În cadrul evenimentului au fost abordate multiple teme, printre care se numără și avantajul unui echipaj moto din cadrul SMURD Bihor. În acest moment, în Bihor sunt 10 pompieri paramedici care încadrează motocicletele SMURD Bihor.

Cele două motociclete SMURD de intervenție urbană au intrat în dotarea ISU „Crișana” Bihor în luna iulie 2024. Cei 10 pompieri paramedici militari special instruiți au desfășurat, în aproximativ 10 luni de activitate, peste 270 de misiuni.

Echipajele moto intervin în Oradea și în zonele limitrofe, respectiv Sânmartin, Băile Felix, Băile 1 Mai, Sântandrei, Nojorid și Oșorhei.

Anul 2024

În perioada 6 iulie 2024 – 30 octombrie 2024, echipajele moto ale ISU Bihor au fost operaționale timp de 3 luni și 24 de zile, desfășurând în total 114 misiuni.

Anul 2025

În perioada 5 mai 2025 – 15 noiembrie 2025, echipajele moto SMURD Bihor au fost operaționale timp de 6 luni și 10 zile, fiind mobilizați la 163 de misiuni.

Tipuri de intervenții

Conform unui comunicat transmis de reprezentanții ISU Bihor, cele mai frecvente misiuni ale echipajelor moto SMURD au vizat acordarea primului ajutor calificat victimelor accidentelor rutiere, intervențiile la persoane căzute în locuri publice, precum și asigurarea măsurilor specifice în cadrul evenimentelor cu public numeros.

În cadrul conferinței de presă care s-a desfășurat în cursul zilei de marți, 28 aprilie, au fost prezenți și pompierii care încadrează motocicletele SMURD. Plutonierul adj. șef Pop Aron, instructor în cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Bihor, singurul pompier din județ acreditat pentru instruirea salvatorilor care vor să activeze pe motociclete. El se numără și printre cei 4 acreditați la nivel național. Plutonierul adj. șef a explicat în cadrul evenimentului importanța motocicletelor SMURD.

„Aceasta ajunge într-un timp mult mai scurt. Statistic ajunge sub un minut sau două înaintea ambulanței. Ce face în acest timp? E asigură un prim ajutor în cazurile de o urgență majoră. După cum bine cunoașteți, în momentele critice, minutele fac diferența între viață și moarte. Atâta timp cât noi ajungem cu câteva minute mai devreme decât autospeciala care are capacitate de transport, aceste minute contează”, a explicat plutonier adj. șef Pop Aron.

Întrebat de reporterii prezenți la fața locului ce înseamnă pentru forțele de intervenție să gonească pe drum până la locul în care s-a petrecut evenimentele care impun intervenția echipajelor din cadrul ISU, plutonier adj. Pop Aron a explicat că „în primul rând nu gonim, mergem în siguranță pe drumurile publice. Gonim în siguranță ca să spun așa. Nu se merge cu viteză, tot timpul se va merge în siguranță. Pregătirea, de fapt, face ca noi să ajungem în siguranță. Dacă un salvator nu ajunge la locul intervenției nu este niciun câștig”.

Instructorul a mai susținut că unul dintre cele mai spectaculoase zile pe care le-a avut ca salvator care încadrează motocicletele SMURD a fost o zi în care a fost solicitat să intervină la patru accidente simultane, în patru direcții diferite ale orașului.

„De pe Clujului am mers pe Ovid Densușianu, de pe Ovid Densușianu am mers în centrul orașului, ca să mă întorc înapoi în Rogerius, în aproximativ 30 de minute am făcut orașul de patru ori, în toate diagonalele ei posibile, intervenții la care o autospecială nu poate să facă față, în special la viteza și manevrabilitatea pe care o are o motocicletă”.

Aron Pop a mai susținut că ar fi nevoie de mai multe motociclete SMURD, însă „în țară sunt orașe care nu au această dotare”.

