„Pe partea de salarizare, evident că ceea ce este important de înţeles, inclusiv cu Comisia Europeană, Comisia vrea să vadă că România face această consolidare bugetară în continuare… este foarte important că noi trebuie să adoptăm proiectul de lege în acest an, să avem o ţintă de cum s-ar putea rezolva inechităţile în administraţie”, a spus Pîslaru.

El a subliniat că legea trebuie să fie „bună” și „realistă”, evitând greșelile trecutului când, în 2017, proiectul de 55 de miliarde de euro nu a putut fi implementat din cauza lipsei de fezabilitate.

„În 2016 eu pregăteam împreună cu doamna ministru al Finanţelor Anca Dragu… Moment în care a fost o decizie politică de a prelua în parlament o iniţiativă care a dus proiectul la 55 de miliarde de euro… am atras atenţia… că acel proiect nu se poate implementa”, a explicat ministrul.

Potrivit calendarului anunțat de Pîslaru, proiectul va fi pus în dezbatere de Ministerul Muncii după consultările cu familiile ocupaţionale și Ministerul Finanțelor. Ministrul a mai menționat că acum există un cadru ferm de monitorizare a reformelor-cheie.

„Acum eu sunt chiar foarte fericit la MIPE că am un calendar ferm, pe care îl pot monitoriza… acum avem un cadru unitar de monitorizare pe toate aceste reforme-cheie pentru România”, a adăugat el.

Dragoş Pîslaru a precizat că legea va fi implementată gradual, astfel încât să se atingă echilibrul salarial și să fie corectate inechitățile existente în administrație. Sprijinul Băncii Mondiale este de asemenea inclus în pregătirea proiectului.

„Eu am această credinţă că vom propune acel proiect care să bifeze reforma şi să aducă un bine administraţiei şi predictibilitate administraţiei publice din România”, a transmis ministrul.

Suntem alături de familia JIGA în aceste momente de mare încercare emoțională. Familia Danciu și Piciu.

(BF0002/09.04)

O săptămână mai târziu, i-ar fi spus unui alt camionagiu că documentele pe care acesta le-a prezentat la control ar fi valabile doar pe teritoriul Poloniei. Astfel, ar fi urmat să-l sancționeze cu 1.000 de euro pentru lipsa licenței de transport, dar ar putea să-l ierte în schimbul a 50 de euro.

În aceeași zi, agentul Ban i-a cerut unui șofer vorbitor de limba rusă 600 de euro pentru a trece cu vederea presupuse nereguli la vehiculul de transport marfă și a solicitat „tot cash-ul în pașaport”.

Acuzații: șpagă stabilită prin negociere

Procurorii au arătat că printre victimele lui Ban s-ar fi numărat un șofer polonez, oprit pe 23 septembrie 2025 lângă punctul Borș II, de la care agentul ar fi cerut 100 euro sau 500 zloți ca să-i întocmească dosar penal.

Au urmat un șofer bulgar, cu care polițistul de frontieră ar fi negociat pur și simplu mita de 100 de euro, pentru a nu aplica o amendă pentru intrarea pe sens interzis, dar și un șofer polonez care nu avea limitatoare de viteză la trailer și căruia Ban i-ar fi spus: „fac amenda oficială sau vrei să ne înțelegem?”

Tot de o negociere a avut parte un șofer vorbitor de limbă rusă, oprit lângă PTF Borș II și care avea inspecția tehnică periodică expirată. Pe acesta agentul de Poliție de Frontieră l-ar fi întrebat direct la ce sumă de bani s-a gândit să-i ofere ca să nu primească amendă.

Ar fi refuzat „bani pentru țigări”

Conform unui comunicat al Parchetului Bihor, pe parcursul lunilor octombrie și noiembrie 2025, agentul Cristian Ban ar mai fi cerut mită de 8 ori sume de până la 800 de euro de la conducătorii unor camioane din străinătate ca să nu-i sancționeze pentru diferite abateri. Printre altele, pe un șofer l-a trimis la bancomat după contravaloarea a 100 de dolari, respingându-i propunerea de primi „bani pentru țigări”, iar pe alți doi i-ar fi însoțit chiar el cu autospeciala de Poliție de Frontieră.

