Alin Serafim Ștefănuț și Livia Muntean

Inspectoratul Școlar Județean Bihor a lansat în 17 august concursul pentru posturile vacante de director și director adjunct, inclusiv la unele dintre cele mai importante școli din Oradea. Candidații își pot depune dosarele online între 14 septembrie și 2 octombrie. La 13 octombrie urmează evaluarea competențelor, la 20 octombrie proba scrisă, iar între 12 și 27 noiembrie vor avea loc interviurile.

Rezultatele finale vor fi cunoscute la 9 decembrie, iar noile mandate încep la 1 ianuarie 2027.

Față de concursul din 2021, apare o probă eliminatorie de evaluare a competențelor și aptitudinilor personale, pe lângă examenul scris și interviu. Candidații pot opta pentru cel mult trei funcții vacante.

Directorii marilor școli vor să continue

La Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Anca Marchiș spune fără ezitare că va intra din nou în competiție.

„Da, voi candida, în ciuda multor aspecte sistemice care nu se aliniază cu viziunile mele. Motivul principal este responsabilitatea față de comunitatea gojdistă! Cred că e nevoie de coerență pentru continuarea proiectelor deja începute și multă inspirație și dedicare pentru demararea pilotărilor curriculare pentru care am fost selectați în vara acestui an”, afirmă directoarea Colegiului Național „Emanuil Gojdu”.

Și Iulius Timar, directorul Colegiului Național „Onisifor Ghibu”, vrea să continue.

„Candidez pentru că eu cred că școala merge într-o direcție bună. M-am consultat cu mai mulți profesori din școală și toți sunt de părere că trebuie să continuăm în această formulă”, spune directorul.

Întrebat dacă se teme de contracandidați, Iulius Timar a răspuns simplu: „Nu mă interesează, pentru că eu de obicei învăț”.

La Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Livia Muntean nu spune încă un „da” definitiv.

„Mă gândesc să candidez, pentru că eu cred că un concurs este cea mai onestă cale de a ajunge într-o funcție, iar competiția e bună. Aș vrea ca ceea ce am realizat în ultimii doi ani prin proiectul-pilot cu predarea interdisciplinară, pentru care am făcut formare și consilierea copiilor, să se transforme într-o constantă în munca din școala noastră, în munca la clasă. Mă mai motivează și experiența pe care am dobândit-o în acești ani, care mi-ar fi de folos, dar și foarte multele încurajări pe care le-am primit de la colegi”, spune Livia Muntean.

Un nou mandat își dorește și Alin Novac-Iuhas, directorul Școlii Gimnaziale „Dacia”:

„Funcția de director presupune o responsabilitate majoră, iar o astfel de decizie se ia doar atunci când există convingerea fermă că poți contribui în continuare la dezvoltarea instituției. Provocările actuale din educație impun ca instituția noastră să ofere în continuare răspunsuri de calitate, iar rezultatele de până acum ale Școlii Gimnaziale «Dacia» mă motivează să continui acest parcurs. În ultimii ani am acumulat o experiență managerială solidă, am construit o echipă de cadre didactice de încredere, dedicate și unite în jurul acelorași obiective.

Au fost demarate proiecte importante, care pot genera rezultate semnificative în continuare, obiectivul fiind acela de a crea o școală modernă, o școală a viitorului, capabilă să răspundă nevoilor actuale ale elevilor, părinților și comunității. Rezultatele obținute până acum confirmă faptul că direcția aleasă este cea corectă: avem un capital uman înalt calitativ, o echipă performantă și un potențial real de a duce școala la un nivel și mai înalt, motiv pentru a-mi asuma în continuare această responsabilitate”.

În oraș e competiție, în unele școli rurale e greu să găsești candidați

În afara Oradiei, lucrurile nu stau peste tot la fel.

Inspectorul școlar general Alin Serafim Ștefănuț spune că, în unele comunități rurale, problema poate fi chiar găsirea profesorilor dispuși să preia conducerea.