„În momentul de față sunt doar 11 orașe în România care au (motociclete SMURD – n.red). Eu zic că ar trebui mai întâi să se doteze restul orașelor ca să putem să cerem noi alte motociclete”, a mai susținut plutonierul adj.

Potrivit plutonierului adj. Cuc Raul, o altă intervenție spectaculoasă la care a fost solicitată intervenția salvatorilor care încadrează motocicletele SMURD a fost când un motociclist a fost lovit de un cerb în zona Hidișelu de Sus.

„Un coleg motociclist, multiple fracturi, sângerare puternică și am ajuns cu 4-5 minute înaintea ambulației. La fața locului am acordat primul ajutor de bază rapid, am imobilizat pacientul, am oprit sângerarea și menținerea lui până la sosirea ambulanței. Pentru sângerarea pe care a avut-o victima, acele 5 minute au contat enorm”, a explicat plutonierul adj.

Printre intervențiile la care au fost mobilizați pompierii care încadrează motocicletele SMURD se numără accidentele cu multiple victime și persoanele căzute pe stradă.

Începând de vineri, 1 mai, motocicletele SMURD vor putea fi observate din pe teren.

‘Aici avem o evoluție a pieței berii din România în ultimii 21 de ani. 21 de ani, pentru că atâția avem noi de activitate. Sectorul berii din Romania este un constant contributor și putem să observăm că suntem acum la nivelul anului 2025, la pragul minim istoric în ceea ce privește piața berii din România: 14,4 milioane de hectolitri. Dacă în 2025, vă spuneam că ne-am stabilizat după o cădere de câțiva ani și 2024 era un an în care stabilizasem piața în jur de 15 milioane, cu dorința, cu speranța de a continua investițiile și de a fi mai aproape de consumatorul român, din păcate acest lucru nu s-a întâmplat anul trecut. Și dacă ar fi să ne uităm la ceva specific sectorului berii, ne putem uita la acciza la bere’, a afirmat Bratu, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, în ultimii patru ani, creșterea accizei a fost de 55%, iar în ultimele 15 luni cu 26,2%.

‘Am avut o creștere galopantă, dacă pot spune așa, în ultimii patru ani de zile, de plus 55% creșterea accizei în lei. Dar cel mai dramatic este că doar în ultimele 15 luni, practic de la 1 ianuarie 2025 până în prezent, acciza a crescut cu 26,2%. Asta înseamnă foarte mult și ne îndepărtează, dacă vreți, de ceea ce înseamnă politica fiscală a țărilor care contează din punct de vedere al producției – și mă refer aici la Germania, față de care noi suntem cu aproximativ 46% mai scumpi în termen de acciză decât dacă am fi plătit-o în Germania. Unde ne duce această creștere de acciză? Din păcate, încasările pe care statul român le-a avut direct de la producătorii de bere, membrii în Asociație, au fost mai mici anul trecut. Deci, am avut o creștere de acciză suficient de mare, de 14,7% în 2025, dar încasările, contribuțiile directe, cât au plătit producătorii de bere, au scăzut cu aproape 30 de milioane de euro. Din păcate, creșterea de acciză a părut a fi o soluție, dar nu a fost o soluție în ceea ce privește încasările pe care le-au avut. Consecința este acest minim istoric’, a explicat el.

Directorul general al Berarilor României a reiterat că mediul privat are nevoie de stabilitate și predictibilitate.

În acest context, se observă o migrare a consumului de bere din Horeca spre acasă. Practic, ponderea berii consumate în restaurante, pub-uri și terase a ajuns la 9% din total, de asemenea un minim istoric.

