Pop (Aleșd), Anamaria Alina Vai (Beiuș) și Marinela Ciuperger (Marghita).

Candidaturile se pot depune până pe 21 august, iar prima probă – testarea psihologică – va avea loc pe 19 septembrie. Aceasta este urmată de un interviu, în cadrul căruia este evaluată inclusiv capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, precum și rezistența la stres.

În luna octombrie, candidații care au trecut de testarea psihologică vor susține proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, iar pe 14 noiembrie este programată proba scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.

Rezultatele finale vor fi anunțate după soluționarea contestațiilor, la începutul lunii decembrie.

În prezent, celelalte parchete din Bihor au la conducere prim-procurori numiți, cu mandate de trei ani: Bianca Vulcan (Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor), Lucian Pașca (Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea), ambii până pe 1 ianuarie 2028, și Mircea Brînzaș, numit la conducerea Parchetului Salonta până pe 1 ianuarie 2029.

La solicitarea candidatului, testul poate fi susținut în aceleași limbi în care este disponibilă și proba teoretică pentru obținerea permisului de conducere. Astfel, pe lângă limba română, șoferii pot opta pentru varianta în limba engleză, franceză, germană sau maghiară.

Promovarea testului nu este suficientă pentru reducerea perioadei în care dreptul de a conduce este suspendat. Legea impune și alte condiții care trebuie îndeplinite cumulativ.

Șoferii trebuie să aibă o vechime de cel puțin un an de la obținerea permisului de conducere și să demonstreze că au achitat toate amenzile contravenționale primite în calitate de conducători auto.

De asemenea, solicitarea privind reducerea suspendării trebuie depusă înainte de expirarea primelor două treimi din perioada de suspendare.

Dacă toate condițiile prevăzute de lege sunt îndeplinite, perioada de suspendare poate fi redusă cu o treime din durata stabilită inițial. În lipsa promovării testului sau dacă una dintre cerințele legale nu este respectată, suspendarea se execută integral.

Autoritățile recomandă șoferilor interesați să verifice din timp condițiile aplicabile și documentele necesare înainte de a solicita susținerea testului sau reducerea perioadei de suspendare.

Potrivit instituției, rezultatele verificărilor au fost analizate de echipele tehnice, care colaborează cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și Cyberint pentru remedierea fiecărei probleme și reluarea testelor după aplicarea corecțiilor.

Deocamdată, ANCPI nu poate preciza când va redeveni funcțional sistemul. Reprezentanții instituției susțin că accesul public va fi permis doar după încheierea tuturor validărilor tehnice și confirmarea faptului că platforma respectă standardele de securitate.

Informațiile tehnice nu vor fi făcute publice

Instituția explică faptul că detaliile privind vulnerabilitățile descoperite nu vor fi comunicate în această etapă. Decizia urmărește să împiedice exploatarea eventualelor probleme înainte ca acestea să fie complet remediate, o practică obișnuită în gestionarea incidentelor de securitate cibernetică.

Înainte de relansarea serviciului, toate modificările implementate trebuie verificate într-un mediu controlat, iar fiecare etapă este validată separat înainte de a se trece la următoarea.

ANCPI susține că principalul obiectiv rămâne protejarea informațiilor gestionate de instituție. Oficialii afirmă că platforma va fi redeschisă doar după ce toate testele vor fi finalizate cu succes și vor exista garanții privind funcționarea în condiții de siguranță.

Instituția a anunțat că va reveni cu noi informații despre stadiul lucrărilor în cursul zilei de miercuri.

Indisponibilitatea aplicației produce întârzieri în numeroase operațiuni care depind de accesul la baza de date cadastrală. Sunt afectate activitatea notarilor, tranzacțiile imobiliare, procedurile bancare și activitatea administrațiilor locale, dar și cetățenii care au nevoie de extrase de carte funciară sau de înscrierea drepturilor de proprietate.

Fără funcționarea e-Terra, numeroase contracte de vânzare-cumpărare și alte formalități legate de proprietăți pot fi amânate.

Atacul cibernetic din iulie. Baza de date cadastrală nu ar fi fost compromisă

Problemele au început la mijlocul lunii iulie, când ANCPI a anunțat că infrastructura sa informatică a fost compromisă în urma unui atac de tip ransomware. Investigațiile au arătat că persoane neautorizate au pătruns în sistem, iar o parte din infrastructura de virtualizare care susținea aplicațiile instituției a fost criptată și distrusă.