De altfel, Cristian Ban a fost arestat pe 20 februarie 2026 tocmai pentru că l-ar fi dus pe un camionagiu bulgar cu mașina de serviciu până în Biharia, de unde străinul a scos bani de la un ATM pentru a-i da ca mită agentului de Poliție de Frontieră. Ulterior, în același caz a fost arestat colegul lui Ban, Mădălin Costel Bînțu, acuzat la rândul său că a tratat slujba ca pe o „fabrică de bani”.

Polițist de frontieră, reținut pentru mită. L-ar fi dus cu autospeciala pe un șofer străin la un bancomat, în Biharia

Parchetul Bihor, despre al doilea polițist de frontieră arestat în cazul mitei de la bancomat: a tratat slujba ca o „fabrică de bani”

„Bugetul unui municipiu precum Oradea este mai mult decât o listă de cifre, este o declarație de priorități. Și în acest an, bugetul este construit în jurul dezvoltării orașului, al investițiilor și al utilizării fondurilor europene, care au avut un rol esențial în transformarea Oradiei din ultimii ani.” a declarat primarul Florin Birta.

Venituri estimate de 3,3 miliarde de lei, cu posibilitatea de a ajunge la 4 miliarde

Proiectul de buget pentru anul 2026 prevede venituri totale estimate la 3,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 650 de milioane de euro. Primarul Florin Birta a precizat că această sumă ar putea crește în cursul anului, odată cu semnarea unor noi contracte de finanțare care nu sunt încă incluse în forma actuală a bugetului.

Printre proiectele majore care urmează să fie contractate se numără Spitalul Vlădeasa, pentru care diferența de finanțare este estimată la aproximativ 575 de milioane de lei, adică în jur de 115 milioane de euro, precum și noua școală Tompa Mihály, cu o valoare estimată de aproximativ 13 milioane de euro. În aceste condiții, veniturile totale ale bugetului local ar putea ajunge în cursul anului la aproximativ 4 miliarde de lei.

„Vă dau exemplu doar două contracte care sunt nesemnate în acest moment. În primul rând, Spitalul Vlădeasa. Știți foarte bine că el a fost finanțat din PNRR, dar a ieșit din finanțarea PNRR și urmează să se depună pe Programul Operațional de Sănătate, unde se va încheia contractul în acest an, iar diferența de finanțat este de aproximativ 575 milioane de lei, 115 milioane de euro. Deci deja va crește suma prevăzută cu 500 milioane de lei. Plus, vă mai dau o investiție, școala nouă de la Tompa Mihály, unde urmează să însemnăm contractul de finanțare, unde vom avea aproximativ 13 milioane de euro și acolo finanțați. Deci suma se va apropia aproximativ de 4 miliarde de lei ca și venituri totale în 2026.” a afirmat Florin Birta.

Investiții estimate la 1,4 miliarde de lei, un nou record pentru Primăria Oradea

Un accent important este pus și în acest an pe investiții. Din bugetul total, dacă este inclus și bugetul Spitalului Județean, 43% reprezintă cheltuieli de dezvoltare, iar 57% cheltuieli operaționale. Fără componenta aferentă spitalului, ponderea cheltuielilor de dezvoltare ajunge la 64%, în timp ce cheltuielile operaționale reprezintă 36%.

Primarul Florin Birta a arătat că structura bugetului reflectă orientarea administrației către continuarea proiectelor de investiții și menținerea unui ritm ridicat de dezvoltare. În 2026, Municipiul Oradea estimează investiții de aproximativ 1,4 miliarde de lei. Conform datelor prezentate, anul 2025 a consemnat cel mai mare volum de investiții din istoria orașului, de peste 1 miliard de lei, iar nivelul ridicat al investițiilor din acest an este determinat în principal de necesitatea finalizării proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „2026 este un an decisiv pentru administrația locală.” a afirmat primarul Florin Birta, subliniind că toate proiectele finanțate prin PNRR trebuie finalizate și decontate într-un calendar foarte strâns, pentru a evita pierderea finanțărilor sau eventuale penalități.