‘Ce mai observăm este o migrare a consumului din Horeca către acasă. Horeca în 2025 pentru noi, pentru sectorul nostru, a ajuns iarăși la un minim istoric. 9% din berea consumată în România este în restaurante, terase, pub-uri. Ne-am dori să fim mai mult în acest segment, dar nu este lipsa noastră de disponibilitate, nu este lipsă noastră de prezență, este un obicei pe care românii ar trebui să-l adopte, de a socializa mai mult la restaurante, de a fi mai prezenți acolo și, nu în ultimul rând (…) avem în continuare o capacitate excedentară. Am produs – și era pe graficul anterior – în 2008 depășisem 20 de milioane de hectolitri. Avem aproximativ 30% capacitate de producție pe care o putem folosi. Sunt investiții care au fost realizate pentru această capacitate de producții și este păcat că nu putem produce și este păcat că importurile încep să penetreze și mai mult piața din România’, a atenționat Constantin Bratu.

Astfel, ca o consecință a dificultăților din sector, din perspectiva creșterii de acciză, a fiscalității, importurile de bere au crescut cu 35%, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă.

‘Până acum un an de zile, sectorul berii era undeva la aproximativ 3% din piață. Anul trecut am ajuns la 4,5%. Suntem unul dintre puținele sectoare în care cererea este acoperită de producția națională în proporție de 95,5%. Dar acest trend de creștere a importurilor îl luăm ca un semnal de alarmă și îl luam ca pe un mesaj pe care decidenții ar trebui să-l aibă în vedere atunci când stabilesc arbitrar politici fiscale directe pe un sector cu o asemenea implicație și o ramificație națională. Exporturile s-au păstrat în limita de 3% aproximativ, dar asta în condițiile scăderii de piață. Dacă piața și-ar fi păstrat trendul, ne-am fi dus către aproximativ 2% exporturi’, a explicat acesta.

Șeful berarilor a subliniat că la nivelul anului 2025 erau 57.800 de angajați direct și indirect în sectorul berii, în condițiile în care în 2024 numărul acestora se ridica la aproape 60.000.

În ceea ce privește preferințele românilor, berea lager, tip Pils, clasică, rămâne în continuare în top. În schimb, berile fără alcool – fie simple, fie mixurile – au avut cea mai mare creștere în 2025, cu 10 puncte procentuale.

2025 a fost, însă, un an al investițiilor, care s-au ridicat la aproximativ 100 de milioane de euro, în creștere față de în 2024 când investițiile s-au cifrat la 75 de milioane de euro.

‘Investițiile tot timpul se realizează în anul curent, dar ele se decid cu un an înainte. Și dacă în 2024 am avut o stabilitate de piață de 15 milioane hectolitri, dorința producătorilor a fost să păstreze acest lucru și investițiile au crescut în 2025. Și tot timpul, în anul în care avem piață în evoluție pozitivă sau stabilitate, avem investiții în creștere. Pentru că în momentul în care piața este în scădere și este într-o contracție, cum o avem de 15% în ultimii patru ani, presiunea la nivel de producători de bere este foarte mare. Dar suntem un sector care doar în 21 de ani am investit 2,2 miliarde de euro. Nu sunt calculate aici investițiile anterioare formării asociației, când s-au investit foarte mult și au fost fabrici construite de la zero în România. 5,63 de miliarde de euro total contribuții la bugetul de stat, sunt sume impresionante, dacă vreți le putem translata în stadioane, în bazine olimpice, în ce doriți, dar sunt niște cifre care ajută economia națională. De asemenea, știți că suntem sectorul cu zero evaziune fiscală din România din punct de vedere al producției’, a adăugat reprezentantul asociației.

Prezent la conferința de presă, președintele Asociației Berarii României, Boris Miloushev, a remarcat că berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România, în condițiile în care peste 95% din consum este acoperit din producția internă.

‘Sectorul berii este un vector major de contribuție locală în economia României: berea este unul dintre cele mai locale produse de larg consum din România: peste 95% din consum este acoperit din producția internă. Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională – 3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat’, a spus acesta.

Astfel, în România există 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre județele țării.

sursa: AGERPRES

Ea a adăugat că ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit, a fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forțele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici și rațiuni de moment.