După incident, sistemele afectate au fost izolate, iar investigația a fost realizată cu sprijinul DNSC, în conformitate cu procedurile aplicabile instituțiilor publice.

ANCPI susține că evidența centrală a proprietăților și drepturilor reale asupra imobilelor a rămas intactă. Potrivit instituției, nu există indicii că atacatorii au accesat sau modificat aceste informații, însă aplicațiile necesare utilizării lor au rămas indisponibile.

În paralel cu reconstrucția infrastructurii, agenția pregătește migrarea platformei e-Terra în cloudul guvernamental și implementează măsuri suplimentare de protecție, precum autentificarea multifactor, segmentarea rețelei și monitorizarea permanentă a sistemelor.

Reprezentanții ANCPI subliniază că nu vor anunța o dată certă pentru reluarea serviciilor până când toate testele tehnice nu vor confirma că platforma poate fi repusă în funcțiune în condiții de deplină siguranță.

În timpul întâlnirii au fost ridicate și două teme de interes pentru locuitori: programul național de finanțare pentru instalarea sistemelor fotovoltaice pentru persoanele fizice și posibilitatea introducerii unui serviciu de transport public cu frecvență săptămânală sau lunară, care să faciliteze accesul locuitorilor din cartierul Zărandului la cumpărături și la achiziționarea medicamentelor. Karsai Attila a anunțat că administrația locală analizează variantele disponibile și caută soluții pentru implementarea unui astfel de serviciu. Primarul susține că această primă întâlnire i-a confirmat importanța dialogului direct cu cetățenii și i-a încurajat pe locuitorii care nu se pot deplasa la sediul Primăriei să solicite o vizită la domiciliu, fie printr-un mesaj privat, fie prin intermediul unui membru al familiei sau al unei persoane apropiate.

„Astfel de întâlniri îmi confirmă încă o dată faptul că dialogul direct cu cetățenii este deosebit de important. Prin discuții deschise și respect reciproc putem înțelege mai bine problemele și putem identifica împreună cele mai bune soluții”, ne-a precizat primarul Karsai Attila.

Discuțiile au apărut după ce Rogobete a susținut că Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor a primit un număr disproporționat de posturi comparativ cu alte spitale din țară. El a dat ca exemplu cazul unității din Oradea, căreia i-au fost repartizate 131 de posturi, și a comparat această situație cu cea a unor spitale din Bacău, Brașov, Cluj, Constanța sau a unor institute naționale.

„Trebuie să explicați românilor după ce criterii s-au împărțit posturile deblocate prin Memorandum: Bihor (551.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor – 131 de posturi. În același timp: Bacău (601.000 locuitori) – Spitalul Județean de Urgență Bacău – 77 de posturi. Brașov (546.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi. Cluj (679.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, unul dintre cele mai importante centre universitare și de excelență medicală din România – 51 de posturi. Constanța (655.000 locuitori) – Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, unde în urmă cu doar câteva luni nu se puteau acoperi gărzile de neurochirurgie – 65 de posturi.

Iar institutele naționale, care tratează pacienți din toate județele României, primesc: Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș – cel mai mare și singurul institut național de boli infecțioase – 15 posturi. Institutul Oncologic București – unul dintre cele mai mari centre oncologice din țară, care tratează pacienți din toată România – 22 de posturi. Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu – cel mai mare institut de profil din România, care tratează pacienți din toate județele – 24 de posturi. Institutul Clinic Fundeni – unul dintre cele mai importante centre naționale pentru transplant și patologii complexe – 86 de posturi. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu – singurul spital din România care tratează copiii cu arsuri grave – 24 de posturi.

Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila din București – principalul spital militar al României și un pilon esențial al medicinei militare – doar 4 posturi. (Ministerul Sănătății)

Și aici chiar mă opresc și întreb: În contextul geopolitic în care ne aflăm, cu un război la graniță și cu securitatea României atent monitorizată, aceasta este strategia? Spitalul Militar Central, una dintre instituțiile esențiale pentru capacitatea medicală a statului român, primește doar 4 posturi? Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o. Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”, a scris Alexandru Rogobete pe Facebook.