PNRR: 38 de proiecte, 165 de milioane de euro

Fondurile europene reprezintă una dintre componentele importante ale bugetului pe 2026. Suma estimată din finanțări nerambursabile UE este de 545.356.590 lei, în creștere cu 72,79% față de execuția anului anterior. Potrivit datelor prezentate, municipiul Oradea are în implementare 38 de proiecte finanțate prin PNRR, cu o valoare totală de aproximativ 165 de milioane de euro, din care 118 milioane de euro reprezintă finanțare nerambursabilă și aproximativ 48 de milioane de euro contribuție proprie. Doar proiectele PNRR reprezintă 38% din valoarea investițiilor prevăzute în bugetul pe 2026.

„2026 este anul în care trebuie închis PNRR-ul. Este un an dificil pentru noi, atât din punct de vedere al asigurării de cofinanțări, care sunt destul de mari, cât și din punct de vedere al finalizării lucrărilor. Pentru că trebuie știut că până la finalul lunii iulie, în cursul lunii august, trebuie făcute decontările, trebuie închise aceste proiecte. Deci toate proiectele din PNRR ar fi ideal ca în 31 iulie să fie închise.”, a declarat Florin Birta.

De unde vin banii și unde se duc

Directorul economic al Primăriei Oradea, Eduard Florea, a prezentat principalele coordonate ale construcției bugetare, arătând că aceasta a avut la bază cadrul legal, previziunile economice și prioritățile municipiului.

„Bugetul a fost construit într-un context economic dificil, marcat de presiuni legate de inflație, dobânzi și curs valutar, precum și de modificări legislative cu impact asupra veniturilor locale”, a declarat Eduard Florea.

Potrivit acestuia, una dintre cele mai importante priorități a fost asigurarea resurselor necesare pentru finalizarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, în special a celor din PNRR, care presupun un efort bugetar concentrat în prima parte a anului. În ceea ce privește structura veniturilor, cele mai mari sume provin din veniturile proprii ale instituțiilor publice, în special ale spitalului integrat, care însumează aproximativ 1,25 miliarde de lei. În cadrul veniturilor proprii ale municipiului, principalele surse sunt cotele defalcate din impozitul pe venit, veniturile fiscale și veniturile nefiscale.

Eduard Florea a explicat că această structură a veniturilor impune o planificare atentă a cheltuielilor și o prioritizare clară a investițiilor și cofinanțărilor. Pe partea de cheltuieli de funcționare, bugetul prevede 1,88 miliarde de lei. Cea mai mare pondere revine instituțiilor cu venituri proprii, în special Spitalului Județean de Urgență Bihor. Totodată, sunt prevăzute creșteri pentru asistența socială, cheltuielile cu datoria publică și bunurile și serviciile publice. Potrivit explicațiilor oferite de directorul economic, aceste majorări sunt determinate atât de obligațiile curente ale administrației locale, cât și de evoluțiile economice și financiare din ultimul an.

Scădere la cota din impozitul pe venit

Principalul venit propriu al municipiului, respectiv cota defalcată din impozitul pe venit, este estimat în 2026 sub nivelul încasărilor din 2025. Pentru acest an, nivelul stabilit prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 386/31.03.2026 este de 389.320.000 lei, față de suma inițială de 397.024.000 lei, după aplicarea unui coeficient de corecție de 25% asupra sumei care depășește plafonul de 2.000 lei/locuitor/an.

Directorul Direcției Economice a explicat că diminuarea vine atât din aplicarea acestei corecții, cât și din modificarea modului de distribuire a unor impozite la nivel național.

„Pe partea de impozit pe venitul global rămâne în continuare cel mai important venit propriu. Este acea componentă din impozitul pe salarii pe care îl plătesc angajatorii și din care o cotă de 63% se distribuie autorităților locale. Suma este în ușoară scădere față de anul trecut, cu 2%. Este ca urmare a unor modificări în modul de distribuire a acestor sume. Pe de o parte, sumele din declarația unică nu se mai distribuie către autoritățile locale. Declarația unică este acea declarație pe care o depun PFA-urile sau persoanele care au mai multe surse de venit. Aceasta probabil nu va mai fi venit al bugetului local”, a explicat Eduard Florea.