„Există interes pentru funcțiile de conducere, însă nu este la fel de mare peste tot în județ. De regulă, în liceele, școlile și grădinițele din mediul urban sunt mai multe persoane interesate de ocuparea funcției prin concurs și există o competiție reală. În schimb, pentru anumite școli din mediul rural, care se confruntă cu probleme administrative și de personal (fluctuația cadrelor didactice, gestionarea mai multor structuri școlare arondate, scăderea populației școlare, riscul reorganizării unității etc.) este mai dificil să identificăm cadre didactice dispuse să își asume conducerea. Funcția de director presupune astăzi o responsabilitate foarte mare, iar recunoașterea profesională nu e întotdeauna în concordanță cu această responsabilitate. Provocarea sistemului de învățământ din Bihor este de a identifica profesioniști care își doresc să construiască, să conducă echipe și să își asume o viziune pentru dezvoltarea școlii”, explică șeful IȘJ Bihor.

Concursul din acest an încearcă să vadă nu doar câtă legislație și management știe un candidat, ci și dacă are calitățile necesare pentru a conduce o școală.

„Concursul din 2026 introduce o structură mai complexă de evaluare. Dacă în 2021 selecția s-a bazat pe proba scrisă și pe interviu, actualul concurs cuprinde trei probe distincte: o probă pentru evaluarea competențelor și aptitudinilor personale, o probă scrisă privind managementul și legislația școlară și interviul. Una dintre principalele noutăți este proba de competențe, prin care sunt urmărite capacitățile și aptitudinile personale ale candidatului, având caracter eliminatoriu. De asemenea, primele două probe din cadrul concursului se susțin și se evaluează cu ajutorul unei platforme informatice dedicate.

O altă diferență semnificativă este reprezentată de raportarea la profilul profesional al managerului școlar, aprobat prin OMEC nr. 3934/2026. Accentul se deplasează, cel puțin la nivelul concepției concursului, de la verificarea predominantă a unor cunoștințe spre evaluarea unui ansamblu mai larg de competențe: leadership educațional, management operațional, relaționare, integritate și capacitate de adaptare la schimbare.

Miza concursului va fi să distingă între un candidat bine pregătit teoretic și unul care poate conduce cu succes o comunitate școlară. Totodată, spre deosebire de concursul din 2021, când un candidat putea avea n opțiuni, în cadrul unei sesiuni a acestui concurs, un candidat poate opta pentru maximum trei funcții de conducere publicate vacante pentru concurs”, explică Alin Serafim Ștefănuț.

Directorii dau concurs. Șeful Inspectoratului este numit

De la 1 ianuarie, directorii care promovează vor avea un mandat câștigat prin trei probe. Inspectorul școlar general, care îi coordonează, ocupă însă funcția prin numire.

Întrebat despre această diferență de legitimitate, Alin Serafim Ștefănuț spune că nu ar avea nicio problemă să dea, la rândul său, concurs.

„Un mandat obținut prin concurs conferă, fără îndoială, o legitimitate profesională distinctă. Tocmai de aceea am afirmat și anterior că nu aș avea nicio problemă să particip la un concurs pentru funcția de inspector școlar general. În prezent însă cele două funcții sunt ocupate potrivit unor reglementări legislative diferite. Mai mult, potrivit Legii învățământul preuniversitar, inspectoratele școlare vor deveni direcții județene pentru învățământ preuniversitar. Faptul că o persoană este numită pe o perioadă limitată de timp într-o funcție publică nu înseamnă că este scutită de evaluare, de răspundere sau de obligația de a demonstra că merită să exercite respectiva funcție. Legitimitatea profesională se construiește permanent, prin competență, decizii corecte, consecvență, transparență și rezultate. Un concurs oferă legitimitatea de intrare în funcție, dar nu poate garanta automat autoritatea profesională pe întreaga durată a mandatului. În același fel, o numire trebuie confirmată zi de zi prin modul în care este exercitată funcția”, spune șeful Inspectoratului Școlar.

Zoe Dancovici a fost o ceramistă importantă pentru artele decorative românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, iar legătura sa cu muzeul orădean este strânsă: soțul artistei, generalul în rezervă Alexandru Dancovici, a donat instituției 109 piese: 102 lucrări de ceramică, 3 icoane, 2 obiecte din metal și o tapiserie. Colecția ocupă un loc important în patrimoniul de artă decorativă al Serviciului Artă al muzeului.

Cea mai amplă retrospectivă dedicată operei artistei s-a bucurat de girul critic şi de studiile unor nume marcante ale istoriei artei românești, precum Radu Ionescu și Mircea Simu, care au ajutat la conturarea evoluției sale stilistice. După intrarea pieselor în patrimoniul muzeului, acestea au fost integrate în expoziții permanente și temporare organizate de Serviciul Artă.