Ministerul Sănătății arată însă că fostul ministru nu a menționat faptul că Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, județul din care provine, a primit 259 de posturi, aproape dublu față de cele alocate Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, a relatat Digi24.

Potrivit datelor ministerului, cele mai multe posturi au fost repartizate Spitalului Universitar de Urgență București, care a primit 476 de posturi. Pe locul al doilea se află Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, cu 259 de posturi.

Lista unităților sanitare care au primit peste 100 de posturi mai include:

• Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani – 144 de posturi;
• Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara – 133 de posturi;
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor – 131 de posturi;
• Spitalul Județean de Urgență Ploiești – 128 de posturi;
• Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” – 124 de posturi;
• Spitalul Clinic Colentina – 110 posturi;
• Spitalul Universitar „George Emil Palade” Târgu Mureș – 102 posturi;
• Institutul de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureș – 102 posturi.

Ministerul Sănătății precizează că repartizarea posturilor s-a făcut în funcție de solicitările transmise de unitățile sanitare, de deficitul de personal și de fondurile disponibile. Instituția a evidențiat că niciun spital nu a primit toate posturile solicitate, din cauza faptului că bugetul nu permite ocuparea integrală a acestora.

Totodată, reprezentanții ministerului arată că procesul de deblocare a posturilor va continua etapizat, astfel încât unitățile sanitare să poată organiza concursuri de angajare în perioada rămasă până la sfârșitul anului.

„Prin semnarea acordului de înfrățire dintre comuna Bulz și comuna Magyarhomorog punem bazele unui parteneriat solid, construit pe încredere, respect reciproc și dorința de a dezvolta proiecte comune în beneficiul cetățenilor noștri”, ne-a transmis primărița din Bulz.

Magyarhomorog este o localitate din districtul Berettyóújfalu, județul Hajdú-Bihar, cu aproximativ 1.000 de locuitori, fiind deja înfrățită cu comuna Bratca, din județul Bihor. Reprezentanții administrației locale din Bulz consideră că experiența partenerilor din Ungaria în colaborările internaționale va constitui un avantaj în dezvoltarea unor proiecte comune. Principalul obiectiv al acestui acord este crearea unui cadru de colaborare care să permită depunerea de proiecte comune prin Programul Interreg România–Ungaria, dedicat cooperării transfrontaliere.

Primele domenii vizate sunt educația și cultura, însă parteneriatul nu se va limita la acestea. În funcție de apelurile și liniile de finanțare disponibile în perioada următoare, cele două administrații intenționează să dezvolte proiecte și în alte domenii de interes comun, precum dezvoltarea locală, turismul, patrimoniul, protecția mediului, serviciile publice sau schimburile de bune practici între administrațiile locale. Prin această înfrățire, administrația din Bulz își propune să urmeze exemplul altor unități administrativ-teritoriale din județul Bihor care au valorificat oportunitățile oferite de programele de cooperare transfrontalieră România–Ungaria, reușind să atragă fonduri europene pentru investiții și proiecte realizate în parteneriat cu localități din țara vecină.

„Acest pas deschide noi oportunități de colaborare, inclusiv accesarea de proiecte europene transfrontaliere în domenii precum dezvoltarea locală, educația, cultura, turismul și schimburile de bune practici”, a precizat Cosmina Piț-Dogar.

Primarul comunei Bulz a subliniat că înfrățirea depășește caracterul simbolic al unei colaborări între două administrații locale și reprezintă începutul unei relații care poate genera beneficii pe termen lung pentru locuitorii ambelor comunități.

„Sunt deosebit de bucuroasă că domnul primar și întreaga delegație din Magyarhomorog au ales să ni se alăture în această inițiativă și le mulțumesc sincer pentru încrederea acordată. Sunt convinsă că această înfrățire va aduce rezultate concrete și va contribui la dezvoltarea ambelor comunități. Astăzi nu am semnat doar un document, ci am pus bazele unei prietenii durabile și ale unei colaborări care va aduce beneficii generațiilor viitoare”, a mai adăugat Cosmina Piț-Dogar.

Primarul comunei Țețchea, Florin-Aurel Cazan, a anunțat că finanțarea obținută prin AFM permite administrației locale să demareze un proiect îndelung așteptat de locuitorii celor două localități.