Creștere la impozitul pe clădiri, scădere la impozitul auto

În structura veniturilor proprii, Primăria Oradea estimează următoarele evoluții: o creștere de 35% la veniturile din impozitul pe clădiri, o scădere de 5% la veniturile din impozitele pe mijloacele de transport, o creștere de 8% la veniturile din concesiuni și închirieri, o creștere de 13% la veniturile din amenzi Conform explicațiilor oferite în conferință, majorarea la impozitul pe clădiri are la bază atât modificările prevăzute de Codul fiscal, cât și actualizarea datelor privind reevaluarea imobilelor și menținerea unui grad ridicat de colectare.

„Pe partea de venituri fiscale, 38% din veniturile proprii, avem o creștere cu 25%. Cea mai mare parte provine din creșterea de la impozitul pe clădiri, atât la persoane fizice, dar și la persoane juridice. Pe partea de venituri nefiscale este o sumă relativ constantă cu anii anteriori. Crește cu partea de inflație, venituri din concesiuni, închirieri, dar avem o ușoară scădere pe partea de vânzări de active estimate în acest an.” a precizat Eduard Florea.

2026 declarat „Anul educației” în alocarea sumelor pentru investiții

În ceea ce privește investițiile, anul 2026 este definit de administrația locală drept „anul educației”, întrucât 30% din bugetul de investiții este alocat acestui domeniu. Sunt prevăzute fonduri pentru reabilitarea școlilor și creșelor, pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor de învățământ, precum și pentru dotarea cu mobilier și echipamente IT a peste 35 de unități de învățământ.

Primarul Florin Birta a arătat că investițiile în educație rămân una dintre direcțiile centrale ale bugetului pe 2026, în contextul în care mai multe proiecte aflate în derulare trebuie finalizate în acest an. Un alt capitol important din bugetul de investiții vizează infrastructura rutieră și mobilitatea urbană. În această zonă sunt incluse proiectele privind pasajele de pe bulevardele Magheru și Republicii, modernizarea străzilor și lucrările de regenerare urbană din mai multe cartiere. Aceste investiții fac parte din programul mai larg al administrației locale privind fluidizarea traficului și modernizarea infrastructurii urbane.

Drumuri, termoficare, sănătate și spații verzi

Pe lângă proiectele din educație, bugetul de investiții include sume importante și pentru sănătate, infrastructura rutieră, termoficare, spații verzi, transport public și iluminat public. Directorul economic a enumerat mai multe dintre aceste direcții de finanțare.

„A doua felie de tort, partea de drumuri, străzi. Aici foarte important, în afară de proiectele europene, cele două pasaje de pe Magheru–Republicii. Reușim în continuare să asigurăm sume consistente pentru programul de reabilitare a străzilor sau de modernizare a străzilor. Următoarea felie, partea de termoficare, are 11%. Sunt acele etape deja cunoscute de reabilitare de rețele și de puncte termice. Partea de sănătate este ca pondere pe locul 2.”, a declarat directorul Florea în cadrul prezentării cifrelor din proiectul de buget.

Pe zona de infrastructură rutieră, anul acesta sunt așteptate lucrări la pasajele din zona Magazinului Crișul și Gării, proiecte care vor intra în șantier etapizat, tocmai pentru a nu bloca simultan marile axe de trafic. În paralel, administrația pregătește și alte proiecte majore, precum reabilitarea Podului Decebal, însă aceasta va fi împinsă spre 2027 pentru a nu suprapune prea multe șantiere grele în același timp.

Pe lista proiectelor care ar urma să înceapă în 2026 se află și Grădina Urbană Nufărul, pachetele de regenerare urbană din cartierul Nufărul, proiectele de parcuri fotovoltaice, precum și etapa a patra a reabilitării termoficării. Tot în zona mobilității urbane intră și podul pietonal de la Hilton, pe care Primăria vrea să îl lanseze în execuție în toamnă, dacă finanțarea prin Banca Europeană de Investiții va fi aprobată.

Spitalul de pe Vlădeasa va continua și în 2027

În cadrul conferinței de presă, primarul Florin Birta a precizat că Spitalul de Boli Infecțioase de pe strada Vlădeasa nu va putea fi finalizat în 2026.