Stilul lui Zoe Dancovici marchează trecerea ceramicii de la funcțional la sculptural: artista a tratat lutul nu doar ca material utilitar, ci ca mijloc de exprimare plastică, punând accent pe volum și spațialitate. Suprafețele lucrărilor sale poartă texturi organice, adesea aspre sau neregulate, combinate cu linii curbe și forme stilizate. Paleta cromatică rămâne discretă – tonuri calde, pământii, glazuri controlate – cu un contrast vizual între porțiunile mate și cele lucioase.

În ansamblul Serviciului Artă a Muzeului Țării Crișurilor, creația sa reprezintă o etapă de „căutări formale şi experimente” care a deschis drumul spre ceramica postmodernistă și conceptuală a anilor ’80, ilustrată ulterior de artiști precum Costel Badea și Marta Jakobovits. Prezența icoanelor și a tapiseriei în donație arată totodată influența artei populare și a spiritualității tradiționale asupra operei sale.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 25 septembrie, zilnic între orele 10:00 și 18:00.

În urma cercetării zonei, specialiștii pirotehnicieni au identificat un proiectil de calibru 76 de milimetri, provenind din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Proiectilul a fost ridicat, transportat și depozitat în condiții de siguranță, urmând să fie distrus ulterior, într-un mediu controlat, prin proceduri specifice,” a transmis purtătorul de cuvânt al ISU Bihor, Plutonier Butaci Alina

Participanții la trafic sunt rugați să circule cu prudență în zona lucrărilor, să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului din teren.

Totodată, pe direcția dinspre Cluj-Napoca către Centru, circulația rutieră va fi restricționată la o singură bandă de circulație, în zona de sub podul feroviar.

FOTO: PMO

Călin Săbau este absolvent al Facultății de Științe, specializarea Matematică-Fizică, în anul 1997, și al Facultății de Informatică și Tehnica Calculatoarelor din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, în anul 2003, are 29 de ani de experiență în învățământ. După primii ani de activitate la Colegiul Tehnic „Andrei Șaguna” din Oradea, din anul 2001 este profesor de matematică la Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu”. 25 de ani din parcursul său profesional sunt astfel legați de această școală, de generațiile sale de elevi și de comunitatea formată în jurul ei.

Cristian Varna, născut la 11 septembrie 1978 și absolvent al studiilor universitare în anul 2001, are 17 ani de experiență în învățământ. Din anul 2016 este profesor al Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, iar începând cu acest an își asumă responsabilitatea de director adjunct.

„Experiența acumulată la catedră și cunoașterea îndeaproape a vieții Liceului reprezintă repere importante pentru misiunea pe care cei doi profesori o asumă în conducerea instituției. Le dorim profesorilor Călin Săbau și Cristian Varna mult succes, putere de muncă, înțelepciune și inspirație, pentru a continua, împreună cu întreaga comunitate educațională, misiunea Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu”: formarea prin educație, credință și valori a generațiilor de tineri încredințate acestei școli”, se afirmă pe pagina de facebook a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea.

La solicitarea bihon.ro, președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a subliniat că rezultatul proiectelor trebuie privit dincolo de valorile financiare și de indicatorii tehnici prevăzuți în contractele de finanțare.

„Dincolo de valorile și indicatorii din aceste proiecte, important este ceea ce rămâne în urma lor pentru bihoreni: investiții în infrastructură, în educație și în servicii publice mai bune. Fondurile europene reprezintă o șansă importantă de dezvoltare, dar ele produc rezultate doar dacă proiectele sunt bine pregătite și duse până la capăt. Le mulțumesc colegilor din Consiliul Județean, partenerilor noștri și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor investiții. Este o muncă de echipă și mă bucur că am reușit să transformăm aceste fonduri în proiecte concrete pentru județul nostru.” ne-a declarat Mircea Mălan.

Cea mai mare investiție a fost Campus Oradea, școala de meserii

Cel mai mare proiect din lista Consiliului Județean Bihor este Consorțiul pentru învățământ dual Campus Oradea, cu o valoare totală de 146,18 milioane de lei. În cadrul campusului, elevii se pot pregăti în cinci domenii: mecanică, construcții, instalații și lucrări publice, electromecanică, electronică și automatizări, precum și chimie industrială.

Proiectul a fost implementat în perioada august 2023 – august 2026 și a dus la construirea, dotarea și punerea în funcțiune a campusului de pe strada Ceyrat.