‘De ce credeți că social-democrații germani păstrează cu sfințenie acest cordon sanitar în raport cu extremiștii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Și nu vor să o repete. Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roșie peste care nu se poate trece. Le mulțumesc colegilor social-democrați care m-au susținut în inițiativele legislative de până acum pentru buna colaborare. Din păcate, drumurile noastre se despart aici, nu pot face parte dintr-un proiect care sacrifică valorile democratice fundamentale pe altarul unor interese politice de etapă’, a conchis aceasta. AGERPRES

Autoutilitara marca Ford Tranzit cu nr. identificare WF0XXXTTGXJB02033. Prețul de începere a licitației este de 19.093 lei.

Licitaţia va avea loc în data de 08.05.2026, ora 10.00, în loc. Oradea, str. Cuza Vodă, nr. 50/A, jud. Bihor.

Participanţii la licitaţie vor depune oferte în scris la lichidatorul judiciar cu cel puţin o zi înainte de licitaţie dovada depunerii unei cauţiuni de 10% din pretul de începere a licitatiei si a taxei de participare de 500 lei.

În caz de neadjudecare ședințele de licitație vor fi reluate săptămânal în fiecare zi de vineri in acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Informaţii la adresa la care se va organiza licitaţia, la tel 0726/699259 sau email eurexpert.lichidari@gmail.com.

CH27869

– Bunuri imobile ale debitoarei constand in teren in suprafata totala de 13.309 mp. si constructii in suprafata utila de 8.408,18 mp, situate in loc. Stei, jud. Bihor.

Pretul pentru vanzarea in bloc a bunurilor este de 1.663.420 euro ( echivalenul in lei la cursul BNR din ziua efectuarii platii).

Licitaţia va avea loc în data de 13.05.2026, ora 10.00 si in data de 27.05.2026 ora 10.00 în loc. Oradea, str. Cuza Vodă, nr. 50/A, jud. Bihor.

Participanţii la licitaţie vor depune oferte în scris la lichidatorul judiciar cu cel puţin o zi înainte de licitaţie însotite de dovada achitării taxei de participare de 10.000 lei care nu se restituie si dovada depunerii unei cauţiuni de 10% din pretul de începere a licitatiei.

În caz de neadjudecare ședințele de licitație vor fi reluate la un termen viitor.

Informaţii la adresa la care se va organiza licitaţia, la tel. 0726/699259, email eurexpert.lichidari@gmail.com.

CH27870

Infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) au crescut de la 3.517 la 3.691 de cazuri, iar numărul internărilor a urcat semnificativ, de la 23 la 33.

Și pneumoniile sunt în creștere, de la 879 la 931 de cazuri, cu o majorare a internărilor de la 117 la 134, ceea ce indică o agravare a formelor care necesită tratament în spital. Cazurile de gripă raportate clinic au crescut de peste două ori, de la 4 la 10, însă fără internări în ambele intervale analizate.

De la începutul sezonului gripal, numărul cazurilor confirmate prin test PCR a rămas la 25, iar numărul deceselor cu gripă la 3. Numărul dozelor de vaccin administrate în Bihor a rămas neschimbat, la 24.245.

Per ansamblu, datele indică o tendință de creștere a infecțiilor respiratorii în județ, cu un impact tot mai vizibil în zona internărilor, în special în cazul pneumoniilor.

Industria prelucrătoare transmite un semnal de stabilitate în ceea ce privește producția, însă această echilibrare nu se regăsește și în zona costurilor. Aici, așteptările indică o creștere a prețurilor produselor industriale, în paralel cu o ușoară reducere a personalului din unele companii. Rezultatul sugerează o industrie care își menține ritmul, dar sub presiunea cheltuielilor în creștere.

Sectorul construcțiilor se află într-o dinamică mai accentuată. Estimările indică o expansiune a volumului lucrărilor, însă această evoluție vine la pachet cu scumpiri semnificative ale serviciilor și materialelor. Numărul de angajați ar urma să rămână stabil, ceea ce sugerează că ajustările vor fi absorbite mai degrabă prin costuri decât prin forța de muncă.