„Am semnat contractul de finanțare cu Administrația Fondului pentru Mediu, în valoare de 12 milioane de lei, pentru implementarea proiectului «Extindere rețea de canalizare menajeră în localitățile Hotar și Subpiatră, comuna Țețchea, județul Bihor». Această investiție reprezintă un pas important pentru dezvoltarea infrastructurii comunei și pentru creșterea calității vieții locuitorilor din cele două localități”, ne-a transmis primarul Cazan.

Conform documentației tehnice, investiția presupune realizarea unei rețele noi de canalizare cu o lungime de 7.447 de metri, amenajarea a 260 de racorduri la gospodării până la limita de proprietate și construirea a șase stații de pompare a apelor uzate. La finalizarea lucrărilor, 525 de locuitori din Hotar și Subpiatră vor beneficia de acces la sistemul public de canalizare, în conformitate cu reglementările legale în vigoare. Rețeaua va fi conectată la infrastructura existentă a comunei, iar apele uzate vor fi transportate către stația de epurare deja funcțională din comună.

Prin implementarea investiției se urmărește reducerea poluării solului și a apelor, eliminarea evacuărilor necontrolate și creșterea gradului de racordare a populației la sistemul public de canalizare. Totodată, proiectul contribuie la respectarea obligațiilor privind protecția mediului și gestionarea apelor uzate. În perioada următoare, administrația locală va parcurge etapele necesare pentru implementarea proiectului, astfel încât lucrările să poată începe după finalizarea procedurilor prevăzute de lege.

„Continuăm să atragem fonduri pentru dezvoltarea comunei și pentru investiții care răspund la nevoile cetățenilor”, ne-a mai declarat primarul Florin-Aurel Cazan.

În prezent, bărbații din România se pensionează la 65 de ani, iar femeile la puțin peste 62 de ani. Conform estimărilor OECD, bărbații vor lucra cu încă doi ani mai mult, în timp ce pentru femei creșterea va fi mult mai mare, de aproape cinci ani, până la atingerea pragului de 67 de ani. Astfel, diferența dintre vârsta de pensionare a femeilor și cea a bărbaților va dispărea, a relatat Libertatea.

Schimbările încep din 2026

Primele modificări sunt deja prevăzute în legislația din România. Din iulie 2026, vârsta standard de pensionare pentru femei va crește treptat, cu aproximativ două luni în fiecare an, urmând să ajungă la 65 de ani în 2035, egală cu cea a bărbaților.

Pe termen lung însă, raportul OECD estimează că persoanele care își încep cariera în prezent vor ieși la pensie abia la 67 de ani, pe fondul îmbătrânirii populației și al presiunii tot mai mari asupra sistemelor publice de pensii.

România nu este singura țară care ridică pragul

Majorarea vârstei de pensionare este o tendință întâlnită în aproape toată Europa. Potrivit raportului, aproximativ două treimi dintre statele analizate vor crește vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor face același lucru și pentru femei.

România se va alătura unor state precum Germania, Belgia și Cehia, unde pragul va ajunge la 67 de ani. În alte țări, schimbările vor fi și mai drastice. Danemarca ar putea ajunge la o vârstă de pensionare de 74 de ani spre sfârșitul anilor 2060, Estonia la 71 de ani, iar Italia, Suedia, Țările de Jos și Cipru la 70 de ani.

La polul opus se află state precum Luxemburg și Slovenia, unde vârsta de pensionare va rămâne la 62 de ani pentru bărbați. În ceea ce privește femeile, Polonia va continua să aibă unul dintre cele mai reduse praguri din Uniunea Europeană, de 60 de ani.

De ce cresc guvernele vârsta de pensionare

OECD explică faptul că majorarea vârstei de pensionare este una dintre principalele soluții prin care guvernele încearcă să mențină sustenabilitatea sistemelor publice de pensii, într-un context în care populația îmbătrânește, iar numărul persoanelor active scade.

Conform estimărilor organizației, dacă în anul 2000 existau 22 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani la fiecare 100 de persoane active, în 2025 raportul va ajunge la 33 la 100, iar până în 2050 va urca la 52 la 100.