Campusul cuprinde săli de clasă, laboratoare, ateliere, cămin și cantină, precum și bazin de înot, sală și teren de sport. Prin proiect au fost achiziționate aproximativ 800 de echipamente, de la brațe robotice și imprimante 3D până la simulatoare pentru sudură și utilaje grele. Au fost acordate burse pentru 360 de elevi și 116 studenți, iar în 2026 a absolvit prima generație de elevi formată în campus.

Cinci pasaje au fost deschise circulației

O parte importantă a finanțărilor PNRR a fost direcționată către infrastructura rutieră din zona Oradea. Proiectele au fost realizate în parteneriat cu Primăria Oradea și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, iar lucrările au fost corelate cu traficul de pe centura municipiului și principalele drumuri naționale. Pasajul subteran din zona Jumbo, la intersecția Centurii Oradea cu Calea Aradului, a avut o valoare de 36,89 milioane de lei, cu TVA. Pasajul rutier are 406 metri și este însoțit de un pasaj pietonal subteran care leagă zona Jumbo de ERA.

Lucrările au fost executate de asocierea Selina și Drum Asfalt. Cele două pasaje de pe Calea Aradului au fost deschise circulației la 17 august. Pasajul suprateran din zona ERA, evaluat la 37,61 milioane de lei, cu TVA, are 535 de metri și trece peste sensul giratoriu care asigură accesul către ERA Shopping Park, Dedeman și Oradea Shopping Center. Împreună cu pasajul subteran, investiția a urmărit fluidizarea traficului pe DN 79 și îmbunătățirea legăturii dintre Oradea și Aeroportul Oradea.

Pasajul suprateran din zona Metro, la intersecția Centurii Oradea cu Centura Oșorhei, a avut o valoare de 49,52 milioane de lei, cu TVA. Construcția are aproximativ 560 de metri, iar lucrările au fost executate de PORR Construct. Pasajul a fost deschis traficului la 8 iulie.

Pasajul de la intersecția DN 19 cu Calea Bihorului, pe direcția Oradea – Satu Mare, a avut o valoare de 48,71 milioane de lei, cu TVA. Circulația rutieră a fost deschisă oficial pe 10 iulie. Pasajul asigură separarea traficului pe una dintre principalele ieșiri din Oradea către nordul județului. Pasajul suprateran Tram-tren, construit peste calea ferată Oradea – Băile Felix, a avut o valoare de 50,93 milioane de lei, cu TVA. Construcția are 810 metri și patru benzi de circulație, câte două pe fiecare sens. Pasajul a fost deschis oficial pe 14 august și face parte din proiectul mai amplu de dezvoltare a sistemului Tram-tren metropolitan.

Microbuze electrice pentru elevii din Bihor

Prin proiectul destinat îmbunătățirii transportului școlar, Consiliul Județean Bihor a achiziționat, în prima etapă, 25 de microbuze electrice. Contractul de finanțare a avut o valoare totală de 35,91 milioane de lei, dar în urma licitației pentru achiziția celor 25 de microbuze s-a făcut o economie, astfel că s-au mai achiziționat alte 8 microbuze.

Vehiculele au fost cumpărate prin PNRR, iar primele 25 au fost transferate către 25 de primării din județ, în baza parteneriatelor încheiate cu administrațiile locale. Microbuzele sunt Mercedes și au o autonomie de peste 400 de kilometri. Restul de 8 microbuze urmează să fie transferate către beneficiari.

Clădirile Spitalului de Psihiatrie Nucet au fost reabilitate energetic

Un proiect de 30,63 milioane de lei a vizat creșterea eficienței energetice și reabilitarea imobilelor Spitalului de Psihiatrie Nucet. Investiția a inclus lucrări la anvelopa clădirilor, instalațiile electrice, sanitare, termice și de ventilație, precum și refacerea finisajelor interioare. Spitalul are 226 de paturi, iar lucrările au fost organizate astfel încât activitatea medicală să poată continua, pacienții fiind mutați în clădirile finalizate pe măsură ce intervențiile au avansat. Proiectul a fost finanțat prin Componenta 5 – Valul renovării din PNRR.

Un proiect distinct, în valoare de 994.924,93 lei, a vizat imobilul de Terapie Ocupațională al aceluiași spital. Investiția a urmărit reducerea consumului de energie și îmbunătățirea condițiilor oferite pacienților.