„Nu există șanse ca Spitalul de pe Vlădeasa să se termine anul acesta. Spitalul de pe Vlădeasa se va finaliza în cursul anului viitor. De aceea nu s-a mai reușit finanțarea prin PNRR, că tot ce e finanțat prin PNRR trebuia închis la jumătatea anului. N-am reușit, chiar dacă s-au mișcat foarte bine constructorii. Noi am dat acum drumul inclusiv la licitația pentru dotări, pentru că licitația pentru dotări este separată. Va trebui să încheiem noul contract de finanțare astfel încât anul viitor, probabil la jumătatea anului, a doua parte a anului, să fie gata acel spital.” a declarat primarul Oradiei.

Gradul de îndatorare, sub plafonul legal

Un alt subiect abordat în cadrul conferinței a fost gradul de îndatorare al municipiului și posibilitatea contractării unor noi credite pentru susținerea investițiilor. Potrivit datelor prezentate, gradul de îndatorare al Oradiei s-a închis anul trecut la aproximativ 18,7%, sub plafonul legal de 30% din veniturile proprii.

„Gradul de îndatorare al orașului anul trecut s-a închis undeva la 18,7%. Cu o singură excepție, anul 2015, când în luna decembrie a trebuit să contractăm acea linie de credit și am depășit 30%, după care peste 6 luni, când am primit banii în 2016, am restituit și am revenit la procentul de 30%, niciodată nu am depășit 30% cu tot cu finanțările pe fonduri europene”, a declarat Eduard Florea.

Primăria caută soluții pentru finanțarea temporară a proiectelor

În cadrul conferinței de presă a fost prezentat și modul în care Primăria vrea să asigure fluxul de numerar pentru plata proiectelor, în special a celor din PNRR. Directorul economic a explicat că, deși o parte importantă din cheltuieli este eligibilă și urmează să fie decontată, municipalitatea trebuie să achite integral lucrările înainte de recuperarea sumelor.

„Până în data de 31 iulie, noi trebuie să plătim tot proiectul. Indiferent că este din PNRR finanțare nerambursabilă, indiferent că este cheltuiala noastră, aportul nostru la proiect. Chiar dacă noi ne recuperăm acei bani în 3, 4, 5 luni de zile, noi în 31 iulie trebuie să îi achităm pe toți. Și atunci, ca să avem acești bani să îi achităm, vom lua o linie de credit. Când vom primi banii înapoi, 3, 4, 5 luni, vom restitui linia de credit”, a explicat Eduard Florea.

Primarul Birta a completat că administrația locală a cerut Ministerului Finanțelor clarificări privind posibilitatea contractării de credit-punte și pentru componenta care urmează să fie rambursată din fonduri europene, ceea ce în prezent nu este acceptat.

„Noi trebuie să plătim inclusiv partea de cofinanțare pe care o vom recupera în câteva luni, partea de finanțare europeană. Dacă nu se va permite acel tip de credit-punte, va fi o problemă de implementare a proiectelor în toată țara”, a spus Florin Birta.

Programe pentru comunitate și finanțări pentru ONG-uri

Bugetul pe 2026 include și programe dedicate comunității, care vor continua și în acest an. Printre acestea se numără bugetarea participativă, finanțarea ONG-urilor prin Legea 350/2005, finanțarea ONG-urilor sociale și a cultelor, precum și programele deja consacrate ale administrației locale, cum ar fi Gala Campionilor, premierea elevilor cu performanțe în educație, programul de inițiere în Înot pentru elevii din clasa a II-a, Gala Antreprenorului și premierea cuplurilor care au împlinit peste 50 de ani de căsătorie.

De asemenea, în proiectul de buget sunt prevăzute sume mai mari pentru programul Make IT în Oradea, precum și pentru susținerea învățământului dual. Administrația locală a precizat că majorarea este determinată de creșterea numărului de beneficiari și de continuarea proiectelor dezvoltate în parteneriat cu mediul educațional și economic.