Raportul subliniază că există și alte variante pentru echilibrarea sistemelor de pensii, precum majorarea contribuțiilor sau reducerea nivelului prestațiilor, însă multe state aleg să mărească treptat vârsta de pensionare.

Reguli noi pentru pensionarea anticipată

Noua legislație din România modifică și condițiile pentru pensionarea anticipată. Aceasta va putea fi solicitată doar de persoanele care au împlinit 60 de ani și au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani. În aceste condiții, pensionarea anticipată va putea fi acordată fără penalizări.

Aproape 4,7 milioane de pensionari în România

Datele Casei Naționale de Pensii Publice arată că, în luna mai 2026, în România erau înregistrați 4.679.826 de pensionari, iar pensia medie era de 2.784 de lei.

Dintre cei pensionați pentru limită de vârstă, peste 2,1 milioane sunt femei, cu o pensie medie de 3.114 lei. Totodată, peste 61.000 de persoane beneficiază de pensie anticipată, iar aproximativ 390.000 primesc pensie de invaliditate.

Creșterea vârstei de pensionare aduce însă și o provocare importantă pentru piața muncii. Tot mai mulți angajați trecuți de 45 de ani spun că întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă, în ciuda experienței profesionale.

Au fost prezenți toți componenții lotului, mai puțin portarul Lazar Dobozanov și noul venit, Dmitrii Kholod. Cei doi se va alătura lotului în cursul zilei de marți. De asemenea, au absentat Nichita Ilisie, care se pregătește pentru examenul de rezidențiat, după absolvirea Facultății de Medicină a Universității din Oradea, respectiv portarul Darius Holhoș, aflat la lotul național de juniori. La primul antrenament au mai participat câțiva juniori de la CS Crișul, care se vor fi urmăriți la lucru de antrenorul Petar Kovacevic: Patrick Barna, Marc Dunca, Mérai László, Kádár Márk și Adrian Pop Cotuna. Alți doi juniori fac parte din acest grup: Boros David, absent din cauza unor probleme dentare, și Roland Orsos, aflat la lotul național de juniori.

CSM Oradea se va pregăti în zilele următoare pe plan local, urmând să participe apoi la un stagiu comun de pregătire cu echipa maghiară Vasas Plaket Budapesta, în perioada 12-14 august, în capitala Ungariei.

foto: Poloiștii orădeni au efectuat luni seară primul antrenament din presezon, 04.08.2026

Obiective de top

Antrenorul Petar Kovacevic ne-a răspuns la câteva întrebări:

Bihon: Echipa a suferit câteva modificări față de sezonul trecut. Vor reuși noii veniți – Tudor Fulea și Dmitrii Kholod – să suplinească plecarea fostului golgheter al echipei, Filip Gardasevic?

Petar Kovacevic: Tudor Fulea și Dmitrii Kholod sunt jucători de certă valoare, pe care suntem bucuroși să îi avem în lot. Așteptăm de la ei să mărească potențialul valoric al echipei. Ei nu joacă însă pe postul lui Gardasevic. Va trebui să reconfigurăm jocul echipei, pentru că nu mai avem un jucător de mână stângă în lot.

Bihon: Asta era o altă întrebare. Absența unui jucător de mână stângă nu va fi o problemă pentru echipă?

Petar Kovacevic: Sigur că ar fi bine să avem doi-trei jucători stângaci în lot, din care să alegem un titular. Dar repet, putem suplini absența acestuia prin aportul celorlalți jucători pe care îi avem. Stilul echipei va fi însă diferit față de sezonul trecut.

Bihon: Va fi echipa noastră mai puternică decât în ediția precedentă?

Petar Kovacevic: Noi asta ne dorim, pentru asta ne antrenăm. Scopul nostru este să progresăm de la un an la altul, să fim de fiecare dată mai buni față de sezonul precedent.

Bihon: Care sunt obiectivele echipei pentru viitorul sezon?

Petar Kovacevic: La fel ca întotdeauna, ne propunem să câștigăm totul pe plan intern: SuperCupa, Cupa României, iar apoi să redevenim campioana României. Le-am enumerat în ordine cronologică. Pe plan european, dorim să revenim în grupele Water Polo Champions League și să avem un parcurs european cât mai lung. Sigur că pentru toate acestea va trebui să muncim și să ne antrenăm cât mai bine.