În zona serviciilor, cererea este prognozată ca fiind relativ stabilă, fără fluctuații majore. Totuși, și aici tendința dominantă este de creștere a tarifelor, ceea ce indică o transmitere generalizată a presiunilor de cost în economie.

Per ansamblu, tabloul economic conturat de sondajul INS sugerează o perioadă în care activitatea rămâne în echilibru fragil, însă inflația anticipată de mediul de afaceri continuă să fie principalul factor de îngrijorare în toate sectoarele analizate.

În dimineața de 27 aprilie, în jurul orei 5:30, în zona localității Talpoș, cei doi se aflau pe râu într-o barcă improvizată dintr-o cameră de tractor, când au fost surprinși de polițiștii Serviciului de Ordine Publică – Biroul pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol, împreună cu reprezentanții Asociaţiei Judeţene de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Bihor.

Autoritățile au constatat că bărbații ar fi folosit „trei plase monofilament (fiecare cu lungimea de 40 metri, lățimea de 3 metri și dimensiunea ochiurilor de 5 centimetri)”. În momentul în care au fost surprinși de polițiști, braconierii capturaseră în plase aproape 5 kilograme de pește din speciile mreană, scobar și caras.

FOTO: prinși la braconaj pe Crișul Negru 28.04.2026

Atât plasele monofilament, cât și barca artizanală au fost indisponibilizate de autorități. Cei doi bărbați au fost reținuți pentru 24 de ore, sub acuzația de deținere sau folosire la pescuit de către persoanele neautorizate a setcilor, năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial.

„Polițiștii Serviciului de Ordine Publică – Biroul pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol continuă cercetările în cauză sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, pentru documentarea întregii eventuale activități infracționale a celor două persoane”, se arată într-o informare a Poliției Bihor.

„Ştim cu toţii care este situaţia pe scena politică.. Faţă de săptămâna trecută când am fost desemnat de domnul prim-ministru să preiau interimar conducerea ministerului, lucrurile s-au mai schimbat. Ieri a apărut decretul de numire. Tot ieri, pe scena politică a avut loc acel anunţ cu privire la prezentarea unei moţiuni de cenzură”, a declarat Tanczos Barna, citat de Agerpres.

În acest context, Ministerul Agriculturii a accelerat avizarea unor măsuri deja pregătite.

„Motiv pentru care ne concentrăm zilele acestea pe actele normative care au fost pe circuit şi în cazul cărora am început resemnarea, reavizarea, astfel încât în cel mai scurt timp posibil, chiar mâine, să intre în şedinţa de Guvern dacă şi celelalte ministere operează schimbările şi resemnarea actelor normative”, a precizat ministrul.

Tanczos Barna a explicat că sunt vizate cinci programe de sprijin: legume, fructe, culturi în spații protejate, cartofi, usturoi și programe de ameliorare genetică.

„Vorbim aici, în primul rând, de actele normative pentru legume, fructe, pentru spaţii protejate, pentru cartofi, pentru usturoi şi ameliorarea. Sunt cele cinci priorităţi care, astăzi, sunt în circuitul de avizare şi de aprobare”, a spus acesta.

Obiectivul imediat rămâne accelerarea plăților către fermieri, în plină campanie agricolă: „Cel mai important lucru acum este ca APIA, AFIR-ul, sprijinite de Ministerul de Finanţe să autorizeze plăţile şi să facă plăţi efective, astfel încât subvenţiile să ajungă în contul fermierilor. Suntem deja la sfârşitul lunii aprilie, începe luna mai, după mini-vacanţă, deci săptămâna viitoare trebuie să meargă cu viteză maximă plăţile”, a adăugat ministrul.

Presiuni pe piețele cărnii de porc și laptelui

Pe lângă subvenții, oficialul atrage atenția asupra unor probleme persistente din sectoarele cărnii de porc și laptelui, afectate atât de situația sanitară (în special pesta porcină), cât și de dezechilibrele de piață generate de cantitățile mari de produse provenite din spațiul comunitar.