Calendarul dezbaterii publice

Proiectul de buget al Primăriei Oradea pentru anul 2026 poate fi consultat în perioada următoare pe site-ul primăriei, iar toți cei interesați pot transmite propuneri și sugestii în intervalul 10–24 aprilie. Totodată, miercuri, 22 aprilie, de la ora 16:00, va avea loc o dezbatere publică în sala mare a Primăriei Oradea. Potrivit administrației locale, după încheierea etapei de consultare publică, proiectul va fi supus aprobării Consiliului Local, în ședința ordinară programată pentru 30 aprilie.

FOTO: Cititor bihon.ro

Este vorba despre Ionuț Daniel Kiss, de 25 de ani, și de Liviu Daniel Szabo, trimiși după gratii timp de 30 de zile pentru tentativă de omor. Agresiunea s-a petrecut în seara de 6 aprilie, în jurul orei 23:00, în urma unui conflict spontan petrecut în dreptul unei case din Săldăbagiu de Barcău.

Primele date ale anchetei au arătat că Ionuț Kiss a luat coada unei furci şi o bâtă cu care l-a lovit violent pe un bărbat, mai ales în cap și în mâini. Celălalt agresor, Liviu Szabo, ar fi avut la el un cuțit, cu care a atacat-o pe victimă și a rănit-o la braţul stâng şi la cap.

Un cititor al Bihon a transmis redacției imagini din timpul agresiunii.

Medicii au stabilit că bărbatul rănit are nevoie de 15 zile de îngrijiri medicale, iar pentru că i-au fost vizate zone vitale, agresorii au fost acuzați de tentativă de omor.

Mai mult, Szabo a fost inculpat și pentru lovituri și alte violențe, pentru că în aceeași seară l-a lovit pe un alt bărbat, rudenie cu cel înjunghiat: „i-a aplicat în repetate rânduri lovituri cu obiecte contondente (bâtă) în zona capului victimei (…) care a suferit leziuni ce au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale”, după cum au transmis procurorii Parchetului Bihor.

Reținuți de procurori, Kiss și Szabo au fost arestați pe 8 aprilie, deși i-au cerut judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bihor să-i trimită în arest la domiciliu. Ei pot ataca în 48 de ore încheierea prin care magistratul a dispus măsura preventivă a arestului.

„Astăzi, pe Arena Națională, am adus un omagiu lui Mircea Lucescu, în semn de respect și recunoștință pentru tot ceea ce a oferit sportului românesc. Mircea Lucescu a fost un simbol al excelenței, un ambasador al României în lume și un om care a inspirat generații întregi prin pasiune, disciplină și performanță. Am început ședința de Guvern de astăzi cu un moment de reculegere în memoria sa.
Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, este postarea pe pagina oficială a lui Ilie Bolojan.

FOTO: facebook Ilie Bolojan

În 5 noiembrie 2025, Ilie Bolojan a avut o postare și la trecerea în eternitate a orădeanului Emeric Ienei, o altă legendă a fotbalului românesc și mondial, înmormântat în Cimitirul Rulikowski.

Fostul selecționer al României, Mircea Lucescu a murit la vârsta de 80 de ani

Ulterior, actul a fost înregistrat la Primăria Ardud, din județul Satu Mare, și a fost dat unui bărbat și unei femei – identificați pe portalul instanțelor ca fiind Maria M. și Ioan L. – care l-ar fi folosit în vederea obținerii de la APIA de subvenții pentru suprafețele de pajiști comunale, închiriate de către Asociație, aferente campaniei 2023.

„Caracterul fals al înscrisului consta în aceea că inculpații (cei care au primit documentul de la președintele asociației – n. red.) nu aveau calitatea de membru al asociației respective la data redactării înscrisului fals și a depunerii cererii unice, ei dobândind această calitate ulterior datei înscrisului”, se arată într-un comunicat al DNA.

Ca urmare a folosirii actului fals, cele două persoane ar fi obținut pe nedrept fonduri europene totale de peste 47.000 de lei, au explicat anchetatorii. În cursul anchetei, femeia a achitat suma pe care a primit-o ea, respectiv 20.434 de lei.

Prin acordul de recunoaștere a vinovăției, Ioan P. a acceptat o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare, cu suspendare pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, timp în care trebuie să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității.