Trei clădiri ale DGASPC au fost incluse în proiectele de renovare

Un alt proiect, în valoare de 11,34 milioane de lei, a vizat reabilitarea energetică a trei clădiri ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor. Este vorba despre Corpul C2 al Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Trinitatea, Corpul C6 al Centrului Rezidențial de Asistență și Reintegrare Socială pentru Persoane fără Adăpost și Corpul C11 al Centrului de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Încrederea. Lucrările au urmărit reducerea consumului de energie, creșterea confortului termic și modernizarea instalațiilor electrice, sanitare, termice și de ventilație, precum și reabilitarea anvelopelor și a finisajelor interioare. Contractul de execuție a fost semnat în 2024, cu o perioadă de 15 luni, dintre care trei luni pentru proiectare și 12 luni pentru execuție.

Biblioteca Județeană a fost renovată și digitalizată

Modernizarea Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai a reprezentat o investiție de 24,68 milioane de lei. Proiectul a inclus renovarea și refuncționalizarea sediului central, precum și componenta de digitalizare și dotare. Investiția a făcut parte dintr-un proiect mai amplu în care au fost modernizate și bibliotecile din Oșorhei, Sântandrei și Sânmartin, iar alte 26 de biblioteci din județ au primit echipamente și aparatură de specialitate. Renovarea și digitalizarea Bibliotecii Județene au fost finalizate în 2025. Mobilier și echipamente pentru unitățile speciale de învățământ

Prin proiectul de 5,71 milioane de lei destinat dotării unităților de învățământ preuniversitar care sunt în subordinea CJ Bihor și a unităților conexe au fost achiziționate mobilier, materiale didactice și echipamente digitale. Investiția face parte din componenta de educație a PNRR și a vizat modernizarea bazei materiale a unităților școlare. În cazul proiectelor gestionate de Consiliul Județean, bunurile achiziționate au fost ulterior date în folosință unor unități de învățământ special din județ, printre acestea numărându-se Liceul Tehnologic Special nr. 1 Oradea, centrele școlare de educație incluzivă Orizont, Bonitas și Cristal, Centrul Școlar de Educație Incluzivă nr. 1 Popești, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Oradea și Școala Gimnazială nr. 1 Curățele.

Planul de amenajare a teritoriului județului a fost actualizat

Ultimul proiect din lista investițiilor PNRR ale Consiliului Județean Bihor este actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean, cu o valoare de 1,39 milioane de lei. Documentația stabilește cadrul de dezvoltare spațială a județului și oferă repere pentru infrastructură, dezvoltare urbană și rurală, protecția mediului și organizarea teritoriului. Consiliul Județean a publicat documentele aferente etapelor de elaborare, inclusiv documentele pentru etapa a III-a și strategia și planul de măsuri ale PATJ Bihor.

Noua ediție deplasează accentul spre utilizarea directă la clasă: întrebări de diagnostic, activități, fișe pentru elevi, ghidaj pentru profesor și instrumente prin care pot fi observate și comparate explicațiile elevilor înainte și după activitățile de învățare.

Sunt abordate radioactivitatea, timpul de înjumătățire, modelele atomice, diferența dintre iradiere și contaminare, imagistica medicală și utilizarea radionuclizilor în medicină. O atenție specială este acordată concepțiilor greșite care pot rămâne ascunse chiar și atunci când elevul rezolvă corect un exercițiu.

Cartea este concepută pentru contexte școlare diferite. Unele activități folosesc date, modelare sau investigație, iar altele pot fi realizate cu resurse minime, inclusiv cu materiale tipărite, hârtie și creion, astfel încât obiectivul conceptual să poată fi păstrat și în clase cu acces limitat la echipamente.

„Întrebarea care mă interesează nu este doar dacă elevul a ajuns la răspunsul corect. Vreau să pot vedea ce înțelege, pe ce dovezi se bazează și ce s-a schimbat în raționamentul lui după lecție. De aici vine întrebarea «De unde știi?»”, explică Patrick-Joshua Biro.

Proiectul include și o componentă de acces. Profesorii care predau în mediul rural sau în două ori mai multe școli vor putea beneficia de un preț redus, iar în perioada atelierelor volumul va fi oferit gratuit unor licee selectate din contexte cu acces redus la resurse educaționale.

Atelier online gratuit pe 15 septembrie

Pe 15 septembrie 2026, între orele 19:00 și 19:50, va avea loc online atelierul gratuit „De unde știi că au înțeles?”, destinat în principal profesorilor și studenților. Participanții vor lucra cu exemple de concepții greșite, întrebări de diagnostic și activități din fizica atomică, nucleară și medicală.