Acesta subliniază că problema nu ține de importuri clasice, ci de modul în care produsele circulă pe piața unică europeană și ajung în România, ceea ce ar necesita o reevaluare a mecanismelor de control și verificare. În paralel, ministrul spune că a avut discuții atât cu ANSVSA, cât și cu conducerea instituției, pentru a identifica soluții comune menite să protejeze producătorii autohtoni și să limiteze efectele negative asupra fermierilor români.

Un alt punct sensibil este gestionarea pestei porcine, unde oficialul consideră că intervenția autorităților trebuie intensificată, în special printr-o implicare mai activă și mai eficientă a ANSVSA. El insistă că fără măsuri ferme, fenomenul nu va putea fi controlat, și că este necesară și o colaborare mai strânsă cu Ministerul Mediului, având în vedere rolul faunei sălbatice în răspândirea bolii.

În același timp, ministrul interimar critică dezechilibrele din sistemul de subvenții, în special din zona sprijinului cuplat, unde consideră că unele sectoare importante pentru economia agricolă sunt dezavantajate în raport cu altele. El anunță că va analiza situația împreună cu echipa sa pentru a înțelege cauzele acestor diferențe și pentru a corecta alocările.

„Este aproape inadmisibil ca sectoare productive, importante pentru economia naţională să rămână în urmă în detrimentul unor sectoare care sunt neproductive, pârloaga de exemplu.”

În viziunea sa, este necesară o reașezare rapidă a priorităților de finanțare, astfel încât resursele să susțină în mod real producția agricolă și sectoarele cu impact economic major.

În cadrul proiectului au fost realizate lucrări complexe de reabilitare și modernizare a două corpuri de clădire ale spitalului, respectiv Corpul C1 (regim P+10E, exclusiv centrala termică) și Corpul C2 (regim P+4E), intervențiile vizând o suprafață construită la sol de 2.778 mp și o suprafață desfășurată de 19.871 mp. Prin măsurile implementate, consumul anual de energie primară a fost redus cu aproximativ 50% față de nivelul inițial, iar emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut la 26,13 kg CO₂/mp/an, sub pragul stabilit de 27 kg CO₂/mp/an.

Lucrările au inclus reabilitarea termică a anvelopei clădirii, înlocuirea tâmplăriei cu soluții performante, montarea de elemente parasolare și modernizarea acoperișului tip terasă, contribuind la reducerea pierderilor de energie și la creșterea confortului interior. În paralel, au fost modernizate sistemele de încălzire și ventilație prin utilizarea pompelor de căldură de tip sol-apă și aer-apă, iar ventilarea spațiilor a fost optimizată prin introducerea unor sisteme cu recuperare de căldură de peste 90% și aport integral de aer proaspăt, eliminând recircularea aerului între saloane.

De asemenea, au fost reabilitate instalațiile sanitare și electrice, fiind montate echipamente moderne și eficiente, inclusiv iluminat LED. Clădirea a fost dotată cu panouri fotovoltaice și sistem de stocare a energiei, precum și cu un sistem inteligent de management al clădirii (BMS), care permite monitorizarea și controlul consumurilor energetice în timp real. Totodată, au fost înlocuite ascensoarele și modernizată centrala termică, iar lucrările au fost completate de intervenții conexe, inclusiv refacerea rampelor exterioare.

Valoarea finanțării prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027 a fost de aproape 13 milioane de lei, din care aproape 7,9 milioane de lei cofinanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar puțin peste 1,2 milioane de lei contribuție de la bugetul național. Valoarea totală a proiectului, aferentă ambelor etape de finanțare (POR 2014–2020 și PR NV 2021–2027), a fost de puțin peste 47.6 milioane de lei, din care în jur de 30 de milioane de lei, finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene. Lucrările au fost executate de Drum Asfalt – lider de asociere și Nord Conforest – asociat 1, Trameco – asociat 2 și Termoline – asociat 3. Proiectul a fost implementat în perioada 8 iulie 2024 – 7 mai 2026.