La rândul lor, Maria M. și Ioan L. au recunoscut acuzațiile ce le-au fost aduse și s-au înțeles cu DNA Oradea pentru o pedeapsă de câte un an și 4 luni închisoare, cu suspendare, la care se adaugă prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, pe o perioadă de 60 zile.

„Facem precizarea că inculpații și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor”, au explicat procurorii DNA Oradea.

În cazul femeii, Tribunalul Satu Mare a admis încă din luna martie acordul, în timp ce în cazul celor doi bărbați instanța a amânat dezbaterea pentru joi, 9 aprilie.

Concret, Legea nr. 49/2026 completează articolul 129 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Indemnizațiile prevăzute includ:

• Indemnizația unică – acordată o singură dată la ieșirea din sistem, în cuantum de trei salarii minime brute pe țară, echivalentul a 12.150 lei. Aceasta se acordă indiferent dacă tinerii au părăsit sistemul anterior sau ulterior modificărilor legislative din 2023, precum și în situația în care au continuat măsura de protecție.
• Indemnizația lunară – în valoare de 4,8 ISR (aproximativ 3.168 lei în 2026), destinată tinerilor care urmează o formă de învățământ sau au un loc de muncă și care optează pentru indemnizație în locul continuării protecției. Aceasta se acordă până la împlinirea vârstei de 26 de ani.

Ministerul Muncii are termen până pe 9 iulie 2026 pentru a stabili prin ordin procedura de plată a indemnizațiilor, astfel încât toți tinerii eligibili să beneficieze de sprijinul prevăzut de lege.

Prin intermediul acestei organizații, își propune să promoveze principiile medicinei dezastrelor atât în Franța, cât și la nivel internațional. De la preluarea mandatului, a urmărit să crească gradul de conștientizare – dincolo de medicina de urgență – în rândul tuturor serviciilor implicate în intervenții, atât militare, cât și civile, precum și în rândul publicului larg.

Cariera sa medicală este marcată atât de activitate operațională, cât și de coordonarea a numeroase proiecte educaționale și de cercetare la nivel european. De la managementul stopului cardiac până la luarea deciziilor în situații de urgență, în condiții de incertitudine, în cadrul Serviciului de Ajutor Medical de Urgență francez, experiența sa acoperă un spectru larg al medicinei de urgență. A inițiat numeroase conferințe și programe de formare, atât în Franța, cât și la nivel internațional.

Este expert civil NATO și contribuie la dezvoltarea scenariilor medicale pentru exerciții civile-militare. Convinsă de importanța mobilizării tuturor resurselor disponibile pentru a crește reziliența societății și capacitatea de răspuns în situații de criză, a inițiat ghidul „Securitate pentru toți: Acțiune civică”, ca o continuare a publicației Secretariatului General pentru Apărare și Securitate Națională „Suntem cu toții responsabili”.

Dr. Catherine Bertrand va vorbi despre cum își organizează Franța sistemul medical în cazul unei mobilizări militare.

Conferința Națională de Medicină de Urgență și Salvări în Situații Speciale va avea loc în perioada 27-30 mai la Băile Felix.

Conferința „Zilele Medicale ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor” va reuni specialiști din multiple domenii medicale, oferind un cadru profesionist pentru schimb de experiență, dezbatere științifică și prezentarea celor mai recente inovații din practica medicală. Programul științific este structurat în sesiuni tematice care acoperă specialități medicale variate, precum neurochirurgia, chirurgia generală, chirurgia cardiovasculară, cardiologia intervențională, radiologia intervențională, oncologia, genetica medicală, anestezia și terapia intensivă, bolile infecțioase, ORL, oftalmologia, ortopedia, medicina internă ș.a., dar și integrarea inteligenței artificiale și a soluțiilor digitale în actul medical.

Evenimentul este dedicat profesioniștilor din domeniul medical și tuturor celor interesați de domeniul sănătății, iar participarea se face în baza unei înscrieri prealabile. Mai multe detalii, inclusiv formularul de înscriere, se regăsesc spitaljudetean-oradea.ro. Evenimentul este organizat de Asociația „Sprijiniți Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea”, în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Universitatea din Oradea – Facultatea de Medicină și Farmacie, Colegiul Medicilor Bihor, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România și Filarmonica de Stat Oradea.