Ultimele 20 de minute sunt rezervate adaptării unei activități la propriul context de predare sau învățare. Participanții vor primi și materiale educaționale care pot fi utilizate sau adaptate direct la clasă.

Patrick-Joshua Biro predă fizică și matematică și este doctorand în sociologia educației, cu formare în fizică medicală și istorie. Cercetarea sa doctorală vizează alegerea carierei didactice în STEM, iar activitatea sa didactică și de dezvoltare de resurse urmărește predarea conceptuală a fizicii și utilizarea dovezilor din clasă pentru îmbunătățirea activităților.

Cartea poate fi comandată de pe pagina autorului: payhip.com/patrickjoshuabiro.

Reglementată prin Legea 252/2013, Probațiunea are ca scop reabilitarea socială a celor care au săvârșit infracțiuni, reducerea riscului de recidivă și sporirea siguranței în comunitate.

Ca structură teritorială a Direcției Naționale de Probațiune din cadrul Ministerului Justiției, Serviciul de Probațiune din Bihor este unul dintre primele înființate la nivel național, pe 3 septembrie 2001. Cei 17 consilieri care își desfășoară activitatea în cadrul instituției bihorene se ocupă, printre altele, de evaluarea inculpaților și a persoanelor supravegheate, inclusiv a minorilor aflați sub măsuri educative și cu supravegherea respectării obligațiilor stabilite de instanță – precum munca în folosul comunității, participarea la programe de reintegrare ori tratamente medicale.

Consilierii de probațiune verifică și respectarea restricțiilor aplicate de instanțe, cum a fi interdicția de a părăsi țara ori de a comunica cu victimele ori cu alți inculpați. În competența specialiștilor din Probațiune intră și punerea în aplicare a măsurilor educative neprivative de libertate și participarea în comisiile de liberare condiționată, a explicat, pentru Bihon, Ioana Maria Ungur, consilier în cadrul Serviciul de Probațiune Bihor.

„Un rol important îl reprezintă derularea programelor de reintegrare socială, prin care se urmărește prevenirea recidivei. În cadrul Serviciului de Probațiune Bihor sunt implementate programe individuale («Unul la Unul», «Managementul furiei») și de grup – «Dezvoltarea abilităților sociale la majori», «Drink & Drive», «În siguranță la volan. Stop accidentelor! », «Alegerea mea» și «Faimos»)”, a precizat Ioana Maria Ungur.

Toate activitățile consilierilor de probațiune sunt derulate în colaborare cu instanțele de judecată și instituții publice și private din comunitate.

La finalul lunii august 2026, în evidențele Serviciului de Probațiune Bihor s-au aflat 1701 persoane supravegheate (1664 adulți și 37 minori). Dintre acestea, 1321 au obligația de a urma un program de reintegrare, 1503 trebuie să efectueze ore de muncă neremunerată în folosul comunității, 69 au obligația de a urma un curs școlar sau de calificare profesională, iar 8 persoane supravegheate au obligația de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală.

„Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de activitate, Serviciul de Probațiune Bihor mulțumește tuturor colaboratorilor și consilierilor care, prin efortul comun, contribuie la reintegrarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni și la creșterea siguranței în comunitate”, a mai transmis Ioana Ungur.

foto: Dotări școli din PNRR, 02.09.2026

Prin proiect au fost dotate: 1.275 de săli de clasă și de grupă cu mobilier nou și materiale didactice; 1.322 de săli de clasă și de grupă cu echipamente digitale moderne – table interactive, laptopuri sau sisteme all-in-one pentru profesori, sisteme de sunet, camere de videoconferință, imprimante și scannere; 33 de laboratoare de informatică au fost complet echipate cu tehnică de calcul; 31 de laboratoare de științe – 5 de fizică, 4 de chimie, 2 de biologie și 20 multidisciplinare; 33 de cabinete școlare, inclusiv cabinete de muzică, lingvistice și de logopedie din grădinițe; 40 de săli de sport cu echipamente și materiale pentru activități sportive; 4 ateliere de practică au fost utilate pentru specializări precum construcții, instalații, mecanică estetică, și alimentație publică.

De asemenea, Palatul Copiilor a beneficiat de dotări speciale pentru cabinetul de karting.